Viitorul, ianuarie 1923 (Anul 16, nr. 4444-4467)
1923-01-02 / nr. 4444
Anul al patrusprezecelea No. 4444 1 !iM nuntire 2 iei u.in Motele IN La CFASE lin an . . HO ta«c luni . ICO Trei luni 50 dE ABONAMENTE TA FA iei LA PATH 175 lei I cO 1 I 45 1 I In streinătate Du at Pace luni, Trei luni, 560 lei 280 . 140 „ Bir.. * si RA ■ s I,rn I u REDACŢIA I ADiwmn istraţia STR. EDGARD QUINET No (Vis-â-vis da Hotel Capsa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele Direcţia 51/23; Be/isji* $i Administraţia 51/23 ş I 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct te Administraţia barului strada Academiei No. 17 . te toate Agenţiile de publicitate ManuscriptMTnepi blicate se distrug pe 1ICU u. în torn 2 iei eg. în siniedete III Continuându-se discuţia generală asupra proectului pentru unificarea contribuţiunilor directe, se dă cuvântul d-lui Diaconescu-Tg.Ocna, (naţ. dem.) demisionat din partidul ţărănist. D-sa este întâmpinat cu cuvintele: „trădătoriile“ rostite de câţiva membrii din opoziţia ţărănistă. D-l DIACNOESCU răspunde: primesc să mi se atribue acest epitet faţă de partidul ţărănist, decât faţă de ţară. (apl.). Sunt acuzat de trădător pentru că n’am putut fi părtaşul ideilor dăunătoare statului şi pentru că am cerut ca toate actele acestui partid să fie înfăşurate în tricolorul naţional, (apt, la viaj. şi protestări la ţărănişti). Intrând în discuţia proectului de reformă fiscală face o serie de observaţiuni oprindu-se în special la impunerea dăunaţilor de război cerând să li se atribue nţi regim de favoare sau puţin să li se admită iii plată impozitele în coptul datoriilor pe cari le are de primit In continuare vorbitorul cere deasemenea să fie scutite de impozite industria casnică şi societăţile cari au la bază acest scop. Termină cerând ca proectul să se voteze cât mai grabnic, ligei I care să se ocupe cu chesti-f(e bombardare, •1 . motor ce desvoltă o forţa de 1000 cai miile protecţiei noutati. a făcut, cu SUcces sboruri experimen- Lxodul grecilor din Constanţi-.tale în prezenţa vice-mareşalului nopol şi chestiunea patriarhatu- aviaticei, sir Geoffrey Salmond. lui au rămas în suspensie. Acest aparat, enorm de va fi echipat Problema datoriei otomane în avion comercial, va putea trani discutată la 21 Decembrie în sub-sport a 25 pasageri, cu viteza de 220 1 comisiune sub preşedinţia d-luit klm. pe oră. j) gjj DUMITRESCU RAPORBompard, a adoptat principiul -------------------------------------- TORUL LEGEI ia cuvântul în dis repartizărei între Grecia, Invocuţiunea generală. Comunicări D. RAUTU face o comunicare cu privire la îmbunătăţirea situaţiei funcţionarior de la căile D. GENERAL MOŞOIU, ministru comunicaţiunilor, răspunde că va examina memoriul funcţionarilor de la căile ferate şi afirmă că toţi funcţionarii chiar şi cei cu 4 clase de liceu pot avansa până la gradul de subşef de serviciu. Asigură pe interpellator de solicitudinea de care este animat guvernul pentru a veni cât mai rfiult în ajutorul funcţionarilor statului. D. RAUTU faţă de răspunsul d-lui ministru se declară mulţumit. D. JUSTIN STANESCU repetă comunicarea făcută acum câtăva vreme cu privire,la modificarea organizărei „Monitorului Oficial“. D. GENERAL VAITOIANU, ministrul de interne, este de acord cu propunerea d-lui interpelator și declară că în curând va aduce un proect de lege privi-Cuvântarea d-lui Gr. Dumitrescu fiind de o importantă capitală o vom publica după notele stenografice în numărul nostru de Miercuri. ADUNĂRILE eram VIAŢA PfiRLftMENTjlRA NATIONALS CONSTITUANTE tribuţiunilor directe. La Cameră. — UN OMAGIU MEMORIEI LUI SPIRU C. HARET Cuvâsitaatea