Viitorul, iulie 1922 (Anul 16, nr. 4287-4313)
1922-07-01 / nr. 4287
1 Ui! ex. în fora l lei ex- Ie stielnckie \ \ ^fiffliMENTE \\ 'IK «äRAL % In streinătate La tefețe 71 4^ 'SATEI Dn an . . 560 lei Cn ap .\feoalip IVSt|lei [ g 280 Șase muni *, 1W I r<9% »'S. . .. * Trei luni U 5^ MVI Trei luni • » 140 » administratia REDACȚIA STR. EDGARD QUINET No. (Vis-a-vis de Hstel Capșa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcția 51/23; Redacția și Administrația 9/23 și 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrația barului strada Academiei No. 17 și la toata Agențiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrau 1 IlU es. in fora 7 lei ex. to stretonfete "feeii anfintái t câteva zile de când ziarul eptarea“ a publicat sub form comunicat oficial al partidluii general Averescu ar avea amenințare la adresa i legislative, care până aare meritul de-a fi dat răn buget real și serios, de-a asfințit consolidarea date noastre flotante și de-a fi avum interesele României au apărute în străinătate, în zarea marilor reforme ce se ivesc pentru sesiunea de lană : artistlul poporului serie „Inarea“ declară de ilegale toacrările acestor adunări, iar a cum vor fi promulgate se considera ca acte emanate la puterea executivă, fără tăe lege. I să guvernului actual între răspunderea stărei perioade încordate ce a produs îmmenințarea cu desființarea|i legislative creiate prin ■ linia acelui partid care și-a ■ is în istoria făreii numele ■ este — cum spuneam și față ■menințarea unora din partid național — e pur și simplu ironadă ridicolă. Ea calcă icioare bunul simț, și desve; mentalitatea anarhică și la politică neisprăvită, acee-o fac ță, însă, de o atare îndrăst, • când n’a trecut nici anul , sfârșitul guvernărei celei profund imorale, celei mai blânc compromițătoare intereseor țărei, merită însă o atenție și judecată a faptelor. In momentul în care d. general Averescu a escaladat puterea era la ordinea zilei restabilirea ordinei, și uitându-se tratativele pe care fruntașii ligei poporului le avusese cu comuniștii, regimul cel nou avea o anume misiune politică de pacificare a spiritelor. Cum a înțeles să se achite de mreastă misiune, ne-o arată guvernarea ce țara a suportat-o, — moi rea, mai destrăbălată și mai fără de busolă ce-a trecut vremelnic peste capul acestei țări! Din regim tolerat, partidul d-lui Averescu, devine intolerant, devine censor al viieței noastre politice, devine in fine , de-o ofensivă violentă contra partidului liberal. Nu intră în vederile noastre a face aci,istoricul titlurilor de partidului liberal, pensărcinează a le ilustra, ievărată a României pe teme. 3.tare chestoiuhe, adică aelitelor politice alelii arlostru, nu o putem dislola egal la egal dvparporului, și cu d. moral > o putem face aceasta pen ar trebui să uităm că d.ax a trebuit să părăsească ministerială sub povara scuzatii de ordin moral, și i trebui în caz când am întărim meritele partide ■ uităm că avem de-a face cu * 1 * * * * * rtid creiat prin transfugul partidelor prin avalanșantilor, deșilusionați de a nu se putut căpătui în celelalte partide. w Cu un astfel de „partid“ politic ,tu se poate face o paralelă și un bilanț, între ceea ce am făcut noi și ce-au făcut ei. Ar fi să nei înjosim noi înșine. 