Viitorul, martie 1923 (Anul 16, nr. 4491-4517)

1923-03-28 / nr. 4514

Opinia publică din întreaga ţară de scandal. Se ştie din cine este a văzut cu mulţumire nimicindu-i compusă această opinie publică • se speranţele dezordinile ce SFÂRŞITUL ImUMILOR Al doilea argument e mfllt mai clar .n,l,K1vC(i-odată inteiigenţa S l , 60T în a. înlocui vorba cu pumnul, şi ra-Lal, pentru Franţa mai ales, de­­ţiunea cu sbieretul, cat reluarea in Orient a situatiu- Umbrele erau ingrijate. Cei din­­nn neîntrecute de altă dată. NL tâiu care a luat cuvântul a fost Ale­­, meni mai mult ca Franţa nu po A­xandru Lahovari. El spunea în esen­_________ __________ ___ ________i to deplânge faptul că vântul ee «Nu cred ca partidul liberal să puse de opoziţie în iun improvizat director care „spe-ranunţă mau dificil decât trecutul, il.,avu­t un adversar mai pătimaş de _________ încerca să le provoa- [zează“ fiind la rândul lui „spesat" ' şi că alte pofte noui pot găsi pri- • “Ine- Am pus xmpetuositatea e­ce. N’a fost om conştient în acea-'de alţii anonimi uşor de ghicitUlejuri favorabile pentru a căuta ^ca^ă^descaîiffc Xr^mVsi^i stă tară, care să nu condamne pe Trecerea de care se bucjtra aceasta să desgrădineze drepturile vechi, desconsiderat pe mine însumi Xcă turburătorii ce sau pus in solda presa i opină publica adevarata. De acefvn ;n ]o vppr:min„,0 ? T VinWo ^ t .TMi in dușmanilor neamului strângând nn se știe de asemenea: vână azi ea vor cănte fijf înte mfă puterim TM jurul lor nu numai resturile unor‘n’a reuşit vreodată să crdeze we-:! “1 Zmmd A mesterire al^ieL^afi B recms la partide dispărute, dar d­dar ramă- un curent serios, multumoidu-se ’ i ^a,.a dicţionarul vizitiilor’mei şi tele societăţel, oameni fără ocu. să trăiască din bunăvoinţa diverse, ^le tat. şoareci morţi de careta m* sau 'mnnnt aşi fi aruncat cu infecţii strânse nu numai striciuţeţ este domnule Maiore­„ „ . . . , „ ,. . . ,s­, ... re— ....... —w-——“—", ““­­,pa'­seu?" se adresă d-l Alexandru Laho. încercările, la lamera, pe stradele tuşi firma „independenta , atat te spune că ar ajunge să se reia vari oratorului junimist? Capitalei şi în provincie s’au zdro- de compromisă azi. Sunt adevăruri, lupta, sau să se dicteze prin ulti- La aceasta Titu Maiorescu răs­foit in ridicul, revoluţia intr’un pa- cu atât mai dureroase, cu cât acea- uia.tum nişte condiiţii noui pen- punse: har cu apă sfârşindu-se cu o aripă stă presă, dacă Sî-ar fi îndeplinit 1 ^ a re;nvja 0 'era împlinită ~ .­Evident, că. şi noi polemizăm, pentru doctorul Lupu­ şi nu regret menirea, ar fi putut fi o putem*-.-kt- • naivitatea k« crea ne certam și dacă e vorba de lupte pentru d. Maniu. Zadarnic presa că unealtă de progres. _ _ . U w, TW . rJf^ fraticide nimeni nu s’au atacat, mai de scandal tot atât de coruptă cu Cu astfel de elemente compro- i , , r- morii, xuicia a suferit o cu furie flecât vechii conservatori cu și demaao.aH ce vântură străzile, mise si turbulente nu se poate răs-' “exclune a carci principala ras- junimistii ini Petre Carp, aci pre­caută să ascundă eşecul­Ui fraze turna un guvern care are la acu­- pundere mcoumba acelora can a(,n(. j)ar brutali şi neinteligenţi sforăitoare. Zadarnic oameni corn- vul său reale îmbunătăţiri şi mari, au predicat evangheliile indepen n’a­m fost niciodată, spr­e deplina promisi, ticăloşi ce au voit să pro- reforme. Drojdia societăţei, conclu-­­ denţii şi suveranităţii popoare- noastră mulţumire!