Discttţiîinsa proectului de lege pentru unificarea con. Şedinţa dela 30 Decembrie tele ce s’au produs, au arătat teama turcilor de a lăsa vreo uşă orele 3.20 d. a. în prezenţa" d-lor: torului Oficial" care nu mai deschisă amestecului străin, chiar general Văitoianu, Vintilă .Bră- respunde azi cu nevoile şi al Ligei Naţiunilor, ce ar putianu, general Moşoiu, Cosma, In niei întregite. tattoWB fKKîaîi iîf.!fitarel «trlufuiSir directe d-lul Gr. Dumitrescu Sporirea diurnelor deputaţilor de dreî Carametta, Alexandru Gh. Miilio, Taşeo Gh. Millia, Demetru Ceara, Gheorghe A. Bagi, Theodor D. Thimciu, Gheorghe Aanasoca, Marcu C. Foti, Atanasie Nicolescu, Mihail Zugrafu, Balcu Petre, Costică M. Cominati, Alexandru Ath. Tatarescîi, Theodor T. Giaraveli, Ion Dumitru Stefu, Nicolae Dumitru Stefu, Costa, Niciu Pita, Dimitruli G. Badralexi, George M. Tasi, loan D. Tasi, Iraeli Adam, Chendra G. Chita Hagi, George M. Georgescu, loan Nachi, Dimîtrie Nachi, Mihail Stamu, Nicolae Camburî, Stenie Saramandiî, Nicolae Hristu, lă Adunarea. D-sa, însă declară cărenunţă la surplusul de diurnă şi salariu in •folosulsocietăţilor de binefacere din judeţul în care a fost ales. (AD. Orleanu deschide şedinţa la’tor la noua organizare a „Mpmn plau;crmTM, ■ele 3.20 d. a. în prezenta d-lor: torului Dfîrînl“ earn mi mai ,CO- : OLESCL -STIIIIN'GA , clară în numele său şi al d-Urî Al noma-lAîimănişteanu că renunţă la spera-! ml de diurnă 'în acelaş scop. (A D. J. STANESCU mulţumeşteî plauze). pentru acest răspuns. ’ I E LEONTE MOLDOVANU est D. CEPELINSKY 'relevăd-luileiratra felului cum majoritatea aministru de industrie lipsa de^ostrofgaga Pe cei ce vorbesc conpetrol lampant din judeţul NeamţProedJ«IBî cerând ca fiecare D. VASILE P. SASSO, dStru de industrie şi comerţ, că este pentru votarea acesta, pundle ca am toate pcutic proect .însă sporul ce se cuvim a pnm.it paaugeri de lipsa, petro- d-saîe îl devieaza.unei societăți de lului lampant. In fata acestui bine facere din Brăila. (Apl.). fapt d-sa spune că a dat ordin ca D. G.MARCU, raportor, spune ci să sisteze toate trenurile încăr- Incest proect este adus numai dir cate cu petrol lampant destinate. iniţiativă parlamentara şi că gu. exportului, iar aceste trenuri săternul n-a ştiut nimic- In ce prifie îndreptate spre ţinuturile cariese P'’00:csiul ţărăniştilor d-sa duc mai multă lipsă de acest petrol. D-sa asigură Can era că în urma măsurilor luate în 4—5 zile întreaga ţară va fi aprovizionată cu petrolul lampant de care are nevoie. (apl.) D. IOAN (tăr.) face o serie de comunicări cu privire la atacurile banditeşti din judeţul Durostor şi la situaţia ofiţerilor de rezervă deveniţi din reangajaţi. Terminându-se comunicările de PREŞEDINTE cu aprobarea Adunărei, anunţă şedinţă şi pentru mâine Duminică, la orele 2 d. a. Votare de indigenate apoi următoarele in-Se votează digenate : Dumitru G. Gaga, Gheorghe Şa tat. # Se votează recunoașterea ca persoană morală a Soc. „Prietenii Stiinteî“. rapcî, Constantin Sarapcî, Hristu ‘Juta, Mihail’*Tfiani ' '““~ Ath. Tatarescu, Dumitru St. Soldaţii, Gh. Cionga, Sterie Cepi, Sotir Ballu, Taseu Mişu, Constantin Gh. Trapu, George Ceapu, Sterie Cocotti, Dimitrie V. Moscu, Anastase Moscu, Constantin Pârpodi, Nicolae Soldata, Ieromonahul Toachim G. Prânzu, Dumitru C. Arap, George Barbu (Camburî), Dimitrie C. Ciumpileac, Monahul Mihail G. Ciocu, Dumitru Papaion Custara, Mihail Kilifi, George loan Cepi, Adam Gh. Tatarescu, Sterie Cupaciu, Sterie Pârpode, Constantin loan Cepi, Nica Muzaca, George St. Soldato, D-tra C. Ciumpileac, Monahul Dorofteiu Cristescu, Nicolae Stamanichi, Sterie Ceapu, George M. Peea, Petre