Viitorul, februarie 1923 (Anul 16, nr. 4468-4490)

1923-02-01 / nr. 4468

Anul al patru-spre-zecelea No. 4468 1 Isu wm\w î le! u. in streiDBtDte ABONAMENTE In streir.ătate In fn , , , 560 lei Ssee luni . . S80 . Tre . luni . , 140 . IN TAPA I.A OPASE LA PAT1 t'n an . . £00 lei I iît lei Saee luni . ICO­S tO i Trei luni . £0­0 | ) REDACTIA f* '1:1-■- 'll STR. EDGARD QUINET No. 2 (Vis-â-vis da Hotel Capţa) Telefoanele­­ Direcţia 51/23, Reacţia şi Administraţia 48 23 /1 */u r al ADMIN­ISTRAŢ­IA STRADĂ ACADEMIEI No. 17 Joi 1 Februarie 1923 ARURCIURI COMERCIALE Se t­rimesc direct la Administraţia darului strada Academie! No. 17 ţi la toate Agenţiile de publicitate Vanuecriptele nepublicate ae distra? i leU­­.Intim z ui iu. in mm HeudenBrud­ un­gureşti scrise în Budapesta apare „Revue de Hongrie“, care susţine într’o lim­bă universală ca cea franceză, interesele naţionale ungureşti. In această revistă de propagandă şi de susţinere a cauzei maghiare, găsim în „revista politicei străi­ne“ (din numărul pe Ianuarie), i­ronii asupra „atacurilor ungu­reşti“ de la graniţele noastre, cari n’ar fi decât în închipuirea noas­tră... Şi iată cum se desfăşoară logi­ca publicaţiei ungureşti: „Dacă emoţiunea­­ cu privire la ata­curile de la graniţă există cu ade­vărat la Praga, la Belgrad şi Bu­cureşti,aceasta nu se explică decât prin grija de­ a nu se putea păs­tra prada smulsă; şi aceasta nu din pricina unei intervenţii ar­mate din partea Ungariei, a că­rei slăbiciune este vădită, dar din pricina nemulţumirei pronunţate a minorităţilor subjugate care, în totalitatea lor, sunt mai nume­roase decât populaţia indigenă transilvănenii români, ca uniţi cu ungurii contra fraţilor din Re­gat ? De sigur că dacă s’ar da mai tru, am fi scutiţi de comentariile „ Pace­din din de felul celor Hongrie“ sau Geneve“. A qui la fante ? „Revue „Journalre ” ,­­ departe de chipul cum Românii trăiau în Guvern este în opoziţie care proape 80.000 tone brute, u­n . . . . .. verde, lucru de mirare, cea mai Ardealul romanesc, sub stapani- bună ocazie de a-şî afirma „popu­­rea maghiară? Comparaţia din­­luritatea“. Dar logica opoziţionistă tre minorităţile etnice de acum Tocotîl­i ea ^ wire . „ . , . v. . socotita ca „retrasă dintrun pâr­tii felul cum trăiau majorităţile lament o grupare ce face declarati­etnice d­in Ardeal, sub unguri, Vn\ repetate de la tribuna acelu­. 7 O Ct 0.1 M/fA, # ZI AAA ZIAA 4­­AAMA _______A JW cinstea acestora din urmă! avantagUle ce decurg din calitatea rc^nsfruT^ Dar paralel cu aceste false și parlamentar f Oare simpla de- .lnt ; ° JLt) J,le. „ . .... --x.-*î......................___________claratie că „sunt retrași“ îndreptă- T^I ivr rasboiului; Schiffbau­* - : * T’Ann.hîirinhaiiir CAd­ofaLe .. -------- -- vJ imirevia- Trendhandbank, societate inter tendenţioase comentam ungu- reşte a fi consideraţi ca atari când . mediată fusese însărcinată să «« ataenrîlor de la gra.