“. voace lupta de clasă, caută prin a­­să de oameni ca dr. Lupu sau Mi- , lor. Turcii au fost puşi în situa- Şi în timpul rând ei vorbeau, cei tacuri la adresa Coroanei să-şi do- halache, ori cât i s’ar adăoga „vorb­ ia de a crede că sunt. capabili să trei şoareci morţi dela clubul con-lf Londra. — Din Cairo se anunţă vedească „popularitateaLa „Da­­trioți‘ regionalistî ca d-nii Vaida stăpâni acasă la ei. Francezii wrvator se agitau în aer. " - - ~ * I | X/Xnn li limkwAm­ s. v, da" s’a strâns sgura societătei. și Maniu, tot amorală rămâne. |­’||*la putea Wle^smuî- Văzândji-i umbrele dare altă­­dată, moîmântuluTiui’^b­ăn^ oameni de nimic ce pot servi doar dacă această amoralitate îşi aţin-)aaro­rea .la recrutarea bandelor devastatoa- ae culmea in atacurile ticăloase e aceasta ton\îngere, ixe tor. dispăru ca prin farmec.­re de noapte. Oamenii cinstiţi se contra Dinastiei, ea nu face de cât aceea spune „Le Journal —sin in urma lor se auzi ecoul plânse­­tin departe de agitaţiuni, condam­ să dovedească odată mai mult că,­­ guxuil mijloc de_ a redobândi io­tului, şi vaetelor lor de durere l t­ându-le, e nedemnă de orice încredere şi i Orient vechea situa­ţiune ?! de a Turburătorii ordinei au de par- stimă- _ Jface alta, nouă, ar fi_ numai acela | ■ - ........ tea lor „opinia publică" a presei — ......——.B«»,.«—- —■—— 'de a se înțelege cu TurciiL l A -t DREPTURILE FEMEILOR In faţa legilor naturale şi biologice - de Doctorul PAULI­AN EM. DEMETRU Docent universitar In noua constituţiiune a ţării întregite s’au înscris şi drepturi pentru femei. Feminiştii, ca şi luptătoarele noastre au sărbăto­­■ rit un triumf, şi-au văzut în fine înfăptuite dorinţele de atâtea de­cenii. Dar să analizăm puţin cererile lor in general. De aci înainte vor vota, vor avea drepturi ca şi băr­baţii al căror autoritate o vor în­frunta, vor ocupa ranguri şi func­ţiuni publice şi poate vor intra şi în parlament. Vor susţine că au capacitatea la fel cu a bărbaţilor, că pot fi u­­tilizate cu acelaş succes, că­­ mai mult sunt chiar, mai capabile şi dacă această capacitate nu le-a fost confirmată, a fost că sexul tare le-a persecutat şi le-a opri­mat. De acum sunt libere, luptă şi concuernţa începe. In faţa legilor naturale, este a­­devărat că femeia ca însoţitoare a bărbatului, nu este menită a îi sclava lui. Şi dacă a fost şi pe a­­locurea persistă în a fi," este că natura a lipsit-o de anume cali­tăţi pe cari le-a dăruit în schimb bărbatului. Şi legile ca şi chiar constituanta nu le va înzestra niciodată în aceia ce natura a re­fuzat să le dea. In lupta contra­rie sexului tare, cel slab şi lipsit de calităţi va cădea şi din această luptă oricare ar fi durata ei, se­xul feminin va eşi învins. Au voit ca în­ luptă cu biologia să se ridice deasupra legilor na­turale să părăsească domeniul ce le este sortit. Finalitatea „efeme­rei“ arată într’un mod atât de plastic, că natura le-a sor­bit nu­mai pentru reproducere şi că ac­tul final să fie cât mai plăcut le-a dotat cu calităţi estetice ce lipsesc sexului tare.