1 Pentru luminarea opiniei publice ar fi bine, însă, sa se spună odată precis și respirat: cine e partidul care ia ofensiva morală contra partidului liberal. Să nu uităm că partidul poporului a căzut sub povara greutăților de ordin moral, și că la descompunerea administrației, la nepriceperea de guvern a venit să se adauge păcatele de ordin moral care ne compremiteau în interior, ne discreditau în străinătate. Și când un partid a dat un guvern ca acela ce a fost presidat de d. general Averescu, ni se pare că este cel puțin deplasat curajul de a declara canule — din înălțimea anchetelor neterminate sau mușamalizate — actele unui guvern și unui parlament ce nu stă la conducerea țarei decât pentru binele ei. UN SUCCES România a avut să înregistreze un nou succes la comisiunea internațională a Dunărei, care și-a limit sesiunea de primăvară la Bratislava, înainte de sesiunea plenară a conferinței, care s-a deschis la 16 iunie, s-a ținut o întrunire a subcomisiunei tehnice care a ținut 12 zile și în care tehnicienii cei mai competenți ai Statelor reprezentate în comisiune, — adică toate Statele riverane și în plus marile puteri, — au fost chemați să rezolve regatele după care vor trebui efectuate lucrările de îmbunătățire a navigației pe Dunăre de la Ulm până la Brăila. Este îmbucurător de remarcat că în toate chestiunile tehnice, cari au o însemnătate deosebită pentru țara noastră, delegațiunea română, compusă din d-nii G. Popescu, secretar general al ministerului comunicațiilor, delegat tehnic și d-l C. Contzescu, ministru plenipontentier, delegat permanent, — a reușit să facă să se admită aproape asupra tuturor punctelor propunerile sale, ceea ce constitue desigur un important succes pentru România. Sistemele puse mai de mult în practică de tehnicianii noștri pentru cursul românesc al Dunărei, au fost recunoscute ca cele mai bune și cele mai practice, și aplicarea lor va fi întinsă și pe Dunărea desus. In modul acesta noi nu vom avea nici o modificare de făcut, și se vor evita deci cheltueli noi. In ceea ce privește lucrările de făcut la Porțile de Fer, de asemenea observațiunile delegaților noștri au fost admise. Comisiunea a discutat de asemenea proectul supus de delegațiunea germană, în privința creărei unui mare canal între Rhin și Dunăre, al cărui cost germanii -ar putea acoperi din comercializarea energiei hidraulice a Dunărei de sus și a râului Loch, unul din afluenții fluviului. Delegația română a arătat că proectul prezentat ar trebui modificat în sensul ca să se dea toate garanțiile navigațiunei internationale pe canalui pe Dunărea-de-sus. Garanțiile pe care le-a propus au fost acceptate de comisiune care a admis proectul german, dar cu observațiile prezentate de delegatiunea română. Succesul acesta, a cărui însemnătate nu va scăpa nimănui dovedește că atunci când în comisiunile internaționale sunt trimiși oameni competenți, interesele noastre sunt apărate cu pricepere și țara câștigă atât din punct de vedere moral cât și din cel material. PRIETENIA FRAI*L-ENGLEZA Cu prilejul vizitei d-lui Pointere In Londra Spa pagerMi...wassees D. și d-na Poincare — scrie d. Auguste Guvain în „Journal des Ilébats“ — au fost, dăunăzi, la londra, oaspeții asociațiunei British League of I '7" S’a vorbit, adeseori, în Franța, despre serviciile pe cari le-a adus această asociațiune regiunilor noastre devastate. Prezidată de lordul Derby, ea a dat, în fiecare clipă, dovezi materiale de simpatie față de nefericiții locuitori cari au rămas, în urma sălbătăciilor germane, fără adăpost și mijloace de existență. Deși actualmente relațiunile franco-britanice sunt mai încordate ca oricând, totuși asociațiunea n’a stat la îndoială să invite pe d. șii d-ua Poincare ca, împreună cu mareșalul Pétain să asiste la serbările pentru comemorarea apărărei Verdun-ului. Discursurile cari s’au rostit, cu acest prilej, vor rămâne, deci, semnificatve. scatia, în L’Echo de Paris: „Repetăm: ideii d-lui Lloyd George d’a reface statul german, repede și cu orice’preț, a fost pentru Anglia o politică de sinucidere națională. Ea n’a