­­primea«* niţă, iată ce scrie o altă publica unor oameni cari „pertractau“ ţie franceză „Journal de Geneve“, de­odată cu trei-patru grupări pe­asupra aceluiaşi subiect: liUc« deosebite, poate susţine acea­ ..Incidentele de 1a frontiera ro- nu retras mâna-ungară, pe care guvernul Parlament. Ea continuă lupta teUi .!SuMTMan^Mr8to^TfaiT ca român le-a comunicat opiniei in­ tribună st. dacă nu se manifestă tona­ju] prevăzut să fie construit ternationale isi găsesc explicaţia TMat ,des es­te filtru că nu se simte' - 3 J P t­S 116 t ternaţionaie îşi găsesc explicaţia în stare S,Q mnc- ])e în w_0. într’o stare de spirit supra-incăr- pria declaraţie a partidului naţio­nală a populaţiei transilvănene. Dai arată că în afară de obstrucţie. Transilvănenii unguri mâni, pregătesc în front politic comun contra parti- reficitori, celor din vechiul regat şi guver- fiuenţează puţin asupra hotărârei nul central, ieşit din acestea, în litare de a evita un nou contact cu scop de a face să triumfe reven- alegătorii, dicările lor atât politice cât și­­ mai ales economice. Regimul ac­ g—......iliiij!iii!H^g| FRICA DE ALEGERI vapoarele mari w î . . . 7 . j-------------- xx ici L i răsboi. socotim ca e interesant de l­an miici puse în vânzare, în An­fill T.n T StATip vi la Po n -fii 1 !­a de,încă mai toate sau glia. — In momentul când guvernul german afişează să­răcia Reichului şi neputinţa de a plăti reparaţiunile — Reaua credinţă a Germaniei REFACEREA FLOTEI COMERCIALE OHABE că alcătuirea Constituţiei, menită a consolida unificarea, este o „lo­vitură de stat“, dacă ei susţin un periculos regionalism, pentru a se apăra de „putredul vechiu regat“, de ce oare să ne mirăm Acum când, ocuparea Ruhru-­ construirea a 180.000 tone. Principatului de Monaco­­ că publiciștii unguri prezintă pe |ni pune într o lumină clară, ati- t Pe^ lângă acesta, armatorii ger- Principele Ludovic al II-lea +r0r,0iV.,Knrm« ,,„wî ««Unea rea voitoare a Germa-imani au cumpărat si «„mnKra iw* -----" ’ ’ • niei, în plata despăgubirii for mari au cumpărat şi cumpără Dacă părintele actualului­ princi­stitut sforţările ce Reichul a fă­cut pentru reorganizarea mari­.,jj , .. , , i 1___*,.„u..„'noii comerciale, deşi de patru multa atenţie la felul cum t iani susţine că situaţia financiară să se facă politică m aceste mo-mnu_i îngădue executarea mente grele pentru neamul nos-_ tim­ilor, luate Atitudinea lui prin obliga­­tratatul de Stinnes de l In „Journal des Débats“ de Re­gine La Bruyére dă următoarele date în această chestiune: In 1914, pavilionul german era de rangul al treilea cu 51.903.000 Imediat după răsboi ,în urma predărilor de vase impuse Refacerea fiolei co­merciale poarele „Partis" mai există în companiilor vechi de „ , , , , , "’^jcăci astfel puteau lua mi avânt tone intrun total de vapoare de.prea mare în detrimentul celor aproape 50 milioane tone brute. f de curan­t înfiinţate sub auspi­ciile sale. Intr’adevăr vechea comparaie Hamburg-America des­făşoară o activitate extraordi­nară. A construit două transa­tlantice de 20.000 tone fiecare în .... şantierele Blohm şi Voss, din plin Hamburg. Transatlanticul „Al­­bert-Bal­lin“ va fi lansat în Mai şi va efectua prima lui călătorie la New-York după câte­ va luni. In zadar s’ar căuta pe toate şantierele franceze — adaogă d-1 Este ultima acuzaţie a opoziţiei. Oare aceste minorităţi, deşii pi­te Guvernul se fereşte de noui alegeri, î tratatul de la Versailles Germa­din cornul vin ni TWnriei si tran e .gf«ur c,ă nu. va reu^ să câștige] TMa nu mai avea în 1921 decât rlm corpul viu al Ungariei î t an Wîci u jfoci si alte multe specula-' 654.000 tone, adică 4.481.000 mai sforăie in numele propriei lor su-­­turi de felul acesta. Ar urmat puţin decât în 1914, dintr’un to­veranîtăţi naţionale statelor moş TMcol logic că opoziţia abia aşteaptă naj total ,de 60 