Viitorul, martie 1923 (Anul 16, nr. 4491-4517)
1923-03-28 / nr. 4514
Opinia publică din întreaga ţară de scandal. Se ştie din cine este a văzut cu mulţumire nimicindu-i compusă această opinie publică • se speranţele dezordinile ce SFÂRŞITUL ImUMILOR Al doilea argument e mfllt mai clar .n,l,K1vC(i-odată inteiigenţa S l , 60T în a. înlocui vorba cu pumnul, şi ra-Lal, pentru Franţa mai ales, deţiunea cu sbieretul, cat reluarea in Orient a situatiu- Umbrele erau ingrijate. Cei dinnn neîntrecute de altă dată. NL tâiu care a luat cuvântul a fost Ale, meni mai mult ca Franţa nu po Axandru Lahovari. El spunea în esen_________ __________ ___ ________i to deplânge faptul că vântul ee «Nu cred ca partidul liberal să puse de opoziţie în iun improvizat director care „spe-ranunţă mau dificil decât trecutul, il.,avut un adversar mai pătimaş de _________ încerca să le provoa- [zează“ fiind la rândul lui „spesat" ' şi că alte pofte noui pot găsi pri- • “Ine- Am pus xmpetuositatea ece. N’a fost om conştient în acea-'de alţii anonimi uşor de ghicitUlejuri favorabile pentru a căuta ^ca^ă^descaîiffc Xr^mVsi^i stă tară, care să nu condamne pe Trecerea de care se bucjtra aceasta să desgrădineze drepturile vechi, desconsiderat pe mine însumi Xcă turburătorii ce sau pus in solda presa i opină publica adevarata. De acefvn ;n ]o vppr:min„,0 ? T VinWo ^ t .TMi in dușmanilor neamului strângând nn se știe de asemenea: vână azi ea vor cănte fijf înte mfă puterim TM jurul lor nu numai resturile unor‘n’a reuşit vreodată să crdeze we-:! “1 Zmmd A mesterire al^ieL^afi B recms la partide dispărute, dar ddar ramă- un curent serios, multumoidu-se ’ i ^a,.a dicţionarul vizitiilor’mei şi tele societăţel, oameni fără ocu. să trăiască din bunăvoinţa diverse, ^le tat. şoareci morţi de careta m* sau 'mnnnt aşi fi aruncat cu infecţii strânse nu numai striciuţeţ este domnule Maiore„ „ . . . , „ ,. . . ,s, ... re— ....... —w-——“—", ““,pa'seu?" se adresă d-l Alexandru Laho. încercările, la lamera, pe stradele tuşi firma „independenta , atat te spune că ar ajunge să se reia vari oratorului junimist? Capitalei şi în provincie s’au zdro- de compromisă azi. Sunt adevăruri, lupta, sau să se dicteze prin ulti- La aceasta Titu Maiorescu răsfoit in ridicul, revoluţia intr’un pa- cu atât mai dureroase, cu cât acea- uia.tum nişte condiiţii noui pen- punse: har cu apă sfârşindu-se cu o aripă stă presă, dacă Sî-ar fi îndeplinit 1 ^ a re;nvja 0 'era împlinită ~ .Evident, că. şi noi polemizăm, pentru doctorul Lupu şi nu regret menirea, ar fi putut fi o putem*-.-kt- • naivitatea k« crea ne certam și dacă e vorba de lupte pentru d. Maniu. Zadarnic presa că unealtă de progres. _ _ . U w, TW . rJf^ fraticide nimeni nu s’au atacat, mai de scandal tot atât de coruptă cu Cu astfel de elemente compro- i , , r- morii, xuicia a suferit o cu furie flecât vechii conservatori cu și demaao.aH ce vântură străzile, mise si turbulente nu se poate răs-' “exclune a carci principala ras- junimistii ini Petre Carp, aci precaută să ascundă eşeculUi fraze turna un guvern care are la acu- pundere mcoumba acelora can a(,n(. j)ar brutali şi neinteligenţi sforăitoare. Zadarnic oameni corn- vul său reale îmbunătăţiri şi mari, au predicat evangheliile indepen n’am fost niciodată, spre deplina promisi, ticăloşi ce au voit să pro- reforme. Drojdia societăţei, conclu- denţii şi suveranităţii popoare- noastră mulţumire!