privit Germania decât ca pe o clientă pierdută, uitând teribila concurentă dinainte de a război și lăsând ca Reichul să înlocuiască „dumpingul“ de altă dată printr’o luptă absolut necinstită, în care toata prețurile sunt falsificate de scăderea mărcii. Iată pentru că Germania este mui bogată și mai puternică azi, în dauna Angliei care are peste două milioane de muncitori fără lucru“. Noi vrem să împiedicăm cu orice sacrificii, tocmai această ruină de care vorbește d. Maître și d’aceia credem că ni se vor înțelege bine sentimentele, măcar în urma vizitei d-lui Poincare la Londra. Rezistența dreptului contra forței Astfel, venit spre a f<">rbi de eroismul Verdunului și uniunea ambelor m">—°re în ce privește comemorarea marilor evenimente, d. Poincaré s’a abținut să atingă vreo chestiune politică. El s’a mărginit să amintească, în termeni înduioșători, că apărarea vechei cetăți simbolizează rezistenta acerbă a Dreptului contra Forței. Tot, odată, arătând eforturile populațiunei d’a se reface, d. Poincare nu a declarat că Franța s’a văzut nevoită să avanseze, în comptul reparațiunilor peste 90 de miliarde. Acest fapt, pe cierc mulți din conducătorii Angliei îl ignorează, nu putea fi trecut sub tăcere în fața unui auditoriu de particulari generoși, gata să ajute Franța oricând înțelegerea dintre poporul francezi și cel englez Generozitatea lor, rezistentă la toate disentimentele guvernamentale, dovedește realitatea observațiunilor lordului Derby că, azi, trebuiesc unite mai ales cercurile oficiale, deoarece ambele popoare se înțeleg destule bine și spontan în multe chestiuni. In adevăr, miniștrii britanici și presa lor n’au încetat o clipă să ne acuze că nuinem seama de situația economică a Angliei. La fiecare propunere franceză, ele răspundeau că e necesară, întâi, remedierea soonagiului. N’am contestat niciodată gravitatea acestui fenomen și interesul Aliaților de a-l suprima. Insă am susținut și încă mai susținem că remediile preconizate de d. Lloyd George sunt ineficace și primejdioase. Departe de a ne dezinteresa de industria și comerțul britanic, a căror prosperitate e legată de a noastră, am deplorat totdeauna faptul că politica londoneză compromite soarta unui mare stat de care voiam să ne apropiem serios. Părerile unui industriaș francez BBBS ® ® H3SQ51S9 .Nu de mult, un ilustru industriaș francez, d. Jean Maître, ZI CU ZI Monitorul averescan are naivitatea de a susține că dacă s-a luat privilegiul Băncei Agrare, aceasta e identic cu desordinele civile din sudul american. Se potrivește ju „îndreptarea“ face constatarea prin pana unui colaborator al ei, că pe vremea când era partidul ei la putere cunoștea politica externă a regretatului Take Ionescu- Așa, ar fi fost logic să fie, întrucât Tavi Ionescul'm.,',* " , cabinetul lui Averescu, dar de fapt politica externă pe acea vreme era personală a ministrului de externe. Cum se uită istoria cea mai recentă! Ziarul „Patria“ anunță cu tonul cel mai serios că partidul liberal lucrează pentru înființarea republicei la noi. Ziarul d-lui Maniu, însă, are grija să ne spună că sub Republică, se va face tot posibilul ca d. Ion Brătianu să nu fie președintele ei. Ce păcat că marele Caragiale nu a cunoscut pe fruntașii partidului național ardelenesc! Ce inepuisabile isvoare de comic! Z ECOURI —de Le Journal anunță că după doi ani de pregătite și muncă constantă, câțiva profesori au terminat reprezentarea în ecranul cinematografic a teoriior lui Einstein. Teoria relativității va fi astfel vulgarizată prin experimentarea fenomenelor fizice într-un film.iarul german .Vorwaerts“ publică o circulară a partidului independenților in care se arată că acest partid numără 360.000 de aderenți. Acelaș ziar adaugă că partidul socialist majoritar numără 1.200.000 de membri. —»»»j— ?a Paris s‘a deschis zilele acestea cel dintâi institut anti-artritic pentru vindecarea reumatismelor, gutei, sciaificei, etc. îmbunătățirea situației ofițerilor DECLARAȚIILE Bill GENERAL MARDARESSU Ministrul de rasboi Sari sunt măsurile pe care înțelege să Le ia guvernul pentru a ușura traiul ofițerilor. »Campania <se se frece a roi de of rizsire a su* tleteror offiț pilor nu v* prindă fat.