milioane tone. ____________„„ „„„„„„ u­­­tenitoare ar fi cu adevărat atât Primile statistice din Septem­’ca un de recalcitrante încât violente re- este sortit la multe deziluzii. In a- „ 16 anul trecut insa au arătat că' 3 , ' d® ra' zistente, dacă nu chiar revolte, ar­devăr naţionaliştii d-lor Vaida-Bon­ esteTiîa. Posesiunea a , , , , , , , ^ ,, ,, can deţin monopolul popu- j L­ibo.iXJO tone. Deci intr un inter­fi e aşteptat si de temut? Iar itat ei în Ardeal si cari, de cw- val de un an neînplinit, Reichul Notăm aci, că publicistul un­ rând, prin unirea cu d-nii Misii şi-a sporit marina comercială cu gur care scrie într’o limbă uni- n Desliu, au dobândit peste un milion de tone și desvol-1 *,v» . • Monopol­izi mtreaaa Romei- tarae aceasta ronfinn^ îm­p versat cunoscută, uita un princi­­me, s’ctu grăbit să se reîntoarcă în'tare continuă îără ince­piu elementar, pentru orice om'^dunările Nationale spre a respec-­i Proectul de construcţii navale cu adevărat civilizat şi anume : ’! ;adoptat de guvernul german și respectul adevărului­. Dacă ^&torii î* ^ 191 publicist ar fi avut conștiința da- -regulament* din partea acelora ce ioune^ 500 000° ton­e^si V . . . , ' . .. n au respectat datoriile lor de re-'J,oane- oou.uuu tone si a fost in tonei de a spune adevărul, ar h prezentantî ai nalîunei si de ro­lpu­rte realizat. Nu mali lipsesc de­trebuit să recunoască tocmai fap-jmâni? La această întrebare nici i­ ca* 750.000 tone pentru ca acest tul că nu poate fi vorba de „m­ino- uracularul domn Mihai Popovici. Program să fie complect execu­rități persecutate“ într’un , .­n afl Vrea cinstitul dr. Vaida nu Vorlat. Intre companiile cele mai ritaţi persecutate intr un stat, răspunde. Caci tocmai frica de a da mari trebuesc citate „Hamburg­ca al nostru, unde ele au şcoli din nou ochii cu ţărănimea ardelea-­­ America“ cu 43 vapoare şi 260.000 numeroase, teatre naţionale mult ce fari fac? dacă tone brute. ,Norddeutscher-Lloyd‘ mai multe decât cele româneşti, silesc pe AW' in­­t« 40mEl&C0 ca şi ziare numeroase. Parlament pentru a face declara- i t - ;,cu,^Amensche ,_ ,.Hansa-Şi nu îi este teamă acestui pu- a săvârşi groaznicul sacri v.î.i. ___'h­m ?} incasărei unor diurne ne­timn . ficiu . blicist că făcând constatări atat muncite­ de false, ușor s’ar putea reaminti Frica de alegeri deci. in „France“ in marina Franței vr’un vas de 20.000 tone. Germania care nu are bani ca să achite despăgubirile pentru teritoriile devastate găsește însă mijloacele necesare ca să-şi con­struiască o flotă nouă de vapoare Linne“, „Hugo-Stinnes“ posedând fiecare un tonaj aproape egal. Altă companie cu vapoare ce fac curse spre Australia posedă a­Ce fac armatorii ger­­ mani Guvernul german a acordat o vărsăminte parţiale şi succesive ale Reichului şi a în­cheia contractele cu şantierele de construcţie. Dar suma a fost de­clarată insuficientă. Din cauza r din scumpirei oţelului creditele de 12 indemnizaţii suplimentare de 18 m­iliarde mărci. In Germania la epoca sentinţei arbitrale cons­trucţia unui vapor costa cam 100.000 mărci, de fiecare tonă, deci noua indemnizaţi­e îngăduia Hugo navligaţie. - tual, spun ei, nu priveşte decât interesul „regatului“ (vechea ţa­ră). Dacă aceste incidente de fron­tieră sunt oarecum exagerate, este pentru a se încerca a se pu­ne capăt acestei înţelegeri din­tre ungurii şi­ românii din Tran­silvania, ce este