“. voace lupta de clasă, caută prin asă de oameni ca dr. Lupu sau Mi- , lor. Turcii au fost puşi în situa- Şi în timpul rând ei vorbeau, cei tacuri la adresa Coroanei să-şi do- halache, ori cât i s’ar adăoga „vorb ia de a crede că sunt. capabili să trei şoareci morţi dela clubul con-lf Londra. — Din Cairo se anunţă vedească „popularitateaLa „Datrioți‘ regionalistî ca d-nii Vaida stăpâni acasă la ei. Francezii wrvator se agitau în aer. " - - ~ * I | X/Xnn li limkwAm s. v, da" s’a strâns sgura societătei. și Maniu, tot amorală rămâne. |’||*la putea Wle^smuî- Văzândji-i umbrele dare altădată, moîmântuluTiui’^băn^ oameni de nimic ce pot servi doar dacă această amoralitate îşi aţin-)aarorea .la recrutarea bandelor devastatoa- ae culmea in atacurile ticăloase e aceasta ton\îngere, ixe tor. dispăru ca prin farmec.re de noapte. Oamenii cinstiţi se contra Dinastiei, ea nu face de cât aceea spune „Le Journal —sin in urma lor se auzi ecoul plânsetin departe de agitaţiuni, condam să dovedească odată mai mult că, guxuil mijloc de_ a redobândi iotului, şi vaetelor lor de durere l tându-le, e nedemnă de orice încredere şi i Orient vechea situaţiune ?! de a Turburătorii ordinei au de par- stimă- _ Jface alta, nouă, ar fi_ numai acela | ■ - ........ tea lor „opinia publică" a presei — ......——.B«»,.«—- —■—— 'de a se înțelege cu TurciiL l A -t DREPTURILE FEMEILOR In faţa legilor naturale şi biologice - de Doctorul PAULIAN EM. DEMETRU Docent universitar In noua constituţiiune a ţării întregite s’au înscris şi drepturi pentru femei. Feminiştii, ca şi luptătoarele noastre au sărbăto■ rit un triumf, şi-au văzut în fine înfăptuite dorinţele de atâtea decenii. Dar să analizăm puţin cererile lor in general. De aci înainte vor vota, vor avea drepturi ca şi bărbaţii al căror autoritate o vor înfrunta, vor ocupa ranguri şi funcţiuni publice şi poate vor intra şi în parlament. Vor susţine că au capacitatea la fel cu a bărbaţilor, că pot fi utilizate cu acelaş succes, că mai mult sunt chiar, mai capabile şi dacă această capacitate nu le-a fost confirmată, a fost că sexul tare le-a persecutat şi le-a oprimat. De acum sunt libere, luptă şi concuernţa începe. In faţa legilor naturale, este adevărat că femeia ca însoţitoare a bărbatului, nu este menită a îi sclava lui. Şi dacă a fost şi pe alocurea persistă în a fi," este că natura a lipsit-o de anume calităţi pe cari le-a dăruit în schimb bărbatului. Şi legile ca şi chiar constituanta nu le va înzestra niciodată în aceia ce natura a refuzat să le dea. In lupta contrarie sexului tare, cel slab şi lipsit de calităţi va cădea şi din această luptă oricare ar fi durata ei, sexul feminin va eşi învins. Au voit ca în luptă cu biologia să se ridice deasupra legilor naturale să părăsească domeniul ce le este sortit. Finalitatea „efemerei“ arată într’un mod atât de plastic, că natura le-a sorbit numai pentru reproducere şi că actul final să fie cât mai plăcut le-a dotat cu calităţi estetice ce lipsesc sexului tare.In viata de tioate zilele şi la animale femela este ocrotită de mascul,amenajată, ea este baza contractului social, piedestalul căsătoriei şi al imoralităţii. Masculul îi dă pro■ tecţia, o apără de accidente, agresiuni şi intemperii şi ea profită cât mai larg de autoritatea lui. „ Feministele noastre, judecă prin mirajul fals al liberalităţii sexului opus. Au abuzat de vraja lor, de slăbiciunile bărbaţilor cari le-a concedat mult şi multe. Această cesiune lea ameţit pentru a crede că-i pot înlocui la un moment dat. Şi ca o dovadă ele ne reamintesc de profesiunile şi carierele libere, practicate cu atâta succes de multe. Una dincarierile acestea este cea medicală De ce le miră! Femeia este un colaborator preţios al artei medicale. Oare nu este ea care în timp de răzbel s‘a