­In viata de tioate zilele şi la animale femela este ocrotită de mascul,a­mena­jată, ea este baza contractului so­­­cial, piedestalul căsăt­oriei şi al imoralităţii. Masculul îi dă pro­■ tecţia, o apără de accidente, a­­gresiuni şi intemperii şi ea pro­fită cât mai larg de autoritatea lui. „ Feministele noastre, judecă prin mirajul fals al liber­alităţii sexului opus. Au abuzat de vraja lor, de slăbiciunile bărbaţilor cari le-a concedat mult şi multe. Această cesiune lea ameţit pen­tru a crede că-i pot înlocui la un moment dat. Şi ca o dovadă ele ne r­eamintesc de profesiunile şi carierele libere, practicate cu a­­tâta succes de multe. Una din­­carierile acestea este cea medicală De ce le miră! Femeia este un colaborator preţios al artei me­dicale. Oare nu este ea care în timp de răzbel s‘a arătat sora de­­ caritate devotată, care a dat ră- I nitului devotamentul şi dragos­tea pe car­e ar fi dat-o în vremuri­­ de suferinţă copilului şi soţului ? ! Şi ca medic nu îndeplineşte ea a­­­­cest sacrificiu la maximum . Cine ar putea mai bine ca ea şi fără jenă a-i domina sexul să fie­­ mamioşă excelentă, sau să umble­­cu o mai mare delicateţe în oeu­­t­listică. Şi să fim drepţi acestea două — a­pr­oape — să mai adăo­­­găm şi pe a­ treia -oboalele de­­ copii — specialitatea pe cari le­­aleg femeile medic. De ce ? Pen­tm că specialitatea aceasta este dictată de anume legi biologice, de anume calităţi naturale însă­­dite, pe cari specialitatea artei medicale nu face de­cât să le per­fecţioneze. Când va încercă o altă specialitate bazată pe forţă, e­­nergie şi perseverenţă ele vor că­dea. Şi dacă au fost câteva ex­cepţii şi se citează nume, este bine să se numere acestea şi să se raporteze la marea masă, pentru ca să se vadă cât de inferioare sunt. In lupta cu natura ele vieţi­­nând seama de finalităţile biolo­gice, şovăesc adesea; natura le dă totuşi indicaţiuni treziidu-le mie ori la realitate. Artă, literatură şi ştiinţă sunt la urma urmei niş­te corolare care să armonizeze viaţa; în fond omul este tot ani­mal şi animalitatea lui se păs­trează un prod latent, ori care ar fi cultura şi educaţia care ar masca-o. Nu am de­cât să amin­tesc cruzimile războiului mondial în plină evoluţiune de pace şi progres! Femeia este lipsită de­­ multe ori de frenaţie şi are tendinţa la exces. Inchipuiţi-vă femeia ma­gistrat! Va excela ori printr-o blândeţe condamnabilă ori prin­­tr-o cruzime de nedescris şi a­­ceasta pentru că natura i-a însă­dit calităţi afective ce privesc mai mult sufletul de­cât raţiu­nea. Şi aşa va fi în toate carier­ile, ori unde va fi nevoe de o e­­nergie aplicată, ea va fi în­tot­deauna inferioară. Scopul ei este familia. Acolo este câmpul ei de activitate, nu funcţiunile sociale şi parlamen­tul . Când îşi vor fi îndeplinit cu prisosinţă aceste meniri, vor avea­ dreptul de a cârmui. In această fază de reclădire generală socia­lă, când moralitatea se clatină şi când familia, baza edificiului so­cial este ameninţată, i-ar fi cu mult mai frumos femeei să ajute, să educe copilaşii ei şi chiar a al­tora, să formeze pe căi frumoase pe cetăţenii de