pe cale de a se forma şi care îngrijorează guver­nul central“. — Toate aceste neadevăruri, cari de altfel jignesc sentimentul nostru naţional, căci presupun o­ înţelegere între românii şi ungu-r ri contra fraţilor din vechiul re- trc­oito mtotate in­dustriei şi gat, se scriu, de sigur, pentru a comerţuluî se lucrează cu hărni­­cieia o atmosferă neprielnică în oie. De curând s-a publicat statis străinătatea cauzei româneşti. tica societăţilor pe acţiuni din Ro-Dar trebue să mărturisim cu mânia la sfârşitul anului 1921 din regret că publiciştii unguri cari care dăm mai jos câteva date în­scriu în Ungaria sau trimet cores­teresante, pondente ziarelor străine, nu ar l­a sfârşitul anului 1921 funcţia­­putea scrie, aşa cum scriu, dacă nau 311 fara p266, societăţi o anumită politică în Ardeal nu,anonime pe aletiune reprezentând ar da prilejul interpretărilor­­«!“ Capital de 8­095.429.263 lei fată comentăriilor dăunătoare nouă1^ 1354 SoCietăţî CU UD Capital de Dacă unii din politicianii din Ar­deal, se abţin de la încoronarea Revelul României, dacă ei arată In fruntea acest­ora se găseşte de societăţi anonime pe acţiuni, dăogându-se şi portofoliu reescon- PRmMP.A FfulNnMinA societățile industriale, care de’ BĂNCILE. — Repartizate după tat ajungem la 3.188.457.333 lei fată unUIIIUH UUUIIU ^un raaj mujf de jumătate din capi-[regiunile unde lucrează găsim: de 3.481.792.176 lei m 1920. Diferite t ul nl pa/vî nl t-A.t-nl £^ -l- A A ,,--—----­ SOCIETĂȚILE ANONIME ifii EftmftflÎH îi 18T1 S în*^îndu^We.l^ntrep^ndOTiîe leapîtiâinl "â0c7ăî"Ce reprezintA insu-’ da 350.027.896 lei în 1920. Mill ti V UIUMiy I ii ?omerc­ia,e urmează la o mare dis-!TM63^ 7a.la satâ din total, pe cânt La direcțiunea generală a statis­5.168.242.889 lei cât erau la sfârși­tul anului 1920. Repartiția lor era cea următoa­re: 1. Bănci 2. Soc. indus. 3. Soc. comer. 4. Soc. diver. No. Capital 1. Bănci 2. Soc. indus. 3. Soc. comer. 4. Soc. diver. 1931 No. Capital 447 146 19 1020 556 529 159 22 Total 1266 2.767.128.718 336.767.680 97.688.590 2.406.400.470 lei 5.106.690.849 ,. 467.961.268 . 114.376.675 3. Banatul 4. Bucovina 5. Basarabia 147 9 8 291.651.472 53.931.150 23.810.949 Vechiul regat se găsește deci în Total 556 cu 2.406.400.470 lei in 1920. Deși numai jumătate din Rezultatul traduc Din industriile _ vechiului regat, 50 la sută din No. întreprinderi-i­lor își au sediul în București, re­prezentând 75 la sută din capitalul —,.i - importanta capitala­avem următoarea Industria petroliferă: ___________ ,jî fată de 978.124.756 900.209.505 lei fată de 318.215.033 lei iei în 1920; industria forestieră. ... .... _____ __petrol 1­;fere. Băncile ocupă al doilea loc, mai numeroase ca întreprinderi, dar reprezentând un capital de nu ,605.660.514 lei fată de 233.601.129 Iei printr'un din 1920; industria minelor si tora­it Id foi« 1 «/»/»• 4X7 nna lim atinge nici jumătate din capitalu! băncilor se găsesc în vechea tară, *?eno/.jd^P^ui: 137.008.500 lei fată de 1*34 mii ■nl n Cil f în ip/ln'((i»îa T»-i 1 x» CâHltslnl SOPlfll ri­ n PPDVP7Inta inen. unU^UnT.oDu 161 111 1920. UOullB 975.558 1g1| ttîdtlStVîQ, ffl €-t&— , , „ . im ea 71 zr, a Hm 1 ,,,, „r.n.i In cifrele de mai sus se găsesc lurgică: 403.480.000 lei fată de comerciale urmează la o mare dis-;, , ' , , ,, c- desigur Si multe duble înregistrări 201.500.000 lei; industria alimenta­tantă si ca număr si in cea ce pn-,paiimie uin raeiwie piogmen, d­eși ,. relafinnîlor i\p afaceri ră: 381.012 674 lei fată Hp 192 499 Zăfi veste canitaiu social Renartizate mial mimeroa­se nil au decât 2o la (1,n c?ll^a . ,a'iaa„r ne afacerl , „ , 1 . 