* c’T*agest corp ste elita al țarei“ “imigissis»” de s»ăsfeți Chestiunea îmbunătățirea traiului ofițerilor, pe care o anumită presă o exploatează cu vădită rea credință In dorința de a provoca agitațiune în corpul nostru ofițeresc, a fost îmbrățișată de guvern cu toată atențiunea cuvenită. Pentru risipirea confuziunei provocată de această campanie pătimașe le-am adresat d-lui general Mărdărăscu, ministru de război, care a binevoit să ne arate, în declarațiunile ce urmează, punctele pozitive realizate de guvern în această direcțiune și proectele sale în vederea ameliorarea situațiunei precare a corpului nostru ofițeresc. Iată ce a binevoit să ne declare d. ministru de război: îmbunătățirea traiului ofițerilor se poate realiza pe următoarele trei căi: oftenirea traiului, sporirea, soldei și luarea unor măsuri care conduc în timpul cel mai scurt posibil la rezultatul dorit. Să analizăm fiecare punct în parte. Eftenirea traiului .Eftenirea traului este o chestiune care depinde de numeroși factori ca: valuta; edictarea în interior a unor măsuri cari au fost obiectul de continuă, preocupare a guvernului; dar mai presus de toate ea e în funcție de pofta de îmbogățire care este psihoza timpului și care nu este o maladie locală ci o boală mondială contra căreia luptă lumea întreagă. . Rezolvarea chestiunei pe această cale cere deci timp și cum îmbunătățirea traiului ofițerilor reclamă o soluțiune neîntârziată rezultă că ea trebue abandonată- Sporirea soldei Sporirea soldelor ar avea ca consecință imediată urcarea prețurilor pe plată, așa încât avantajule cari s-ar creza ofițerilor sub această formă ar fi iluzorii și ar avea și repercusiune asupra traiului întregului personal bugetar al tarei. Făcând această afirmațiune vă vomu arăta imediat însă și nevoia sporirei soldelor ofițerilor la timp, precum și modul cum trebuie administrată această soldă, Așa dar dacă nici pe această cale nu se putea soluționa imediat Problema îmbunătățirei stărei materiale precare a corpului ofițeresc se impunea să ne îndreptăm pe a treia cale și anume: Luarea unor măsuri care ne conduc la rezultatul dorit — ușurarea traiului ofițerilor — în timpul cel mai scurt posibil. Si iată care sunt aceste măsuri: " Ateliere de confecțiuni . In primul rând crearea de ateliere pentru confecționarea hainelor ofițerești, inclusiv rufăria și încălțămintea, care sa servească ofițerilor și familiilor lor articole de care au nevoie, pe preturi lipsite de orice câștig. In acest scop, guvernul mi-a pus la dispozițiune douăzeci și cinci milioane lei, cu care am si creiat asemenea ateliere la toate corpurile de armată. Le-am creiat pe corpuri de armată, adică le-am acordat independența, în scopul de a nu se mai face totul prin București și pentru București, ceea ce avea ca rezultat că nimic nu mai ajungea la periferie și apoi prin acest sistem se va naște o emulațiune între comandamentele de corp de armată care sunt zeloase de a aduce cât mai curând o pronunțată îmbunătățire a traiului ofițerilor. Consumurile Guvernul a mai binevoit să-mi acorde încă, o sumă de câteva milioane lei pentru a forma, pe lângă atelierele susmenționate, consumuri prin