mâine. Desăvâr­şind calităţile lor naturale să împrăştie din mila, bunătatea şi blândeţea lor acolo unde este lip­să, să dea sfaturi şi să îndrepte pe cei rătăciţi, să încurajeze du­când la desăvâr­şire maternitatea iar nu să se agite şi să gesticu­lez© la întrunirile publice sau în lojile parlamentului. Nu vor reuşi decât să facă, tris­tul aspect şi ridicol al sufragete­­lor din alte ţări, cari tot fără drepturi efective au rămas. Să fie liberă, da, să fie liberă şi cu drepturi egale înaintea legilor ţării şi umanităţii, căci în ade­­văr, unele legi le subjugă. Dar nic­i odată să nu-şi uite menirea lor naturală. Presupunând chiar că vor obţine drepturi — vor ve­dea, imediat slăbiciunea lor şi ele vor fi cele dintâi cari se vor le­pădă­ de ele, vor cere atunci stă­ruitor ca­ în locul egalităţii să aibă protecţia, în locul dreptăţii să li se acorde blândeţea,­­ iar în locul fraternităţii să aibă iubirea pe care şi-au înstrăinat-o. Femeia bărbat fiind o mon­struozitate a naturii n­i va dis­pare prin forţele ei. Nici o lege, fie chiar constituantă, nu o va face să trăiască de­cât în mărgi­nire legiilor biologice. Anul al patru-spre-zecelea No. 4514 Mercuri 28 Martie 1923 1 liU ex.înînn 7 lei es. în streinatate IN I-A ORAŞE Un an . . £1­0 lei Şase luni . ICO • Trei luni . £0 » ABONAMENTE TAFA LA FATF UE lei 90 - 45­0. In streinătate Un an . . Şa­se Iuni. Tre luni. SCO lei £80 - 140 . REDACTIA STR. EDO ARD QUINET No. -(Via-â-vls de Hötel Capşa) ADMINISTRAŢIA STRADA’ ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcţia 51/23; Rep ec!!« şi Administraţia 49/23 şi 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primese direct l« Administraţia danului strada Academiei No. 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele Republicate se distras 1 ier es. în torn 7 lei es. în strein­infe Un act istoric CONSTITUŢIa RINAHIEI întregite i­leni votatil Adunările constituante au votat crn Constituţia României întregite. _ . După înfăptuirea Unirei şi încoronarea Suveranilor, întoc­mirea şi votarea Constituţiei este al treilea eveniment istoric care vine să desăvârşească şi să cimenteze opera glorioasă şi fecundă a unitatei naţionale. Alcătuirea Constituţiei era o conditiune esenţiala pentru or­ganizarea noului stat şi pentru rodnica desvoltare a României Mari. # întregită cu trei provincii, trăite sub regimuri diferite, orga­_ A_­­___________nini ,nn liflAC do dîcnfi'yÎfîlIFi ilui din Angora „Le Journal“ -------—--------— jscrie că ceeace propun Turcii e --------—----------- . . 1 foarte lămurit. Ei spun: „Să som­nizatia internă a noului stat român era un haos de dispozitiuni ung^m repede pacea, limitând tra­­iegislative contradictorii, de nepotriviri fundamentale şi de echi- — *—».......