Peca, Constantin Sp. Ciomu, Hristu Ion Regiu, Dumitru Simeon Chiamu, Taşcu C. Papacostea, Steriu D. Buzdra, Dumitru Sterie Buzdra, Spiru Ioan Ghionda, SotiraIntervertindu-se ordinea de zi se pune în discuţie proectul de lege pentru sporirea diurnelor deputaţilor de la 160 lei pe zi la 200 lei şi salar fix 3000 lei lunar. D. DRAGHICI(Tulcea) vorbeşte contra proectului, afirmând pă ichi Naum, Hristu Nicola Roşu, În acest proect este o inc.O sequenţă politică şi declară că va vota contra lui. D. MIRTO în numele partidului ţărănist citeşte o declaraţie prin care declară că se abţin de la vot întrucât în 1919 partidul liberal a protestat contra ţărăniştilor atunci, când au sporit diurnele de la 100 la 160 lei pe zi. VOCI DIN MAJORITATE: Vă abţineţi dar încasaţi. (Apl.). D. BURSAN: dacă nu aveţi nevoie renunţaţi. D. CONST. I. BRATIANU declară că recunoaşte oportunitatea acestui proect pentru participareaGeorge Stila. Nicolae Oanaseu, Ste la şedinţele parlamentului mai cu seamă pentru deputaţii din provincie. Cum însă greutăţile technice n-au putut face distincţie între ceicari locuesc în Capitală şi cei din restul ţărei, s’a întocmit proectul de lege de care să benificieze toa-Cotnficitarea în pagina 2-a spune că şi reprezentanţii lor au luat parte la consfătuirile ce au urmat în vederea acestui spor. Deci protestul de azi este neîntemeiat şi denia arogio. (Apl.). P. COSMA, ministrul lucrărilor publice, declară ca proectul nu numai că n-a fost inspirat de guvern dar a întâmpinat şiOpoziţia d-luî Vintilă Brătianu. Proectul pus la vot este adoprie Marcin, Demetri Canakeu, Ionel Dimeiu, Naeu Carametta, Thoma Sp. Eftimiu, Constantin Liţa, Apostol Gh. Stefa, Theodor* Cons LĂMURIRI PRINCIPIALE la reforma fiscală Ar fi fost contrar ordinei lu-] părţi din averea particulară, orarilor, ca un sistem de im-j Dar nu putem să încheiem acepozite, complex cum este acelaste lămuriri de ordin general, propus de actualul ministru de fără a nu face constatarea ca este finanţe, să nu producă obiecţiuni absolută nevoe ca întreaga opini critice. Este o practică connie publică să se convingă de astanţă, în toate ţările, ca orice cest adevăr. Impunerile nu sunt sistem de impozit să deştepte a- un lux; ele sunt o mare necesita- ............................. nimosităţi şi o oarecare repulsi-. ţe, o nevoe a momentului. Fără J-jenry Rollin, trimisul lui „Leune, dat fiind că psihologia eon- - jertfa tutulor, fără conştiinţa ge-. Temps“ rezumă într’un interesant tribuabilului—cu diferenţe fireşte nerală a unei solidarităţi, statul anticol rezultatele desbaterilor din de grad de cultură — rămâne a- actual român nu poate să se con- Cursul lunei. Ziaristul francez în-'torilor, cât şi a tuturor celorlalte proape aceiaşi. Cu atât mai mult solideze. Şi un popor care a ştiut, eepe prin a-şi exprima satisfac!— conchide d. Rollin — divirgeucuvânt la noi, unde educaţia ce să facă grelele jertfe ale războ-ţia pentru spiritul de conciliaţităţenească, deci obişnuinţa cuiului, nu va ezita, nu trebue Sa^UPe graţie căruia s’a putut înjertfa pentru binele general, este ezite, de-a face pe cele mai puţin latura un conflict sângeros ce ar mai tânără decât aiurea. Ceva grele, adică sacrificiile de ordin putut din nou tulbura Europa, mai mult în critica sistemelor de material, pentru a putea consoli-! Situaţia rămasă în ajunul vaimpozite intră şi factorul acela da statul nou al României Mari. I canţe a putea da speranţa unei apasionant — politica strâmtă de Apărarea naţională, culturalo-;xanjări a dificultăţilor ce mai partid — care perverteşte uneori porului, nevoile unei ţări din cele persistă. Deşi