care ofițerii vor putea să-și procure alimentele necesare pe prețuri de asemenea lipsite de orice câștig. „Este de remarcat că, dacă se înlătură pe această cale câștigul minim de 30 în sută acordat negustorilor prin dispozițiunile în vigoare; dacă se adaugă înlesnirea că aceste consumuri vor funcționa în localurile ministerului de război și cu personalul pus la dispoziie de el, rezultă că ofițerii și familiile lor vor fi în măsură să-și procure îmbrăcămintea și alimentele cu o reducere de cel puțin 10—50 la sută față de prețurile de pe piață. Locuințe pentru ofițer? In, sesiunea de toamnă a corpurilor legiuitoare, îmi propun să vin cu o lege pe baza căreia Comunele să fie autorizate a ceda terenuri pentru cartiere militare. Societăți din țară și streinătate se oferă încă de pe acum a executa pentru, ofițeri clădiri, cari în timp de 25—30 ani rămin în proprietatea societăților, după care, amortizîndu-se Prin indemnitatea de locuința plătită de ofițeri ca chirie, ele vor deveni proprietatea comunei în scopul cazărei mai departe a ofițerilor din garnizoana respectivă. Acest sistem a fost experimentat în Austria mai multe decenii și a dat rezultate excelente. Când ofițerul era mutat dintr’o garnizoană într’alta, se prezenta autorităței comunale cu ordinul de mutare pe baza căruia ea era obligată a procura locuință ofițerului. Cu modul acesta se creiază și un venit pentru comună în schimbul terenului cedat. Această măsură va rezolva una din cele mai arde chestiuni car privesc bunul trai al corpului nostru ofițeresc. Revizuirea legei soldelor Cu ocaziunea alcătuirei bugetului viitor va trebui revăzută și legea soldelor ofițerilor. Trebuie luată ca bază solda sublocotenenților, care trebuie determinată astfel ca să-i asigure un trai demn, corespunzător situațiunei sale socale. 1 Dela sublocotenent în sus, solda trebui' sporită în proporțiune nu numai cu gradul ci și cu greutațile familiare ale ofițerului. ■ Dacă solda s‘ar administra și în viitor în raport numai cu gradul sar croia o categorie de ofițeri avantajați (cei necăsătoriți sau fă‘ra greutăți familiare) iar restul o]fițerilor ar continua să tragă la . Cazul greutăților de trai ca și pani, acum. « lțiră iar care este călea cea mai indicate, și care ne di • conduce sc. expunerea rezultatului ce urmărim în îmbunătățirea traiului ofițerilor, in timpul cel mai scurt. Ofițerii și campania de forare a sinteielor „Cokiul ofițeresc care a făcu dovadă, în timpul războiului greu pentru întregirea neamului, de cele mai înalte calități civice și ostășești, sigur sunt că înțelege greutatea crizei financiare prin care trecem și care este fără precedent în trecutul țărei noastRe. SUNT SIGUR CA ALAIURI DI FACTUBILE RĂSPUNZĂTORI AI ȚAREI, CORPUL* OFIȚERESC VA PASTRA TOATA, LINIȘTEA, TOATA RABDAREA ȘI JOATA ÎNCREDEREA IN ȘEFII SAI, CARE AU FOST ȘI SUNT CONTINUU PREOCUPAȚI DE REZOLVAREA CRESTIUNEI AMELIORAREI STĂRII LUI MATERIALE. „Asiei stând lucrurile nu mă îngrijorează campania de otrăvire a sufletelor dezlănțuită pe ici pe colo căci înțelepciunea corpului nostru ofițeresc va fi totdeauna deasupra acestor încercări de dizolvare a armatei, care a sosit și va rămâne pavaza liniștei interioare și a tuturor încercărilor din afară, încheind line să aduc acestorna din corpul ofițeresc, pe încrederea carua m’am bizuuit când am primi greaua sarcină ce mi s’a încredințat, și, alături de camarazii mei cu cari o viață întreagă am lucrat în mod perseverent și cinstit sunt sigur că voi putea duce, prin concursul lor, la bun sfârșit, chestiunea arzătoare a îmbunătățirei tranului ofițerilor, AL Sand. Consirarea în pagina 2-a ROMMIA PITOREASCA Mourns mmm Frummsiltenstarate