*-----* ~ locuri dăunătoare, care stinghereau profund acţiunea de condu­cere şi care făceau imposibilă opera de unificare şi de organiza­re a ţarei. Pentru realizarea acestei opere lipsea temelia legislativa. Astăzi temelia este temeinic şi definitiv aşezată. Cu munca laborioasă şi îndelungată a comisiunilor legislati­ve, a guvernului şi a parlamen­tului, Constituţia României în­tregită, a luat fiinţă. înfăptuirea acestei opere înseamnă o strălucită manifestare a conştiinţei naţionale şi o dovadă mai mult a puterilor­­morale de care dispune poporul român în împlinirea destinelor l­ui şi în chezeşuirea desvoltărei lui istorice. Alcătuită în cel mai larg şi mai sănătos spirit democraţie, co­respunzând tuturor nevoilor şi armonizând toate curentele vre­mei, noua Constituţie este aşezământul puternic care va susţine întregul edificiu al statului şi va fi pentru o întreagă perioadă is­torică, făgaşul firesc în care viaţa României întregite, se va pu­tea desvolta şi prospera, liniştită şi rodnică, în toate manifestaţi­­unile ei morale şi materiale. Cu noua Constituţie se deschide o eră nouă în viaţa statului şi a poporului român. In ceasul acesta binecuvântat în care unitatea naţională îşi primeşte vestmântul nou sortit să-i asigure viaţa de linişte şi rodnicie, gândul pios şi recunoscător trebue să ni s­e îndrepte, în primul rând, spre cele opt sute de mii de suflete cari s-au jert­fit pentru înfăptuirea acestei unităţi şi cari ne-au dat să trăim şi ceasul acesta de adevărată înălţare sufletească. In al douilea rând, recunoştinţa noastră se cuvine să se îndrepte spre acei cari cu munca lor, cu conştiinţa lor şi cu înalta înţelegere a intere­selor superioare de stat, au contribuit la înfăptuirea acestui act însemnat. Aceasta e ceea ce datorăm istoriei care a înregistrat ori să­vârşirea marelui act. Istoria va înregistra şi­­eclipsa stingheră şi stristă a unor conştiinţe neînţelegătoare şi rătăcite. Dar unde şi când, în ceasul marilor înfăptuiri, nu au existat­­asemenea eclipse izolate? Ele n'au putut nicăeri şi nici­odată, întuneca nimic din strălucirea acelor înfăptuiri. ...... Istoria ultimilor evenimente mari din viaţa poporului român, e bogată în pilde şi învăţăminte cari au dovedit cu prisosinţă cât de neputincioase rămân acţiunile negative in fata acţiunilor creatoare, ce isvorăsc din însuşi sufletul şi puterea de viaţă a u­­nui neam. PACEA IN ORIENT IH CE CONSTA contrapropunerile turcilor „Care este atitudinea Franţei în mo­mentul de faţă Comentând răspunsul guvernn Prestigiul forţei­le economice pentru alte negocie­ri viitoare“. Punctul de vedere actual al Franţei Ziarul „Viitorul" a publicat anun­ţul premiilor instituite de d. Aristi­de Blark pentru cele mai bune lucră­ri de economie politică şi finanţe. Aceste premii sunt corespunzătoare greutăţilor vremei şi vor constitui, fie­care în parte, pentru cei ce le vor oţine, o apreciabilă şi dreaptă răs­plată a muncei sale intelectuale. Când astăzi, se pot câştga bani multi în operaţiuni ce­­n’au nimic comun cu munca de savant, evident că bu­nul gând al d-lui' Al. Blank nu este » . ,. , ,­­ , . lipsit nici de elegantă, şi nici de a-Ramane de ştiut dacă cel mai tilitate, bun mijloc de a ajunge la acest Este neîndoios de altfel că la noi rezultat, nu arc­­i ca Francezii se simţea nevoia unor lucrări, scrise totul ce trebue să pună capăt os­ să-şi sacrifice interesele spre a le cu pricepere, cu meşteşug, şi într’u­tilităţilor, la chestiunile politice, lega de acelea ale concurenţilor limbă curat românească, despre sti­­mbilitare, financiare şi juridice, lor. Nu poate fi vorba însă de ra- jnta ].ui Ariam Smith şi