chestiunile ce vor judecăţile sau exagerează criti- mari, totul contribue la cererea 'trebui discutate, sunt încă din cele. ;unor jertfe materiale absolut ne-cele mai grave, totuşi apropierile Dacă trecem de la aceste consi-; eesare vremurilor în care trăim, făcute între delegaţi vor înlesni de raţiuni generale, cari se referă la orice aplicare de noui impozite la ceea ce se petrece actualmente la noi, credem că fără a intra în amănunte, cum proectele financiare sunt în discuţie, li se vor putea aduce acele modificări, atenuări sau schimbări, ce vor fi socotite drepte, utile şi esenţiale sistemului general de impunere. Dar ceea ce trebue în altă ordine de idei să se releve, este fap Un cunoscut, care e un bun totul că se caută a se pune criticele mân. ne atrage atenţiunea asupra mutra impunerilor actuale pe te- erorilor strecurate ni mami pu renul pur politic. Se obiectează catre fron« astfel actualului sistem de impu- r| " apa...ită Editorii mareî nere că ar fi o reeditare a impo- enciClopediî — acuma când răzzițelor d-lui Titulescu și se caută boiul a prefacut harta politică a a. se suggera ideea că partidul li- Europei — au crezut, pe drept cuperal, a fost în opoziţie contra avânt, că au datoria de a reface dlie noi sistem de impozite, pentru aţionarele lor, cari ocupă un loc ale aplica la guvern. Când se jutat de însemnat în bibliografii, se iecă astfel, se comite intenţionatcolului nostru. f . denatura-1 Era firesc ca și articolul referitor la România să primească o refacere potrivită nouilor schimsau nu, o eroare, sau ore a adevărului. Dacă se ţine seamă de amănuntele criticei aduse bâr~ dp noridul liberal contra siste- m tic. In fixarea frontierelor asiatice atunci este imposion a ignora ca prindere insa. “ delegaţia britanică' intransigentă obiecţia fundamentală ce se adu- voDnndde^ c*lmhx memorandul ei relativ la Mos-X AA1 t & a »■'. ** —H* cererile si Se va slipal cum se »cea sospodtaa “*SEiap5S°p?aduce o contuele. tărei. Atunci susţineam, ceea ce v£ba de stăpânirea politiei acum susţinem, că nu este ad- c& a acestor provincii, înainte de misibil să se vină cu un greu sis- rifc&DL constatăm că Dobrogea n‘a tom de impunere, când în acelaş fost bulgară — de cât într’o mimoment contribuabilul plătitor animă parte; iar dacă mân „ungavea conştiinţa că banul său e rău ră“ şi „bulgară“ se înţelege stra-acestoi provinîntrebuinţat şi că se face risipăitificarea etnică a -- - . . cu ceea ce se adună prin imun-;c.V, atunci greşala mărci encieocu ceea ce se adună prin ^if este şi maî regretabilă. Tran JejLr , . v , __silvania si Dobrogea au fost tărî Ziceam atunci că pentru ca un li ite in decursul timpului de veeistem de impunere să nu fie miciehea Muntenie si Moldova, cum a pentru ca el să nu fie primit de fost si Basarabia; iar Transilvania început cu sentimente die repul ina este 0 tară radicalmente romasiune de către contribuabil trebue unească prin populaţia ei. Aşa cum aa guvernul tărei să dea exemp t este redactat articolul din Larouşplul economiilor, pilda că voeştelse s‘ar părea că noi ne-am mărit a le face cu sinceritate şi că nu tara, prin cuceriri, iar nu prin anelează la câştigul sau la ave drepturi istorice imprescriptibile, apeleaza la caşului sau la ave un Bictionnaire général debierea cetăţenilor, decât după ce agraphie et d'histoire“ de sub direc făcut totul pentru a normaliza Teolary. Bachelet, Daran, — o gospodăria ţarei, şi a intra pe publicaţie cu renume dar foarte vecalea echilibrărei bugetare. Or, cele i se citează următoarele cifre tocmai această grijă de banul pu pentru Transilvania : „Principaule blic, această preocupare de