arătat sora de caritate devotată, care a dat ră- I nitului devotamentul şi dragostea pe care ar fi dat-o în vremuri de suferinţă copilului şi soţului ? ! Şi ca medic nu îndeplineşte ea acest sacrificiu la maximum . Cine ar putea mai bine ca ea şi fără jenă a-i domina sexul să fie mamioşă excelentă, sau să umblecu o mai mare delicateţe în oeutlistică. Şi să fim drepţi acestea două — aproape — să mai adăogăm şi pe a treia -oboalele de copii — specialitatea pe cari lealeg femeile medic. De ce ? Pentm că specialitatea aceasta este dictată de anume legi biologice, de anume calităţi naturale însădite, pe cari specialitatea artei medicale nu face decât să le perfecţioneze. Când va încercă o altă specialitate bazată pe forţă, energie şi perseverenţă ele vor cădea. Şi dacă au fost câteva excepţii şi se citează nume, este bine să se numere acestea şi să se raporteze la marea masă, pentru ca să se vadă cât de inferioare sunt. In lupta cu natura ele vieţinând seama de finalităţile biologice, şovăesc adesea; natura le dă totuşi indicaţiuni treziidu-le mie ori la realitate. Artă, literatură şi ştiinţă sunt la urma urmei nişte corolare care să armonizeze viaţa; în fond omul este tot animal şi animalitatea lui se păstrează un prod latent, ori care ar fi cultura şi educaţia care ar masca-o. Nu am decât să amintesc cruzimile războiului mondial în plină evoluţiune de pace şi progres! Femeia este lipsită de multe ori de frenaţie şi are tendinţa la exces. Inchipuiţi-vă femeia magistrat! Va excela ori printr-o blândeţe condamnabilă ori printr-o cruzime de nedescris şi aceasta pentru că natura i-a însădit calităţi afective ce privesc mai mult sufletul decât raţiunea. Şi aşa va fi în toate carierile, ori unde va fi nevoe de o energie aplicată, ea va fi întotdeauna inferioară. Scopul ei este familia. Acolo este câmpul ei de activitate, nu funcţiunile sociale şi parlamentul . Când îşi vor fi îndeplinit cu prisosinţă aceste meniri, vor avea dreptul de a cârmui. In această fază de reclădire generală socială, când moralitatea se clatină şi când familia, baza edificiului social este ameninţată, i-ar fi cu mult mai frumos femeei să ajute, să educe copilaşii ei şi chiar a altora, să formeze pe căi frumoase pe cetăţenii de mâine. Desăvârşind calităţile lor naturale să împrăştie din mila, bunătatea şi blândeţea lor acolo unde este lipsă, să dea sfaturi şi să îndrepte pe cei rătăciţi, să încurajeze ducând la desăvârşire maternitatea iar nu să se agite şi să gesticulez© la întrunirile publice sau în lojile parlamentului. Nu vor reuşi decât să facă, tristul aspect şi ridicol al sufragetelor din alte ţări, cari tot fără drepturi efective au rămas. Să fie liberă, da, să fie liberă şi cu drepturi egale înaintea legilor ţării şi umanităţii, căci în adevăr, unele legi le subjugă. Dar nici odată să nu-şi uite menirea lor naturală. Presupunând chiar că vor obţine drepturi — vor vedea, imediat slăbiciunea lor şi ele vor fi cele dintâi cari se vor lepădă de ele, vor cere atunci stăruitor ca în locul egalităţii să aibă protecţia, în locul dreptăţii să li se acorde blândeţea, iar în locul fraternităţii să aibă iubirea pe care şi-au înstrăinat-o. Femeia bărbat fiind o monstruozitate a naturii ni va dispare prin forţele ei. Nici o lege, fie chiar constituantă, nu o va face să trăiască decât în mărginire legiilor biologice. Anul al patru-spre-zecelea No. 4514 Mercuri 28 Martie 1923 1 liU ex.