despre știin­nînrirm?nmiadeTOcâtLC°rc^edn | strâi' MiS-fln Xarea^noastră pinde numai de cateta reg­emcn mior și acela al Turcilor, de oare- CuHura)ă, cum îl au lucrărle unui tari de detaliu, să lăsăm clauze­ ce ar fi absurd sa se spună că Lareleye, sau unul Charles Gide. Nu Turcii vor trata în acelaş fel cu putem să nu evocăm aci un mic tra­toate puterile, şi cu acelea în cari­tat de şcoală scris de Laurian şi care au încredere, şi cu acelea d­e cari este unul din cele mai frumos scrise se tem. Se va auz. însă îndată o- ce s’au Publicat la noi. E păcat că nu biecţiunea: Franţa va fi întrecu- *e găseşte 'în ?dito r ca sa reproducă +s _________Z • •, "din nou, micul volum a lui D. Lău­tă m cursa concepunilor, pentru rion, care este indiferent de bana­, că dolarul și livra sterlingă vale rele adevăruri ce se găsesc in­ ori­ce metoda rează mai mult decâ­t francul, manual şcolar de economie politică Aceasta este, de fapt, ,______ .. _ ______,_________________,______ care fusese adoptată de Frafiţa şi Dar mai este încă ceva care valo — o adevărată bijuterie stilistică. Italia la 5 Fevruarie, când ele au­rează mult în ochii turcilor, este Aşteptăm, însă, publicarea acestor încercat să urmeze negocierile prestigiul forţei. T­aata care a volume româneşti de economie poli­tă plecarea lordului Curzon. Jntrăn- Ar­­manka”^chtema%i^laborato-Ea insă nu mai poate fi adoptata «eru Germaniei este destul de unul ascuns la mintilor în lumea ti­astăzi. De o lună încoace Englezii C&P&D11& sa câştige in Orient un parului, pentrucă suntem convinşi nu sunt favorabili separaţiunei­­ toc din cele mai redutabile, î dintre ei şi­ aliaţi, iar Franţa şi Italia par să se fi raliat opiniu­­nei Angliei. In favoarea acestei schimbării de atitudine au fost in­vocate două argumente: 1) Sepa­­raţiunea dintre Miaţi fusese ac­­ceptată de francezi numai ca un expedient, pentru a evita între­ruperea conferinţei de la Lausan­ne; 2) e absolut necesar ca tra­tatul de pace să cuprindă ocroti­rea esenţială a intereselor cari nici război, nici pace. Interesele Franţei în Turcia DIALOGUL MORŢILOR ILUŞTRI constitue o preţioasă moştenire a la clubul conservator din Capitală. Năam­­ putea vorbi cu o ironie a­­consim e o preţioasa moştenire a umbre albe trec tăcute prin uşile înr­istocratică despre economie politică neomului. Această chestiune, cu chise cu cheie, şi se recunosc prin în conflict cu lumea poesiei, astăzi d­eosebire, este importantă pentru simpla lucire a figurilor cari altă evoluţia socială a învederat nu nu, Franţa. Cel dintâli argument nu dată erau ale lui I­ascar Catargiu, mai câtă poesie este în economia po­ate prea multă valoare. Dacă era Petre Carp, Cei ten Lahotari, din Mică, dar mai ales câtă pevoe are de dorit să se evite o criză a con- care unul străluceşte într’o bucurie P°etul de condiţiile bune economice forinţei, ar fi fost mult mai bine astmlă deosebită. Take Ionescu, şi- ale statului în care trăeşte. s« se caute de a se pune capăt ',':,î!,lo,rI“chu' Pi'*TM«**1 d/“1TM!,«“TM JAtactfe’S-unei stări care nu insemneLa A I Umbrele sunt ingrijate. Ele au. pă­ lucrările româneşti de, economie şi răsit crângul Eliseelor, şi au venit de finanţe. PETRChîIUS !n casa lor, unde au cunoscut destule certuri, destule desunuri, destule NOTE PREMII PENTRU CÂRŢI de FINANŢE de nevoia răspunderei în straiele cui ’»«•t......