a ade Transylvanie“ are „1.200.000 Ron junge la un buget echilibrat, nu mains, 573 Magyars, 25.000 juifs* se constatau pe vremea când imeca Oare Larousse din 1922 sa fie minerile d-lui Titulescu erau vomaliputin bine mnfonnat de cât punerile Uliuntuiescu erau vodictionarul istoric al lui Dezobry tate. di] Dar mai este ceva: Ne ridicam (e ani, contra impunerilor d-lui Titules- Şi ni se pare că acuma când acu şi pe motivul că se făcea atâtea comune legături s‘au stabilit clasă aparte a impozitului pe ca între Franţa şi România, s‘ar căpital, adică o impunere pe însăşi dea din partea publiciştilor ce tulpina producătoare. Susţineam vsesc să lumineze marele public atunci, cum susţinem şi azi, că francez, ceva mai multă siguranţă un atare impozit nu se poate ad- ţb poarele de informat» fată de mite de cat ca o ultima îezena, de jjq^ de.francezi, adevărul în■— ca măsură suprema de expro- suspunere în folosul statului a unei ' ’ PETRONIUS iubi. NOTE „Ca Sransyivame kongroise“ „Ca Dobrouéja bulgare şi de aceea vedem că ^se ex-din Franţa de acum 30 şi mai bine ţine refuzul de a primi la Con ta In ajunul conferinţa a Crăciunului, când fost suspendată, d. înfăptuirea operei de pace, încetul cu încetul, fără surprize prea mari şi mai ales fără revirimente ce ar putea răsturna cele ce s’au făcut până acum. Chestiunea strâmtorIor In chestiunea Strâmtorilor se pare că s’a mers spre un acord, dar cu tot optimismul oficial, atribuţiunile comisiunei de control şi termenii pactului de garanţie relativ la siguranţa Constantinopolului, au fost şi sunt încă principala dificultate de rezolvat. Se poate spune în rezumat că, acordul asupra regimului Strâm- torilor, va fi semnat sau foarte repede între aliaţi şi turci, sau din potrivă va fi amânat sine die producând poate chiar o amânare a tratativelor. PACEA IN ORIENT UN BILANŢ al Conferinţei de la Lausanne Făcut de corespondentul ziarului francez „Le Temps“ HTSBS slavia, Bulgaria, Albania, Syria Palestina, Mesopotamia, Hedjaz şi Jemen, fără iasă a se fi fixat totalul. * Dar atât în chestiunea Strâmtea într'o zi ameninţa. indepen- culeţ, C. Banu, dr. Angelescu, denia lor politică" sau dreptul de sile P. Sassu." suveranitate. Experienţele trecutului au infiltrat turcilor o neîncredere ce-i face să respijigă măsurile pe cari aPe ţări mai bine organizate le-au* acceptat fără nici o dificultăţi ■rile baltice Preşedintele, Republice! LITUANIA Noul Preşedinte al Lituaniei este născut la 26 Februarie 1885, fost ministru de interne şi fost Preşedinte al Adunărei Naţionale lituaniene D STULGINSKI Fixarea frontierelor asiatice admite o rectificare de frontieră în favoarea Turciei. De asemeni în tratativele engleze cu turcii, se prevede, un împrumut şi o participare la beneficii, în exploatarea petrolurilor, în cazul când un acord teritorial ar interveni. De asemeni şi chestiunea minorităţilor a progresat. Aliaţii nu mai pretind pentru minorităţile nemursulinane din Kurdistan, protecţiunea cerută pentru restul celorlalte minorităţi. Astfel, remarcă ziaristul francez va dispare şi teama turcilor de un amestec al Angliei în acea provincie, unde prin instigațiile britanice a fost un început de mișcare separatistă. Chestiunea minorităţilor etnice ES» ECOURS ilubcomisiunea bibliografică nummită de comisia cooperăreî intelectuale a Ligei Naţiunilor, a terminat lucrările proectului pentru înfiinţarea mai multor biblioteci mondiale şi coordonarea lucrărilor bibliografice. n ziua de 16 Decembrie au plecat din Tuggurt pentru a străbate pustietăţile nisipoase ale Saharei, cinci automobile_speciale, pentru cel mai îndrăzneţ raid din câte s’au m„ •. „ __-v i- făcut până acum. Dacă nici un accl-Turcii se arată foarte decişi sa dent nu va împiedica pe îndrăzneţii nu admita mei un amestec extern exploratori francezi, ei vor ajunge la în ce priveşte minorităţile. Cu Tombuctu la începutul lunei latoată promisiunea de a intra în murte. Liga Naţiunilor, Turcia îşi Constantinopol un înalt comisar alIn Anglia, la aerodromul de la Hamble (lângă Southampton) un avion de bumhnn’dîiro uriaş, având un rîîart) 2 ianuarie 19*v*. 