ale loirile! Articolul „Les Parcs Nationaux sin Roumanie’* publicat în „La Nature“ de D-l. Mihail Haret este primul care tratează la noi această chestiune de uan interes floristic și național destul de mare. Sforțările D-lui Haret au fost încununate de succes și primul Parc National care va proteja flora noastră contra distrugerilor, s’a înfăptuit în frumoasă vale a Ialomiței în munții Bucegi, din Carpații de sud ai României. Dacă frumusețile neîntrecute descrise de autor le posedă Carpații de sud, nu este mai puțin adevărat că astfel de frumuseți se găsesc și in Carpații de nord ai Moldovei. Printre aceste frumuseți se remarcă an?:“'''TM] Ceahlăului care se ridică măreț, predominând ceilalți munți cu vârful Toaca 1904 m. alt. și Ocolașul mare 1911 m. alt. Masiv frumos și unic în privința coroformațiunei lua, ocupă o suprafață de 20 km. p., mărginit în trei părți de râurile: Bicaz, Bistrița și Bistriceoara, iar în partea de N.V. de valea pârâului Piiatec și Chiserig, ce-l separă de restul munaților. Ca constituție geologică e format din conglomerat de calciu, înconjurat de jur împrejur de mari clipe conice, roase de ploae și vreme, ce au asemănarea unor turle de biserică. Sub poalele acestui munte, la capătul drumului ce vine de la Răpiciune pe valea Schittului, se întinde frumoasa poiană a lui Bulcul pe care se găsește Schitul Durrău. Aici este primul popas al călătorului care dorește a face ascensiunea, spre a vedea un răsărit de soare, scăldat în negurile îndepărtate. O singură potecă este cunoscută d escursioniștilor pentru a urca muntele, adică calea ce pleacă din Durău către fântâna Măcar esc., trece pe sub Piatra Lată către vârf. Caile greace nu prezintă frumusețile ce le avem luând drumul pe pârâul Durău, care șerpuește pe sub munte, pe valea Martinului, umbrită, în dreapta și în stânga de Fagi, Paltini, Aluni și Brazi. Drumul este încântător, urcarea până în vârf ușoară și fără oboseală, iar la fiecare pas ,întâlnim :nameroase isvoare. Călări sau pe jos, după un drum de 10 Km., ajungem la gura pârâului „Rupturi“ în fundul căruia clocotește frumoasa cascadă „Dormuitoarea“ la 1.200 m. alt., ce cade de la o înălțime de 200 m. între 3 uriași pereți de stâncă, vegetația de aici începe să devie interesantă și printre crăpături și stânci găsimi frumoase specii de Campanula carpatica, Dianthus teminolius,j Senecio rupestră, Pinguicula vulgarias, Anemone angulosa, Salix silesiaca, Atragone alpina, etc. Reînturnându-ne la gura pârâului „Rupturi“ continuăm drumul înalinte pe lângă pârâu până la fundul pârâului Schit care isvorește clocotind de sub un perete stâncos. Priveliștea spre vârful muntelui este uimitoare, căci drept în sus se înalță tancul „Chilia Călugăriței 1526 m.’1 iar jos pârâul se rostogolește printre stânci acoperite de un frumos covor de Heliosparma auriculata. De aici urcăm spre Scaune Sau Nutitoarea lăsând in spate Piatra Sura 1.600 m. și Piatra Neagra 1400 m. despărțite printr’un adânc și îngust defileu prin care se strecoară furios pârâul Negru. Fără oboseală trecem prin Zăvoarele Stănilelor 1.200 m, care ne oferă priveliștea cea mai frumoasă, atât spre Piatra Sură,jât și spre peretele „Ocolașul Mare“. Lăsând Zăvoarele ajungem în poiana Panu, la locul de repaus al lui Gh. Panu, unde regretatul defunct petrecea 2-4-3 luni de vară. Poiană frumoasă cu minunate izvoare de apă este acoperită de o vegetațiune bogată. După un repaus de câteva ceasuri, începem suișul, spre gardul Stănilelor unde lăsăm în dreapta peretele Ocolașului Mare, format dintr'unl bloc de stânci cam de 12 km. lungime și înalte de 100 m. Pe brâul acestui lanț de stânci ce se întinde spre Polița Ghidion 1800 