1 lata ae "“.“t.**® i,Sto capi­tain social, ncpartizate iniilnl cănită Inlnî cod­ii ce există intre bănci, angajamen- n ci. industria construcfiunilor, după regiunii« unele lucrează a- ,8ui* A ' j wraulu^ acestor bănci (a'b­­ancra reprezentând pîasamen- 377 887.560 lei fată de 134.881.299 lei. ceste societăți anonime pe acţiuni. ... „ , 21000 000 000 lei fată de altora si vice versa. In ce pri- industria transporturilor: 202 mi­­'-ăsrai m-mătoarea situație: im319 milioane i­î cât cr-!n iiri'âr veste această statistică generală, lioane 49.900 lei fată de acelaș ca-1. Vech. Reg. 734 6.736.107.306 lei sjt„i anului 1921 ' ‘ ,liaî avem de adăugat că nu sunt Pital din 1920: industria tesăturÎ-542 1 Ofifi 663 899 lei 2- Transilvania 368 989.928.384 „1­9ir,nn17„ , trecute încă toate băncile care lor cu 183.675.000 lei fata de 174 ml­e .JDb.w­rt.cJJ^J€l Q -------------------------------i«- I Alăturea de cele 2.406.400.470 ^ lei functionează în tară, in special ee­­lioane 100.000 lei mn 1920. -rin11 mai a“a0if^ lnc^ le din noile teritorii, unde desi-1 Totalul activului societăților itf* * 'io ’7^ l^i rezerve, ceeaee inseam i?ur se întâmpină ffreutătî cu adu- dustriale în 1921 se urcă la lî» mi­nă 33 la sută din capitaluri. inarea materialului necesar. liarde 735.213.190 leji fată cu 7 mi­, . Angajamentele^ tuturor băncilor ■ TNDU­STRTA l^rde 301.333.500 lei din 1920. Diri _ . . . fruntee și ca întreprinderi și pen- se urcă la sume însemnate și anu- T suuniAjiLi, frnnuo uria­­t­­. 11 icn 79« lor «n Total 1154 5.168.242.889 lei tru capital, la o mare distantă de vie, depozite spre fructificare: LE. — înregistrează mari progre- , sută revin intrenrim­ilm­­ăin celelalte regiuni ale tarii.Sedile se 5.981.653.244 lei fată de 4.009.835.854 se in 1922 fată de 1921 Repartizate “ ?V*a ^eJ'n dld d­ale determinânfl clasificarea a­­lei în 1920, iar conturile curente ere după regiunile unde lucrează gă­ sq ]a snl» wlirlnim cestei statistici, ea nu corespunde ditoare: 7.077.441.177 lei fată de sim următoarea situaţie: întru totul cu realitatea, mai ales 4.057.622.109 lei din 1920. în ce privește Ardealul, unde se Plasamentul era alcătuit după găsesc cateva industrii a cărau cum urmează: conturi curente de­con­ducere administrativă ,se află bitoare: 7.626.658.097 lei fată de în București, 5.024.986.730 iei în 1920; Portofoliu . Vom da pe scurt mai jos datele de scont: 2.724.990.958­ lei față de 8.095.429.263 lei mai principale din cele 4 categorii 1.181.776.196 lei în 1920, la care a-Vechiul Reg. 3664.360.545.947lei Transilv. 114 510.878.559 Banat 41 214.085.192 Bucovina 5 18.731.1501. Basa­rab­ia A­_ 2.450.000lei Total 329­ 5.100.690.849lei ____. V.­­VI Uil/PZ.­Zl/atXPU ICI 20 la sută celorlalte provincii. La capitalul de 5.106.690.849 lei se adaugă diverse fonduri de rezervă de 1.014.186.063 lei, iar diferitele an.­ „VINE LUPUL !A venit odată gustul să­­pe: „Să­ primeşte galoanele de trntu vine lupul !