Viitorul, iulie 1923 (Anul 16, nr. 4592-4617)
1923-07-01 / nr. 4592
sagas SEPES BANCA MINELOR SOCIETATE ANONIMA CAPITALAR SA? LEI ©0.000.000 Bucureşti, Str. Filipescu FU®. 7 PROSPEQIDÎ- emisiune Banca Minelor — bazându-se pe rezultatele obţinute, şi-a lărgit în anul curent considerabil activitatea sa din Industria Petrolului atât prin noua convenţiune ce a încheiat cu Societatea I. R. C. PM convenţiune In curs de executare, cât şi prin legăturile ce a realizat cu Societăţile „InSerraafinata“ şi „Concordia“, cu care conlucreau la forarea unui prim grup de zece sonde, în schela Gura Ocniţei, din regiunea Moreni. Pentru a duce la bun sfârşit îndatoririle luate, Consiliul de Administraţie, în baza articolului 6 din Statute, a decis sporirea Capitalului Social de la suma de Lei 66.080,6®©.— la suma de Lei 100.000,06© prin o nouă emisiune de Lei 46.000.080.— împărţită în 80.00 de acţiuni la purtător, de 500 Lei valoare nominală fiecare. Din această nouă emisiune, se oferă spre subscriere vechilor acţionari un număr de 60.000 acţiuni şi anume unua acţiune nouă la două vechi, restul de 20.000 acţiuni, rămâne la dispoziţia Consiliului de Administraţie, pentru a uza de ele în interesul Societăţei. Exercitarea dreptului de opţiune, se va face la sediul Băncei în Bucureşti, Str. N. Filipescu No. 7 (Piaţa Roseti) şi la Banca Centrale din Ploeşti, cu începere de la 1 Eulse 1923 până la 1 BEagjust alclusiv, între orele 9-12, prezentându-se acţiunile spre ştampilare. Odată cu exercitarea acestui drept, Domnii acţionari vor face şi un prim vărsământ de 40 la sută din valoarea nominală, adică 20o lei plus lei 30 la sută drept speze de emisiune, în total lei 230 de fiecare acţune. Restul vărsămintelor se va chema ulterior, la epocile fixate de Consiliul de Administraţie. Neexercitarea dreptului de opţiune prin neefectuarea primului vărsământ până la data de 1 August 1923, atrage de drept şi fără nici o altă punere în întârziere, pierderea dreptului de opţiune. Nouile acţiuni, vor lua parte la divident, cu începere de la 1 August 1923, în raport cu vârsămintele efectuate. Consiliul de Administraţie TOPE Calitatea cea mai superioară A SOSIT LONDRA şi foarte bogat transport pentru sezonul feS €©¥ER€OT pentru HiflBNE şi PARDESIUR8 şi ALPAGA seen şi luam din ceie mai fine calităţi şi în desenurile ceie mas noi şi moderne In special atragem atenţiunea D-lor amatori de o mar' :n?.î leasă asupra mărci comerciale patentată cusută pe bordurile (margine!) stofei, care e de o eleganţă, durabilitate şi fineţă neîntrecută până in prezent şi a cărei unici şi singurii proprietari sunten în toată lumea PENDLE & RIVET Ltd. LONDON SUCURSALE,, Paris, Milano, Madrid, Cairo, Maroc©, Capstadt, M@S&urn, Peking, Râo-de-Janeiro SINGURUL REPREZENTANT PENTRU ROMÂNIA HENRY ROBERT SUPUSUL MAREI BRITANII Centrala: GALAȚI str. Domnească 13 Sucursala, BUCUREŞTI str. Academiei 55. 'Ai m m ■ t fc’V'tS M Lvt î , CCA T LOJ MARE IM SVălioTIUNE. DE INSCINELAT, AL&MIT,ARAMIT, BUfrNZMT ARGINTAT, AURIT.COLORAT FABRICA KfT 6 . „ . BUCUREȘTI, STR.IZVOR 119 Ia/OCILTATQ ANONIMC D.OMANL DL FINANCIARE i-KSKtHtt sHEMS Cel mai bun aliment al copiilor . ■ %%■ rtosmfih — Recomandat de la vîrsfa de - 8 Ioni, in momentul intercSrei fi in timpul creştere. — Ajută dentiţionei şi formării oaselor. — Pretine sau opreşte diareea aşa de frequentă in timpul căldurilor. I. Folositoare tuturor stomacurilor delicate, bătrânilor,convalescenţilor. PHOSFRATXNA FALIERES W este inimitabili. Obposit GsnsnaL. 