m, staționează o floră din cele mai bogate și rare din cauză că această parte este mai puțin pășunată. Lăsând brâul de stânci și urcând cărarea spre jghiabul lui Vodă ește deasupra platoului Ocolașul Mare 1850 m. alt., mult mai interesant pentru pietoni este de a trece pe sub peretele Ocolașului Mare către ghețărie, un fel de adâncitură umedă și rece cu o temperatură de — 8 ° la 20 iulie; în această adâncitură crește o bogată floră. Din această adâncitură, avem 2 : • n.e •i Ceahlăului, unul este pogorând pe Ocolașul Mic 1600 an, unde ni se prezintă un alt platou cam de aceiaș formă cu platoul Ocolașului Mare, înconjurat la marginea lui de un lanț de stânci numit Gardul Stănilelor, în formă de triunghiu ce începe din fundul muntelui (1400 m. alt.) atinge Văratecul (1600 m.) sub numele de 7 Santinele, prelungind-e-se până la Piatra cu apă rece 1500 m. alt. Acest gard este foarte prăpăstios, format din stânci în formă de turte de biserică, înalte între 100 și 150 m.; cele mai mari turle poartă numele de Turnu Butului 1700 m., Turnu Crucei 1700 m., Turnurile cu Crini (Larix) 1650 m. de unde isvorăște pârâul Muntelui de sub o enormă stâncă, care nu este decât marea avalanșă citată în geologie în 1608, care în ziua de Paști a îngropat sub ea bisericuța Ciribuc ale cărei urme mai erau auzibile în 1912. Trecând prin aceste minunate și sălbatice poziții, cu o florii aleasă, ocolim Piatra, r.jarna rece și urcând cam 300 m. ajungem pe platou la adăpost. A 2-a potecă este de a urca cam 150 m. printr-un jghiab periculos eșind în vârful Ocolașului Mare, la semnul trigonometric 1911 m. Ajunși aici avem în fața noastră un mare și frumos platou lat de 1 1/2 — 400 m. și lung de 1 1/2 km. lipsit de stânci (1800 m. alt.). Toată suprafața este acoperită de un strat mare de mușchi și licheni din care cităm unele mase compacte de Cetraria Cuculata. Vegetațiunea acestui platou expusă nordului și fără nici un adăpost, are în general multă asemănare cu vegetațiunea arctică. Laturile acestui pieton sunt populate de mari pete de Pinus Pumulio prin care răsar numeroase tufe de Vaccinium uliginosum, rari tufe de Rosa alpina, Juniperus nana și câteva impepernicite tufe de Larix sibirica. Ca floră nouă întâlnim puține specii, dar numeroase exemplare de Campanula alpina, Hieracium alpinum și rari exemplare de Potentia aurea. Partea laterală a Ceahlăului spre Cabană fiind adăpostită vânturilor și expusă soarelui este foarte bogată în diferite specii, aici este singurul punct unde Arnica montana se găsește. Nu departe de Cabana în direcția Poliței cu Crin se află o enormă stâncă așezată pe 3 pereți formând un fel de chilie, care pe vremuri până la construirea Cabanei a servit de adăpost rarilor escursioniști ce au cunoscut-o. In partea opusă a Cabanei spre N. se află fântâna cu apă rece 1800 m. alt., în pârâiașul cărei staționează: Salix retusa, S. Kitarbeliana, Leontodon clavatus, Heraciun ceserianum, Achailea Schurii, Chrysanthemum rotundifolium, Epilobium trigopu, Pinguicula alpina etc. De aci platoul începe a se scoborâ (1730 m. alt.) apoi se ridică până la „Lespezi (1755 m.), unde găsim: Viola alpina, Euphrosia mimima, etc. De la „Lespezi“, platoul descrie figura de șea și din această cauză poartă numele „L;șea“. De aici terenul se scufundă și apoi se ridică spre baza vârfului Toaca, acoperit de mase mari di Pinus Pumilio. Urcând vârful Toaca (1904 m. alt.) vom avea cea mai frumoasă priveliște (aci pe timpuri a fost înfiptă o cruce de fier de Domnul Moldovei, Mihail Sturza).Pe toată această parte staționează următoarele specii: Gentiana phlegifolia și depauperate, Campanula abietina și Seheucherii, Centaura axillaris, Erige-