“ Oamenii din sat, crucea de război, poporului basarabean, la adăpos­tul influenţelor şi violenţelor a­­narhice şi streine sufletului naţio­nal al poporului basarabean, (apl. prelungite şi ovaţiuni). Cred că d-1 orator face o regre­tabilă greşeală că asemenea ches­tiuni de o importantă istorică le­gii­, _ , , mi Parlament, prin reprezentanti’Subwnfo~d.T'12~miliarde'mărci',!tul PnS“«V? Ncmfehât^u (^oară în lup^mărunte si Î.îl P2 “x,’ dc .toate armatorilor, cu conditiunea de ,ale datului: „Să §£ de z­i Pe armată ~ P­­apU din tonajul­­ oamenii, buni la In faţa actului Unirei, ca în fata . Şedinţa se deschide la ora 3. sub In 1919 e înaintat locotenent-eo-i potirului ce cuprinde Sf-ta Cumi-.preşedinţia d­ini M. Pherekyde. & — fire, au aler- ]onei la 5 Aprilie 1920. Preşedin-1 necătură a Unirei noastre naţio- ‘ Pe banca ministerială d-nii:'loti gat cu toti. Dar au văzut că și de ^eje re-publicei de atunci. Deschanel nale, trebue să ne insternăm și I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu» ofttfl. ttn fino «i«i ■■■•« 1,-.-^. -- — ----- t -r - — — . îl decorează cu Legiunea de Onoa-i toate luptele ca și toate grijile lui T. G. Duca. Ion Inculet C* Bantu V re. în gradul de mare ofițer. jiuesti sa le lepădăm, (apl. îndelun-;I. Nistor, Al. Constantinescu ^ data aceasta nu era nici un lup. Dar se întâmplă, că într’o zi. C,î,i adev®rat. Păstorul Moartea părintelui său îl găseş-[gate și ovațiuni). de ,. *a acUl„s^a_Pe drept, pe principele Ludovic, eu gra- D. HALIPA: este adevărat, ar­mintn P« in ffi«+91n«„anJU9- a*' fn 1922 e înaintat general și la re­ atribuindu-î articole scrise în D. ION INCULEȚ. ministrul Ba unt s s ă râdă • — T^a0«» Îîins r nu^î 5 Ianuarie 1923, actualul Președin-[contra intereselor neamului roma- sarabiei, roagă pe d-niî senator! să put să radă.­­ Las să vin ă lupul te a] republicei franceze, decerne‘nese. (Protestări violente la basa- ia -net de unirea wtidf/lui ără Rgtini' nd­ cine Principelui Ludovic al II-lea. cea*”"1'^—Jî- J-----1~ —J' mm ’ și să te mănânce ! ești, proclet si mincinos ! . - v , . . mai înaltă decorație franceză : ma-Din nenorocire insa lupul venise rea cinee a I^egiunei de Onoare. cu adevărat, dar cine sa mai ia in. Aceasta e cariera suveranului­Otelul care într’adevăr în 1912 costa 2000 mărci în 1922, costa 120.000. O sentiintă arbitrară ce a fiu mai are nici o cunoștință de fe-\ f0®^ doar 0 comedie jucată în tie 7_ _T - - " “"1 5 «*« u cunustiniu ue /e-i*v'”" v serios pe păcălioiul de băiat? - .înot j • , , ,. —­­* iran m uuvuumo ucwtmucu- i -“muui i.tu-miesc pasarabeaiî î sau ro -iui cum se T­oate exer­rit­ în mod­ armatori şi Reich, a condamnat i Ne-a venit în minte această anec TM - (IIÎ, vuixi tieitele române, cari au fost primite la pa îndeplinit marea sa misiune • special un demn un mandat încredinţat de e­iPe aceasta din urmă la plata aneDdata, tot cetind că Opositia intră cea mai vet-nte casă dom-[Chişinău cu gloanţe de soldaţii de înfăptuire! unire! cu patria mal ’ • ........................................... ' "' sau nu intră în parlament. Tot pă- rVtoare ^.i1 Europa’ dum cader'ea,sub comanda d-lui Gherman Pân “ * călind lumea, când o fi să ia o ho .itea târâre serioasă nu­ o s’a mai crea­dă nimeni, ca pe păstorul minci­nos din fabulă! -------------~~®~~------------­ ACTUALITĂŢI Noul Suveran al A. S. S. Principele Ludovic al II-lea In rândurile — mult răzleţite în urma războiului — ale suveranilor Europei, a luat loc, cu multă dis­creţie, noul şef încoronat al celui­­mai mic stat, suindu-se pe tronul­­ Principatului de