8| Ras dm la Tacharim, PATH8 f» pretutindeni. IMEDIAT LIVRABIL MOTOARE de BENZINA „OBERURSEL“ de 4;—60 cai FURNIZEAZĂ PROMPT DIN DEPOZIT Soc. COMAG “nfsMJr* Neputându-se isprăvi reînscrieriie In toate școalele Comunităţii Evanghelic© din cauza marii aglomeraţiuni în zilele fixate, se prelungeşte termenul prni la 6 iulie 1923. Numai aceia care vor cere reînscrierea copiilor iar în acest răstimp, le vor asigura locurile pentru anul şcolar viitor; aceia care nu le regulează situaţia până la 6 iulie, nu pot avea nici o pretenţie dacă jocurile se vor ocupa prin înscrieri noi. Ef®ria Purgativul cal mai bun pentru bolnavi şi sănătoşi este renumita tresti lei luată la masă la cantitate mică, uşurează digestia şi serveşte ca apă ű® regim pentru artritei etc. — CEREŢI PROSPECTE Dr. IAşi — PARCUL OTETELEŞANU Lirica MM LEONARD Astă seară nobilii Die Herren von und zu) Iperetä in 3 acte d. Wiuterberg Duminică NOBILII Lun! NOBIL! de AülJ^ furnizează prompt Act de mulţumire Subsemnatul, Filip Stoicescu, domicipal, în oraşul Găeşli, Judeţul Dâmboviţa, având asigurate la Societatea Belgo-Română de Asigurări şi Reasigurări „CREDITUL SOCIAL“ moara şi clădirile, proprietatea mea, din Găeşti, pentru suma de 3.000.000 (trei milioane) lei şi suferind o daună de Explozie, am fost despăgubit plătindu-mi-se imediat valoarea daunei. Aduc prin aceasta mulţumirile mele Societăţei Belgo-Română de Asigurări şi Reasigurări „CREDITUL SOCIAL”, pentru calanta cu care m’a lichidat şi plătit de dauna suferit, şi sfătuesc pe toţi să-şi asigure avutul la aceas' Societate. (ss) Filip Stoicescu Găeşti -Bucureşti 22 Iunie 1923. WEN 4 .Reprezentant General Ing. J. MCOVESGU ntutsn, sinii ihîi mi îi. a. TELEFON 40/91. mtVIRAN 100 m. p. pentru construcţie, liber, de vânzare, str. Carolina No. 24. Comunitatea israeliţilor de Rit Spaniol din BUCUREŞTI Implinimdu-se o lună dela moartea regretatului Jscps M. Elias se vai oficia un Requiem Duminică, 1 Iulie a. c„ ora 11 dim., în Templul din ef r. Negru-Vodă 10. Rudele, prietenii şi cunoscuţii regretatului sunt rugaţi a lua parte la această pioasă ceremonie. Consiliul de Reprezentanţi Tentrulu i g/J: orice Isco 1 © iWij afaceri importante! | BBîCCS 8 Co. Franța t îl P1 P Piele, Balata lURLULp^ de Cămilă SOCIETATE COMERCIALAINDUSTRIALA Sl MINIERA I TELEFON BUCURESTI TELEGRAME 91 24/073 V 35Str.Luterana V MININOUS DE VAMZARE un Ioc la Băceasa îd. g»., vis-a-vis tí© 8»rută?is. A sa adresa strada Prescipaps ¥©«hu No. ®. CONCURS pristerul justiţiei Direcţiunea Judiciară PuibiicaţiiiBîe Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al visului articol. ECONOMIE“ Maizâai diiiii sistenul nostru BRICHETA FRITZ HALLWAChS — Bî3£isr©ştî, SSr. CâswpsneaRM 2? — Reprezentant Ivg. HERM- ZOLDY Btseyrastă, Sftr. Edgar ©EiârseS 3/i„— Tete?. 34/62. CELE MM TRAINICE CURELE de transmisiune piele halata păr de cămilă se găsesc In depozitele Jacques PAUCKER Bucureşti. — Strada Smârdan 27. Fordul şcolar grăniceresc din Năsăud intenţionează a hlădî un internat pentru 300 băieţi, cu încăperile necesare administraţiei şi personalului de supraveghere şi serviciu. Domnii ingineri, arhitecţi, cari ar fi aplicaţi a pregăti planul şi devizul de sperse, să binevoiască a I se adresa biroului nostru până la 12 Iulie 1923. I In numele comisiunei admimis- I tratoare. I Preşedinte, (ss) Dr. Teofil Tanco Secretar, (ss) loan Şerbian No. 214, 1923 Năsăud, 20 Iunie 1923. D-l Ion A. Gocină, domiciliat în Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Cocină în acela de Andreescu, spre a se numi Ion Andreescu. ÎNMORMÂNTAREA ilirii floria Ioan Eri după amiază a fost