'Atena, unde acum câtva timp, sa desfăşurat tragedia execuţiunii miniştrilor gunarişti, învinuiţi de trădare, este, după cum se ştie, un oraş străvechii. Plutarch, în „viaţa lui Teseu“ne povesteşte cum acest erou a ştiut să alcătuiască un oraş din reuniunea mai multor sate răsleţe din câmpia Cecropia. Unele legende arată legăturile acestor localităţi cu Orientul şi mai ales cu Creta. Ilustrul şi legendarul rege al acestei insule, Minos, avea în stăpânire Atica şi Atena, cărora le impusese tributul de sânge al celor şapte fecioare şi şapte tineri, meniţi să fie daţi prada monstrului minotaur, care locuia labirintul. Teseu reuşi să învingă minotaurul şi să-şi libereze patria de acest neomenesc tribut de O. TAFRALI Prof. univ. Relaţiimile Atenei cu Creta trebue să fi fost in timpul civilizatiunii miooene, care a strălucit înaintea năvălirii Dorienilor, probabil prin veacul al XV-lea înaintea erei noastre. In epoca clasică, literaţii străluciţi atenieni, se răzbunară contra umilinţei patriei lor, care suferise ascendentul Cretei, acoperind de discredit şi de ridicol pe Minos şi pe soţia sa Pasifae. Săpăturile arheologice, făcute chiar pe teritoriul Atenei, ne-au dezvăluit urmele unei culturi arhaice, care se ridică până în secolul al VÎI-lea şi al VlII-lea înainte de Christos. Dintre cele mai vechi, sunt renumitele vase funerare, cu o decoraţie geometrică alternând cu scene, în care apare omulşi calul găsiţi la norţile Atenei, la Dipi- Ion. Din epoca anterioară războaielor medice, datează sculpturile, descoperite pe însăşi Acropolea, aparţinând templelor, profanate de Perşi în 480 şi dărâmate de Atenieni la întoarcerea în oraş.De la „Hecatompedonul“ ne-au rămas unele bucăţi cât se poate de iutei® ante. Atxia păstrează monumente de primul ordin din strălucitele epoci clasică şi hellenistică. Călătorul, care vine dinspre mare, zăreşte de departe Acropolea, în vârful căreia se înalţă măreţele ruini al© Propileelor, Partenonului, Erehteionului şi ale Victoriei Nearipate. îngălbenite de vreme, ele se estompează pe un cer albastru senin, care Se perde pe după vârfurile stâncoase şi fumurii ale faimosului Hymet, hrănitor de albine. Oraşul modern se întinde între Acropolea şi dealul vecin, Lycabet, care, împodobit la vârf cu o bisericuţă, se înalţă falnic la răsărit. Soarele răsărind de după această înălţime, o scaldă cu lumina sa strălucitoare, pe când oraşul este încă cufundat în pâcla dimineţei. Cel dintâi gând al călătorului este să viziteze Acropolea şi îm- prejurimile sale, pline de monumente. In drum spre acest deal sacru, al grecilor şi al civilizaţiei omenirii, întâlneşti de o parte şi de alta urme antice. Mai întâi, templul lui Neptun, care multă vreme s’a crezut că este al lui Tesseu, el este aproape intact şi poate să dea o idee exactă de sanctuarul grec de stil doric, La stânga şoselei, e desvăluit un întreg cartier vechiu. Mici- mea încăperilor îţi arată cât de puţin preţ puneau Grecii vechi* pe ceea ce modernii numesc „confortul“ unei locuinţe. Viaţa ale-' nanului se petrecea mai mult în aer liber, în agora, în Prix, vii prăvălii, mai ales ale bărbierilor, unde se întâlnia cu alţi concetă- ţeni, ca să discute afacerile zilei. Casa sa, afară de cea a cetăţeni-jior prea bogaţi, era simplă şi mofetă. Toată atenţiunea o avea, în schimb, pentru sanctuarele zeilor săi, pentru gimnaziile, sta- diile şi clădirile numite stoai, locuri de exerciţii pentru tineri şi de întrunire a celor setoşi de în-t .văţătură şi de filosofie. 