Monaco, A. S. S­­ de­­mânt, îmbrăcat în uniforma De remarcat în această sforta- general al armatei franceze. re generală, este atitudinea lui D­e altminteri atat studiile cat şi tt “ m. ’ r . „ , canera militară, Ludovic al 11-lea Hugo Stinnes; el a fost contra lp Q î„ _»_j—* subvenţiilor acordate de stat je a în scobi® Şi în rânduli­armatei franceze. Născut la 12 iulie 1870. din căsă­„ ri „ - „ _______c------- toria prinţului Albert I cu Maria­cu, care să facă o concurenţa pu- yjctoria, fiica ducelui de Hamil­termeă marirjei franceze. Ion. principele Ludovic face studii Şantierele Franţei stau pustii, strălucite la Paris şi în 1891, este lucrătorii sunt reduşi la şomaj ,admis în faimoasa şcoală de la pe când Reichul cheltueşte aurul Saint-Cyr, datorit aliaţiilor, pentru intere- T sele sale, sfidând mereu toate clausele solemnului tratat de la , , , ----­Versailles i­a parte la patru lupte şi primeşte iei Basarabiei. medalia colonială. » prim ministru na declarat şi Mi.. A . ... _ . uuc­uv IU DIN CÂND IN CÂND Legiunei de Onoare, Ia parte, în timpul războiului, la • punând acest organ autorizat şi j,----va----- -ra__ singu­rul exponent reprezentativ al —— luptele renumite din pădurea Beau A fost odată, ea niciodată căci Marais, din Butte-aux-Bois, laCra­­dacă n ar fi fost nu s’ar fi poves-­ona și la .Chemin des Dames. tlL A fost un păstor la pi, care i-a Este citat de trei ori pe armată, ~ ..... maior și .­ .. - - - —“--**“* »ai, crucea de război, au alergat cu totii. Dar băiatul a­­­in 1918, regele Albert I al Bel­­început să râdă : lupul era o glu- frjei î! pune pe piept, crucea de răz ,ma! , , boi belgiană. ■ l este^ catva timp oamenii din sa ' oameni dul de colonel, atașat pe lângă ge­mata română a garantat actul U-, , , , , , n ’ a r^r'iv nlL- \ . neralul I*o Rond, la comisiunea in- nireî. (Apl). D-sa descrie apoî pe IUrUl^f SÎ NÎStOT aVZlz? va’ teraliată. I d. Inculet ca pe un dușman al UI- V1 ‘ 1 f j 1 *• 1 Pe tronul micului prinipat s’a suit. de astă dată un soldat brav. P. I. P. Viaţa Parlamentarii Aderările Nationale CONSTITUANTE La CamUBî’ă : Chestiunea realipirei Basarabiei Lsl SdBiat 5 In jurul agitaţiilor studenţeşti pe­ suveran, era un om de ştiinţă. * Şedinţa dela 30 Ianuarie 1923 pentru al cărui progres a făcut în­semnate sacrificii materiale, La­ D. M. G. ORLEANU deschide de actele soldaţilor, dovie al II-lea a ţinut, de la în­ şedinţa la orele 3 d. a. în prezent a­­ceput, să-şi afirme personalitatea d-lor general Văitfiianu, Vasile P. militară, intrând pentru prima Sassu, dr. Angelescu. Inculeţ, I. hran în catedrala ţărişoarei sale, Th. Florescu. pentru a depune legiuitul jură- __ m este personal pe d-sa spune d-1 Inculet - s’a făcut pt __ „ . — v*v V W idViH pt I JJ-i prim ministru nu neclarat și jdeplin datoria de bun român căci a pLa 1899, locotenent fiind, primes- nu Poate tfaacC,il C?1?,® ^n?n.ai a0'1111'11“' te, pentru acte de bravură, crucea armatei .romane _sa făcut aceasta (101 Basarabiei la Patria mumă și a T .r»r*M n vaxxî J o O«««-“« A­uuci uc vuuare. . unire, ci a afirmat, — ceeace con-*-,,». . . —• -r----.......... „ In 1914, din prima zi a mobiliză- stitue adevărul istoric — că armata I .,prirl,care se ^es* rei, principele Ludovic, merge pe română a garantat libera - ------- »z«*. V Ol/ Vll/O im a conditiunile Unirei. (apL _ _ _ _ _ __ expre-­­ T • —---»v. *_,t front, cu gradul de căpitan. jsiune a voinţei „Sfatului Ţărei“ j P^hina-ite ?j. ovaţiuni) D-1 Preşedinte invită pe depu­­­taţi a trece în secţiuni anunţând­­ că şedinţa publică se va redeschide pe o jumătate de oră. La redeschidere d-1 Preşedinta ridică şedinţa anunţând cea vii­­t­oare azi la ora 3 d. a. D-1 GHERMAN PANTE­A: Cer cuvântul. Obrăzniciile nu le pot to­lera. D-1 P. HALTPA: N’am spus că d-1 Gherman Pântea a fost vinovat ChestBun­ea Unire! Basarabiei ci­că nu putut stăpâni.