— •—*» te dela noi, a elementelor acestea ştiinţe, cari constitue fundamentele' Din când în când vieţei cetăţeneşti. Cine nu are noţu­­^■MBRaBBaaraBBEas» ni cel puţin sumare, dar clare, des­pre rolul capitalului, al muncei, des­pre chipul cum se stabilesc valorile, despre modul cum se produc sau, se distribuiesc avuţiile, despre trecutul impozitelor şi filosofia lor politică, nu „va putea să fie un apreciator just al lumei politice în care trăeşte, şi dacâ un fitu­ Maiorescu — ţinând Scena se petrece In timpul nopţei discursul academic la recepţia lui Bodin Malul CiRNIVOF Descoperitorul tezaurului ar­heologic din Luxor în primej­die de moarte , că lordul Carnavon, descoperitorul erau la ele acasă în clubul conserva- Luxor, este grav bolnav. El are o intoxicaţie a sângelui provocată de o înţepătură a unei insecte. Contesa Carnavon soţia, arheolo­gului a plecat de la,­Londra cu un aeroplan pentru a ajunge cât mai repede la căpătâiul bolnavului. m­awiffl,i—■.■A«.» mim ! CRONICA BASARABIEI -Mişcarea culturală românească ia din ce în ce mai mare avânt­­— Mişcarea econom­că — Chişinău 25 Martie _ Capitala Basarabiei, pare a lua noi puteri de viaţă românească. In adevăr acest oraş atât de re­fractar, a tot ce românii voiau să introducă în orice direcţiune, pare a se deştepta la noua che­mare a celor ce înţeleg cum tre­bue să se lucreze româneşte. S-a început cu energie şi tena­citate, acţiunea­­le-a da cât mai repede şi mai sigur aspectul de românism care-i cer imperios nu numai împrejurările, dar necesi­tatea celor cari o cer, şi datoria celor ce conduc. Societăţile cultu­rale, cari prin activitatea lor ur­măresc cultivarea maselor, naţio­nalizarea supuşilor străini, cău­tând ca prin valorificarea como­rilor noastre literare să atragă sufletele dornice de bine şi fru­mos, îşi inaugurează munca lor fără de preget prin opere con­crete. O astfel de încercare şi care promite să aibă tot sprijinul şi toată dragostea cercetărilor frumuseţilor noastre literare, e înfiinţarea Bibliotecei populare“ de către Liga Culturală, secţia locală, în localul şcoalei pr­imare No. 17. Inaugurarea a avut loc Duminică 18­­. Şi urăm un deplin succus în împrăştierea luminei munţilor. Activitatea autorităţei comunale Odată cu venirea nouei Co­­miisii interimare, care cuprinde adevăraţi iubitori de neam şi bunii îndrumători pe calea na­­ţionalizărei, s-au lua­t sănătoase măsuri pentru ca Primări­a, care e suflatul unui oraş, Să fie adevă­ratul far al spiritului poporului. Unde până acum, limba rusă era în floare, şi domnia aci ca la ea acasă, întronată chiar în Biblio­teca oraşului, de unde căutau lu­mină aproape jumătate din po­pulaţia Kişinăneană, ştiutoare de carte, cel însăr­cinat cu activita­tea bbliotecei populare a Primă­riei a luat măsuri ca limba ro­­mânească, să fie aşa cum ar fi trebuit să fie şi până acum, ca la ea acasă. Această dreaptă şi meditată măsură a provocat însă câţi­va cari nu vor­ să vadă şi încă străini de neam şi ţară ce-i hrăneşte să acuze de şovinism pe autorul