înînn 7 lei es. în streinatate IN I-A ORAŞE Un an . . £10 lei Şase luni . ICO • Trei luni . £0 » ABONAMENTE TAFA LA FATF UE lei 90 - 450. In streinătate Un an . . Şase Iuni. Tre luni. SCO lei £80 - 140 . REDACTIA STR. EDO ARD QUINET No. -(Via-â-vls de Hötel Capşa) ADMINISTRAŢIA STRADA’ ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcţia 51/23; Rep ec!!« şi Administraţia 49/23 şi 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primese direct l« Administraţia danului strada Academiei No. 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele Republicate se distras 1 ier es. în torn 7 lei es. în streininfe Un act istoric CONSTITUŢIa RINAHIEI întregite ileni votatil Adunările constituante au votat crn Constituţia României întregite. _ . După înfăptuirea Unirei şi încoronarea Suveranilor, întocmirea şi votarea Constituţiei este al treilea eveniment istoric care vine să desăvârşească şi să cimenteze opera glorioasă şi fecundă a unitatei naţionale. Alcătuirea Constituţiei era o conditiune esenţiala pentru organizarea noului stat şi pentru rodnica desvoltare a României Mari. # întregită cu trei provincii, trăite sub regimuri diferite, orga_ A____________nini ,nn liflAC do dîcnfi'yÎfîlIFi ilui din Angora „Le Journal“ -------—--------— jscrie că ceeace propun Turcii e --------—----------- . . 1 foarte lămurit. Ei spun: „Să somnizatia internă a noului stat român era un haos de dispozitiuni ung^m repede pacea, limitând traiegislative contradictorii, de nepotriviri fundamentale şi de echi- — *—».......*-----* ~ locuri dăunătoare, care stinghereau profund acţiunea de conducere şi care făceau imposibilă opera de unificare şi de organizare a ţarei. Pentru realizarea acestei opere lipsea temelia legislativa. Astăzi temelia este temeinic şi definitiv aşezată. Cu munca laborioasă şi îndelungată a comisiunilor legislative, a guvernului şi a parlamentului, Constituţia României întregită, a luat fiinţă. înfăptuirea acestei opere înseamnă o strălucită manifestare a conştiinţei naţionale şi o dovadă mai mult a puterilormorale de care dispune poporul român în împlinirea destinelor lui şi în chezeşuirea desvoltărei lui istorice. Alcătuită în cel mai larg şi mai sănătos spirit democraţie, corespunzând tuturor nevoilor şi armonizând toate curentele vremei, noua Constituţie este aşezământul puternic care va susţine întregul edificiu al statului şi va fi pentru o întreagă perioadă istorică, făgaşul firesc în care viaţa României întregite, se va putea desvolta şi prospera, liniştită şi rodnică, în toate manifestaţiunile ei morale şi materiale. Cu noua Constituţie se deschide o eră nouă în viaţa statului şi a poporului român. In ceasul acesta binecuvântat în care unitatea naţională îşi primeşte vestmântul nou sortit să-i asigure viaţa de linişte şi rodnicie, gândul pios şi recunoscător trebue să ni se îndrepte, în primul rând, spre cele opt sute de mii de suflete cari s-au jertfit pentru înfăptuirea acestei unităţi şi cari ne-au dat să trăim şi ceasul acesta de adevărată înălţare sufletească. In al douilea rând, recunoştinţa noastră se cuvine să se îndrepte spre acei cari cu munca lor, cu conştiinţa lor şi cu înalta înţelegere a intereselor superioare de stat, au contribuit la înfăptuirea acestui act însemnat. Aceasta e ceea ce datorăm istoriei care a înregistrat ori săvârşirea marelui act. Istoria va înregistra şieclipsa stingheră şi stristă a unor conştiinţe neînţelegătoare şi rătăcite. Dar unde şi când, în ceasul marilor înfăptuiri, nu au existatasemenea eclipse izolate? Ele n'au putut nicăeri şi niciodată, întuneca nimic din strălucirea acelor înfăptuiri. ...... Istoria ultimilor evenimente mari din viaţa poporului român, e bogată în pilde şi învăţăminte cari au dovedit cu prisosinţă cât de