­­D-sa acuză pe d-1 Inculet că ar fi intervenit atunci pentru retrage­rea din Basarabia a armatei ro­mâne. (Protestări la maj. şi apl. la ţărănişti). Răspunsul d-lui l­a ministru inculet D-1 I. INCULEŢ, ministru Basa D. PAN HALIPA declară că ia cuvântul pentru a restabili un a­davăr. Dela unirea Basarabiei si. .. ISA până azi — spune d-sa — votul rabiei, primit cu aplauze prelun- Sfatului Ţărei privitor la această gi­o, citeşte un articol din 1911 unire a fost criticat de dușmanii , scris de d-1 Pan Halippa în „Cu­tare! ca un act făcut sub presiu- i vântul Basarabiei“. Legătura Ba­nca armatei române. La toate a­­sarabiei cu Rusia — spunea atunci ceste acuzări noi am răspund că d-1 Italipa — va rămâne și pe vii­­torul Sfatului Țăreî a fost glasul . tor strânsă. Deslipirea nu în­­poporuluî basarabean care vedea [ seamnă desbinarea de Rusia şi mai mântuirea numai prin unirea eu puţin unirea cu România. De Ru- Patria mumă. i sia — spunea mai departe d-­ na* In Continuare oratorul pomeneș­­ lipa — noi nu vrem să ne despăr­­te de lupta dusă de*scriitoriî ba­jtim căci interesele noastre sunt sarabenî refugiat! în vechiul regat, strâns legate de această tară. (pro­io WOO 1 4^ LX-r 1-------• \ car! au dus neîntrerupt lupta pen |­testări la majoritate). 'I VOCI: acesta este aatioualism­ul paganda acestor scriitori a pătruns d-lii Halipan­tru unirea cu România veche. Pr­­v­in sufletul poporului basarabean. ■ D-l INCULEȚ spune că simte uS Astfel în 1917 primul lor gând a mare regret că trebue să discute fost unirea. D-sa respinge afirma în Parlamentul României Mari, fia d-lui prim minuistru că Unirea [ dar o face pentru că a fost perso- Basarabieî ar fi făcut-o armata nai atacat, (npl. la maj.). In ce pri­­română. (Protestări la majoritate) j veste armata română spune că tot : „ . ! Sfatul Tărei a f ’s­i neutru adu­ce-Intervenţîa tr«&yi ministra­­­rea ei în Basarabia. Aceasta s’a fă­leat printr’o adresă trimisă guver­­­ nului român din Iaşi şi semnată de Imine ca preşedinte al „Sfatului Tă- _ „ . ~~0­ . • ! i ci“, Pelivan, ca ministru de ex-D-l VASILE P. SASSU, min.iS’ j terne şi alti membri ai Sfatului si în 1891, este trul industriei: Daţi-mi voe să .T-n­ei. ^­terviu în discuție pentru a declara . Prede că nu este timpul și în numele guvernului, ca d-­ na- I— ------ ... Vasile P. Sasu s­eptul Şedinţa dela 30 ianuarie 1923 Declaraţîile d-lor _____ uimva -naniuului tara­rabenii din dreapta si maj.­. .nese basarabean cu partidul naţio "D-l HALIPA spune că generalul nal-liberal. (Vu aplauze) Mohve­r 1 „ miniatru de răz- re­lnireî sunt următoarele: lancovescu, fostul ministru ae raz , _ , , tj5 a basarabcarf !boi a pus la dispoziţie detaşamen- • .Partidul ţărănesc basarabean, _ patria ma­mă, împroprietărirea ţăranilor şi toate celelalte reforme democrats­ce. Faţă cu acestea, partidul fără- Contin­uarea în pagina 2- Confimntarea în pagina 2­:

Next