înmormântat tânărul şi talentatul sculptor Boartică Horia. Au luat parte la trista ceremonie artiştii: D. Mătroanu, Iordănescu, Schmidt, Dumitriu Bârlad, Duznetriu Georg, maestrul Paciurea, Jalea, Onofrei, Tudor toţi sculptori, cât ,şi pictoriii: Bednarik şi d-na M. Georgescu, o delegaţie a şcolii de Belle arte din Capitală, Teodorescu Sion, Constantinescu- Frăţilă, Artachino, St. Dumitrescu, Sârbu, Barasch etc. După serviciul religios cortegiul a pornit spre cimitirul Bellu. Panglicele au fost ţinute de sculptorii D. Mătăoanu, Onofrei, Tudor şi alţii. In faţa şcoalei de Belle arte cortegiul s’a oprit. Sculptorul Iordănescu ia scos în evidenţă marie însuşiri artistice ale lui Horia Boambă. La cimitir pictorial Bucurescu din nartea sindicatului artiştilor plastici şi sculptorii Iordănescu şi Marin Tudor au arătat marea pierdere pe care o încearcă arta românească prin moartea sculptorului Horina Boambă. FRaUDELE de la divizia VBII-a iit«SBK®AgsaW'AIB»C1 fanterie - Condamnarea colonelului Popescu — (Prin telefon) Iaşi, sp. — Consiliul de războiul corp. IV arm. a condamnat ieri pe colonelul Popescu la 5 ani închisoare corecţiontală şi 80.000 lei despăgubiri către stat, în procesul neregulilor de la divizia 8-a. Col. Popescu este condamnat pentru fals în acte militare şi sustragere de materii ale statului. Col. Popescu a fost imediat arestat şi condus la închisoarea militară de la Galata. Cel condamnat a făcut recursContra sentinţei. COEESP. ÎNFIINŢAREA de biblioteci şcolare şi populare Ministerul instrucţiuniî public*) a luat următoarea deciziune: Art. 1. Se înfiinţează cu începere dela 1 Septembrie 1923, 1.000 biblioteci şcolare şi populare cari se vor instala şi funcţiona pe lângăşcolile primare, în conformitate cu regulamentul de funcţionare respectiv. Se înfiinţează de asemenea pe lângă fiecare şcoală elementară, inferioară şi superioară de meserii, câte o bibliotecă cu cârţi de cultură generală şi de cultură tehnică, practică şi teoretică. Art II. Aceste biblioteci vor fi înzestrate cu cărţi din lista întocmită de deimisiunea bibliotecilor. Pentru orfanii de risfeel Un act de mulţumire Primim spre publicare următoarele : Societatea Ocrotirea orfanilor din război Regiunea Ha Bucureşti, care se ştie că are duioasa însărcinare să poarte toată grija şi solicitudinea adăpostită?, întreţinerea şi instruirea orfanilor de război, fiii Neamului, — în urma apelului publicatprin ziare — ca şi prin comunicări individuale făcute către membrii săi activii, a avut îmbucurătorul rezultat că persoaajele mai jos notateau şi achitat cotizaţia pe întreg anul 1923: Doamnele: Anastasia General, Argetoianu C, Aburci Nuţa, Anastasia Vergu Dr., Berendel Anuţa Samuel, Buriceanu Eliza, Bogdanovici Dr., Cantacuzino Gn. Alexandrina, Câmpineanuu Irina, Corbu Zoe, Disescu G, Eftimie Lucreţia, Făgărăşeanud Teodora, Florescu General Ana, Golescu Zoe, Gologan Maria, Greceanu P. Lizette, Hristodorescu Floricai Jianu Consanţa, Mocănescu C. Mangâru Elena, Odobescu Elena, Otetaleşanu Paulina, PLagino I Colette, Robescu Elena, Robescu Maria, Retoridi Olga, Râmniceanu Gr. Zoe, Rădulescu Săftica, Sfetea Regina, Voiculescu Victoria, Vericeanu N. Elena precum și domni: Aritoniu A. Dr., Păruitele Abrame-scu, Argetoianu C., Aburel Ioachim, Berendei A. C., Butoianu M. Dr. General, Cantacuzino Gr. G. Cantacuzino Gr. Alexandru, Ghiţescu Petre, Jernoiu Cristache, Mocănescu G. Mavrogani P. Leonidas, Michăilescu P. Gheorghe, Sinescu Ion, Scherer Bruno şi Trancu Gri-Iaşi. Societatea le exprimă cele mai călduroase mulţumiri pentru graba avută în a trimite obolul lor. „ Fie ca şi celelalte persoane—membriai Riegduneii!