ei, d. Gh. I. Obreja-Iaşi. Nu putem decât aduce mulţu­mirile noastre, omului, bun ro­mân, care înţelege să calce cu pas sigur pe calea realităţei,­­­eînlă­­turând celor cu adevărat neştiu­torii de limbă româna putinţa de a avea lămuritele trebuitoare pentru luminarea lor. Aceasta o arată îndestul circula­ra trimisă de domnia sa, Biblio­tecei Primăriei, să sperăm că în viitor încercările acestea demne de laudă, vor avea mai puţini duşmani cari plâng încă vechea stăpânire moscovită. Viaţa culturală Chişinău, care suferă de lipsa instituţiilor culturale, s-a îmbo­găţit d­in nou. Cinematograf, sub numele „Puşkin cu scop cultu­­ral-edu­cativ-naţional, condus de cunoscutul profesor universitar, I. Peretz. Populaţia de aci are nevoie de multă, f. multă hrană româneas­că, şi aceasta tr­ebuie să li se dea din belşug. In sfârşit după seceta complec­­­tă de spectacole, demne de un oraş atât de întins şi destul de pretenţios, se anunţă venirea Mă­­rioarei Voticulescu în fruntea unei t­rupe de elită. Domnia-sa va începe activitatea sa teatrală , la 23 cr., şi toţi­­intelectualii şi a celor ce cunosc şi iubesc adevă­rata noastră artă românească, o ,vor aplauda, pentru gestul dar­nic, de-a ne da o scânteie din scli­pitorul ei talent teatral. Va avea şi Chişinăul, partea sa de recreaţie artistică, cu ade­vărat regală. Credm că talentul d-nei Mărioara Voiculescu va în­frânge atitudinea ostiilă a­ celor ce uită că trăiesc pe pământ ro­mânesc. Congresul preoţilor In ziua de 13 Martie s‘a deschis aci congresul extraordinar al preoţimei şi credincioşilor din Basarabia. După un tedeum, s‘a procedat la alegerea Biuroului. Inspecto­rul general al Cultelor citeşte de­cretul înfiinţărei Catedralelor e­­piscopale noui d­in Basarabia, a­­sigurând în acelaş timp­­ clerul basarabean, că nu­ li se ştirbeşte din vechile drepturi nimiic, nese­chestrând proprietăţile Bisericei, iar Episcopii fiind liberi absolut în conducerea eparhială, adminis­trativă. Chestiunile economice­­vor fi de competinţa congresului general al preoţimei basarabene.­­ Protopopii N. Lascov şi C. Po­­povici, r­efuzând delgaţia epaxgre­­diştior de­ a candida la posturile episcopale, au fost aleşi. P. S. S. Iuliu Scriban la C. Albă şi Puiu­­ la Bălţi.­­ S‘a ales delegaţia care a plecat la Bucureşti pentru alegerile e­­piscopale, pentru a susţine două candidaturi, şi încă alte doleanţe ale lor. Viaţa economică Serviciul vamal din Ti­ghin­a a primit înştiinţarea oficială d­e la guvern că s‘a aprobat exportul în Rusia a următoarelor produse: vin, orz, ovăz, porumb, fasole şi altele. Din altă sursă suntem in­formaţi că oficiul de comerţ ex­tern din Odessa a aprobat expor­tul în România de: fier, cărbuni, materii prime. Oficiul rus vamal a stabilit deja planul relaţiilor, rămânând a se stabili în ce­ va­lută vrea să cumpere acest oficiu. Ar fi de d­orit ca însăşi parti­cularii, să ia relaţii comerciale, nefiind împiedecaţi de-a pleca în Rusia. Mult vor câştiga, vinicultorii a­­cestei regiuni, cari în prezent sunt în oarericare jenă financia­­ rin nonile ţinuturi româneşti »9M9999—ff9fW——W Continuarea în pag. 20 a Reclama cea mai fo­­lositoare și mai ete­ticâ se poate face numai la ik­roRUL“

Next