neputincioase rămân acţiunile negative in fata acţiunilor creatoare, ce isvorăsc din însuşi sufletul şi puterea de viaţă a unui neam. PACEA IN ORIENT IH CE CONSTA contrapropunerile turcilor „Care este atitudinea Franţei în momentul de faţă Comentând răspunsul guvernn Prestigiul forţeile economice pentru alte negocieri viitoare“. Punctul de vedere actual al Franţei Ziarul „Viitorul" a publicat anunţul premiilor instituite de d. Aristide Blark pentru cele mai bune lucrări de economie politică şi finanţe. Aceste premii sunt corespunzătoare greutăţilor vremei şi vor constitui, fiecare în parte, pentru cei ce le vor oţine, o apreciabilă şi dreaptă răsplată a muncei sale intelectuale. Când astăzi, se pot câştga bani multi în operaţiuni cen’au nimic comun cu munca de savant, evident că bunul gând al d-lui' Al. Blank nu este » . ,. , , , . lipsit nici de elegantă, şi nici de a-Ramane de ştiut dacă cel mai tilitate, bun mijloc de a ajunge la acest Este neîndoios de altfel că la noi rezultat, nu arci ca Francezii se simţea nevoia unor lucrări, scrise totul ce trebue să pună capăt os să-şi sacrifice interesele spre a le cu pricepere, cu meşteşug, şi într’utilităţilor, la chestiunile politice, lega de acelea ale concurenţilor limbă curat românească, despre stimbilitare, financiare şi juridice, lor. Nu poate fi vorba însă de ra- jnta ].ui Ariam Smith şi despre știinnînrirm?nmiadeTOcâtLC°rc^edn | strâi' MiS-fln Xarea^noastră pinde numai de cateta regemcn mior și acela al Turcilor, de oare- CuHura)ă, cum îl au lucrărle unui tari de detaliu, să lăsăm clauze ce ar fi absurd sa se spună că Lareleye, sau unul Charles Gide. Nu Turcii vor trata în acelaş fel cu putem să nu evocăm aci un mic tratoate puterile, şi cu acelea în caritat de şcoală scris de Laurian şi care au încredere, şi cu acelea de cari este unul din cele mai frumos scrise se tem. Se va auz. însă îndată o- ce s’au Publicat la noi. E păcat că nu biecţiunea: Franţa va fi întrecu- *e găseşte 'în ?dito r ca sa reproducă +s _________Z • •, "din nou, micul volum a lui D. Lăută m cursa concepunilor, pentru rion, care este indiferent de bana, că dolarul și livra sterlingă vale rele adevăruri ce se găsesc in orice metoda rează mai mult decât francul, manual şcolar de economie politică Aceasta este, de fapt, ,______ .. _ ______,_________________,______ care fusese adoptată de Frafiţa şi Dar mai este încă ceva care valo — o adevărată bijuterie stilistică. Italia la 5 Fevruarie, când ele aurează mult în ochii turcilor, este Aşteptăm, însă, publicarea acestor încercat să urmeze negocierile prestigiul forţei. Taata care a volume româneşti de economie polită plecarea lordului Curzon. Jntrăn- Armanka”^chtema%i^laborato-Ea insă nu mai poate fi adoptata «eru Germaniei este destul de unul ascuns la mintilor în lumea tiastăzi. De o lună încoace Englezii C&P&D11& sa câştige in Orient un parului, pentrucă suntem convinşi nu sunt favorabili separaţiunei toc din cele mai redutabile, î dintre ei şi aliaţi, iar Franţa şi Italia par să se fi raliat opiniunei Angliei. In favoarea acestei schimbării de atitudine au fost invocate două argumente: 1) Separaţiunea dintre Miaţi fusese acceptată de francezi numai ca un expedient, pentru a evita întreruperea conferinţei de la Lausanne; 2) e absolut necesar ca tratatul de pace să cuprindă ocrotirea esenţială a intereselor cari nici război, nici pace. Interesele Franţei în Turcia DIALOGUL MORŢILOR ILUŞTRI constitue o preţioasă moştenire a la clubul conservator din Capitală. Năam putea vorbi cu o ironie aconsim e o preţioasa moştenire a umbre albe trec tăcute