1 Pe dreapta şoselei, se mai văd grote adânci în stânca colinelor „Nimfelor“ şi „Prix“. Poporul de astăzi crede, că ele au servit de închisoare şi caută să te convingă, că aici a perit Socrate. Urcând dealul spre Acropolea, în mijlocul unor tufe de acauţi şi de alte ierburi cu frunze groase şi cu forme curioase, care îţi dau impresia pustiului, orizontul se deschide din ce în ce. In vârf, ţi se prezintă o privelişte încântătoare. La miază-zi, se ridică Areopagul, colină stâncoasă, pleşuvă, sacră şi renumită, lipsită astăzi de orice urme antice. La Apus, se întinde platoul Nimfeior şi al Pnixului, unde Atenienii îşi ţineau celebrele lor adunări. Spre stânga acestui platou, se înalţă monumentul din epoca lui Traian, ridicat de Caiu Iuliu Antioh Filopa, bunicului său Antioh Epifane, cel din urmă rege al Comagenei. Dincolo de acest monument, zăreşti marea azurie, brăzdată de nenumărate vase, care se îndreaptă spre cele două porturi ale Atenei, Falerul şi Pireul. La Răsăritul Acropolei, se vede Licabetul şi, dincolo de el, munţii Aticei, care închid orizontul dinspre această parte. La poalele Acropolei, se desfăşoară oraşul modern, cu străzi drepte şi regulate, care pornesc în raze din cele două pieţe însemnate: Omonia şi Constituțiuinea, pe care le împodobesc arbori exotici, palmieri, lămâi, nerancizi. Casele sunt în stil simplu, grec, construite, de obiceiu, din mar moră. Pe ici pe colo, curţile mici au un aspect din cele mai pitoreşti, datorită smochinilor, rodiilor şi mai ales chiparoşilor, care îşi mlădie mândru înaltele lor siluete. Atenţiunea, îndreptată un moment spre acest frumos peisagiu, e repede câştigată de monumentele măreţe ale Acropolei. Intrarea în această incintă sfântă se face prin Propilee, clădire ridicată în vremea lui Pericle de arhitectul Mueside, în a doua jumătate a secolului al V-lea. Coloanele, cari deschid trecerea aparţin stilurilor doric şi ionic. La dreapta, pe un mic promontoriu, se află micul templu amfiprostil tetrastil al Victoriei Nearipate. El alcătueşte tot ce arta ateniană a produs mai zvelt, mai simplu, mai elegant. O parte din admirabilele sculpturi ale balustradei sale se află în muzeul Aeropolei. Trecând prin Propilee, păşeşti de ritmul platou al Acropolei. La dreapta, se ridică impunătoarele ruini ale Partenonului: faimosul templu al zeiţei protectoare a Atenei, care îşi avea în interior statuia celebră, lucrată de Fidias. Partenenul, mutilat de bombardarea veneţianului Morozini, în secolul al XVII-lea, a fost despuiat de o mare parte din sculpturile sale, opere ale lui Fidias şi ale elevilor săi, de către lordul Elgin, în 1801, care le-a transportat la British Museum. In faţa Partenonului, la stânga, se văd ruinele templului în stil ionic, Erecheteionul, care are o dispozitiune cu totul curioasă. Aici, se păstrează, aproape intact pridvorul Cariatidelor, atât de des imitat de arta modernă-Muzeul Acropolei conţine obiectele descoperite de săpăturile făcute la faţa locului. Multe sunt de primul ordin pentru istoria artei greceşti. Cităm: Tritonul şi Eraele, Tifonul cu trei capete, sculpturi provenind din vechiul templu anterior Partenonului. Cerele atice, capul admirabil al unui adolescent, care ne arată progresele artei arhaice şi tranziţia Continuarea în pagina 2-a EE333