prin uşile înristocratică despre economie politică neomului. Această chestiune, cu chise cu cheie, şi se recunosc prin în conflict cu lumea poesiei, astăzi deosebire, este importantă pentru simpla lucire a figurilor cari altă evoluţia socială a învederat nu nu, Franţa. Cel dintâli argument nu dată erau ale lui Iascar Catargiu, mai câtă poesie este în economia poate prea multă valoare. Dacă era Petre Carp, Cei ten Lahotari, din Mică, dar mai ales câtă pevoe are de dorit să se evite o criză a con- care unul străluceşte într’o bucurie P°etul de condiţiile bune economice forinţei, ar fi fost mult mai bine astmlă deosebită. Take Ionescu, şi- ale statului în care trăeşte. s« se caute de a se pune capăt ',':,î!,lo,rI“chu' Pi'*TM«**1 d/“1TM!,«“TM JAtactfe’S-unei stări care nu insemneLa A I Umbrele sunt ingrijate. Ele au. pă lucrările româneşti de, economie şi răsit crângul Eliseelor, şi au venit de finanţe. PETRChîIUS !n casa lor, unde au cunoscut destule certuri, destule desunuri, destule NOTE PREMII PENTRU CÂRŢI de FINANŢE de nevoia răspunderei în straiele cui ’»«•t......— •—*» te dela noi, a elementelor acestea ştiinţe, cari constitue fundamentele' Din când în când vieţei cetăţeneşti. Cine nu are noţu^■MBRaBBaaraBBEas» ni cel puţin sumare, dar clare, despre rolul capitalului, al muncei, despre chipul cum se stabilesc valorile, despre modul cum se produc sau, se distribuiesc avuţiile, despre trecutul impozitelor şi filosofia lor politică, nu „va putea să fie un apreciator just al lumei politice în care trăeşte, şi dacâ un fitu Maiorescu — ţinând Scena se petrece In timpul nopţei discursul academic la recepţia lui Bodin Malul CiRNIVOF Descoperitorul tezaurului arheologic din Luxor în primejdie de moarte , că lordul Carnavon, descoperitorul erau la ele acasă în clubul conserva- Luxor, este grav bolnav. El are o intoxicaţie a sângelui provocată de o înţepătură a unei insecte. Contesa Carnavon soţia, arheologului a plecat de la,Londra cu un aeroplan pentru a ajunge cât mai repede la căpătâiul bolnavului. mawiffl,i—■.■A«.» mim ! CRONICA BASARABIEI -Mişcarea culturală românească ia din ce în ce mai mare avânt— Mişcarea economcă — Chişinău 25 Martie _ Capitala Basarabiei, pare a lua noi puteri de viaţă românească. In adevăr acest oraş atât de refractar, a tot ce românii voiau să introducă în orice direcţiune, pare a se deştepta la noua chemare a celor ce înţeleg cum trebue să se lucreze româneşte. S-a început cu energie şi tenacitate, acţiuneale-a da cât mai repede şi mai sigur aspectul de românism care-i cer imperios nu numai împrejurările, dar necesitatea celor cari o cer, şi datoria celor ce conduc. Societăţile culturale, cari prin activitatea lor urmăresc cultivarea maselor, naţionalizarea supuşilor străini, căutând ca prin valorificarea comorilor noastre literare să atragă sufletele dornice de bine şi frumos, îşi inaugurează munca lor fără de preget prin opere concrete. O astfel de încercare şi care promite să aibă tot sprijinul şi toată dragostea cercetărilor frumuseţilor noastre literare, e înfiinţarea Bibliotecei populare“ de către Liga Culturală, secţia locală, în localul şcoalei primare No. 17. Inaugurarea a avut loc Duminică 18. Şi urăm un deplin succus în împrăştierea luminei munţilor. Activitatea autorităţei comunale Odată cu venirea nouei Comiisii interimare, care cuprinde adevăraţi iubitori de neam şi bunii îndrumători pe calea naţionalizărei, s-au luat sănătoase măsuri pentru ca Primăria, care e suflatul unui oraş, Să fie adevăratul far al spiritului poporului. Unde până acum, limba rusă era în floare, şi domnia aci ca la ea acasă, întronată chiar în Biblioteca oraşului, de unde căutau lumină aproape jumătate din populaţia Kişinăneană, ştiutoare de carte, cel însărcinat cu activitatea bbliotecei populare a Primăriei a luat măsuri ca limba românească, să fie aşa cum ar fi trebuit să fie şi până acum, ca la ea acasă. Această dreaptă şi meditată măsură a provocat însă câţiva cari nu vor să vadă şi încă străini de neam şi ţară ce-i hrăneşte să acuze de şovinism pe autorul ei, d. Gh. I. Obreja-Iaşi. Nu putem decât aduce mulţumirile noastre, omului, bun român, care înţelege să calce cu pas sigur pe calea realităţei,eînlăturând celor cu adevărat neştiutorii de limbă româna putinţa de a avea lămuritele trebuitoare pentru luminarea lor. Aceasta o arată îndestul circulara trimisă de domnia sa, Bibliotecei Primăriei, să sperăm că în viitor încercările acestea demne de laudă, vor avea mai puţini duşmani cari plâng încă vechea stăpânire moscovită. Viaţa culturală Chişinău, care suferă de lipsa instituţiilor culturale, s-a îmbogăţit din nou. Cinematograf, sub numele „Puşkin cu scop cultural-educativ-naţional, condus de cunoscutul profesor universitar, I. Peretz. Populaţia de aci are nevoie de multă, f. multă hrană românească, şi aceasta trebuie să li se dea din belşug. In sfârşit după seceta complectă de spectacole, demne de un oraş atât de întins şi destul de pretenţios, se anunţă venirea Mărioarei Voticulescu în fruntea unei trupe de elită. Domnia-sa va începe activitatea sa teatrală , la 23 cr., şi toţiintelectualii şi a celor ce cunosc şi iubesc adevărata noastră artă românească, o ,vor aplauda, pentru gestul darnic, de-a ne da o scânteie din sclipitorul ei talent teatral. Va avea şi Chişinăul, partea sa de recreaţie artistică, cu adevărat regală. Credm că talentul d-nei Mărioara Voiculescu va înfrânge atitudinea ostiilă a celor ce uită că trăiesc pe pământ românesc. Congresul preoţilor In ziua de 13 Martie s‘a deschis aci congresul extraordinar al preoţimei şi credincioşilor din Basarabia. După un tedeum, s‘a procedat la alegerea Biuroului. Inspectorul general al Cultelor citeşte decretul înfiinţărei Catedralelor episcopale noui din Basarabia, asigurând în acelaş timp clerul basarabean, că nu li se ştirbeşte din vechile drepturi nimiic, nesechestrând proprietăţile Bisericei, iar Episcopii fiind liberi absolut în conducerea eparhială, administrativă. Chestiunile economicevor fi de competinţa congresului general al preoţimei basarabene. Protopopii N. Lascov şi C. Popovici, refuzând delgaţia epaxgrediştior de a candida la posturile episcopale, au fost aleşi. P. S. S. Iuliu Scriban la C. Albă şi Puiu la Bălţi. S‘a ales delegaţia care a plecat la Bucureşti pentru alegerile episcopale, pentru a susţine două candidaturi, şi încă alte doleanţe ale lor. Viaţa economică Serviciul vamal din Tighina a primit înştiinţarea oficială de la guvern că s‘a aprobat exportul în Rusia a următoarelor produse: vin, orz, ovăz, porumb, fasole şi altele. Din altă sursă suntem informaţi că oficiul de comerţ extern din Odessa a aprobat exportul în România de: fier, cărbuni, materii prime. Oficiul rus vamal a stabilit deja planul relaţiilor, rămânând a se stabili în ce valută vrea să cumpere acest oficiu. Ar fi de dorit ca însăşi particularii, să ia relaţii comerciale, nefiind împiedecaţi de-a pleca în Rusia. Mult vor câştiga, vinicultorii acestei regiuni, cari în prezent sunt în oarericare jenă financia rin nonile ţinuturi româneşti »9M9999—ff9fW——W Continuarea în pag. 20 a Reclama cea mai folositoare și mai eteticâ se poate face numai la ikroRUL“