— să fie animate de aceleiaşi sentimente pentru orfanii noştri din război! »»mEMmm.“ Ocupându-se de condamnarea-lui N. D. Cocea, scrie: „Deplângem hotărârea ca un tragic preludiu al solarieî ce se rezervă de acum înainte presei“. Presa nu poate avea nimic comun cu acei cari o înjosesc şi o terfelesc. „LUPII!“ ■aci———— De rea credinţă Ca în totdauna, scrie:__ „Iar acum în urmă, a foist destul să se dea drumul ouălelor la export, pentru ca acestea să dispară de pe piaţă, cu toate taxele pe care ai noştri le socoteau prohibitive“. Mai întâi, ouăle nu au dispărut, ci se vând cu un preţ mult mai mic decât taxa de export. In afară de asta însă, constatăm că „Lupta“ făcea spume la gură cerând absoluta libertate a comerţului, iar acum nu se mulţumeşte cu taxa de export de 2,50 la un ou ! „UNIVERSUL“ Făcând bilanţul anului şcolar, constată: „E drept să se recunoască cum că în multe părţi ale ţării s‘a precedat cu stăruinţă şi cu metodă şi roadele sunt comptete, se clădesc şcoli peste şcoli. „E tot atâta de adevărat însă că foarte multe, din cele existente s‘au învechit, iar altele nu au destule încăperi şi nici corpul profesoral trebuincios. „In această privinţă, intervenţia cooperării profesorilor şi a părinţilor a avut efecte bune în multe locuri şi înmulţirea claselor a dat putinţa să înveţe carte multora. „In tot cazul, ceea ce s-a constatat în general la sfârşitul anului şcolar denotă că se munceşte şi că Lucrările pentru noriile construcţiunii de localuri şcolare din judeţul Cahul, precum şi acelea pentru amenajarea şi repararea celor exis-’ tente, se urmează cu multă sârguinţă şi cu o mare activitate. Un fapt foarte îmbucurător, şi demn de cea mai mare laudă, care merită să fie de deosebire menţionat, este ajutorul neprecupeţit pe care sătenii din acest judeţ îl dau din toată inima la desăvârşirea acestei măreţe opere de cultură a neamului, întreprinsă cu atâta dr.agoiste şi cu atâta avânt de d. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice. Sătenii din toate părţile contribue şi cu, bani şi cu munca la cumpărarea şi căratul materialelor, la construirea şi teminarea cât mai repede a localurilor şcolare. Localuri noui Până acum s-a început construirea, următoarelor localuri şcloiLare noul: II, localităţile Flămânda, Noua Crihana, Hutul, Vladimirofca, Roşu, Eniehia, Capaclia şi Visiriofca câte un local de şcoală cu câte două posturi fiecare. In comunele Borojani, Tigheci şi Vodă lâî Isac se construesc locuinţe pentru diriginţii şcoalalor. In comuna Golibiaşi se construeşte o şcoală cu patru posturi. In comunele Crihana şi Gura Cioarei se construeşte câte un local cu câte trei posturi fiecare. In Colibaborca, Vojsnişenî, Iargara, Meşenî, Coporanî şi Sârlia se construesc localuri cu câte uni post şi locuinţe pentru învăţători La Eroismsăşti se construeşte un local de şcoală cu un post. reparaţii şi adăogiri Se faci reparaţii şi adăogiri de clase la localurile şcolare din următoarele localităţi: Borojani, Manta, Vadu tei Isac, Colibaşi, Brânza, Văleni, Slobozia, Căşuţa, Grinjiuleşti, Coşneichioi, Vulcăneşti, Gavanoasa, Şamalia, Sărata Bălaşi, Voinescu, Tomnai, Noua Troiţă, Cazangic şi Tigheci. Din toate părţile judeţului vin delegaţii mii de locuitori la prefectura de Cahul, pentru a cere construire de idealuri şcolare, oferindu-se a contribui la desăvârşirea lor pe cât îi ajută puterile, şi cu bani şi cu muncă. „In acelaşi timp , învăţătorii diriînvăţământul înregistrează des voit ţărî îmbucurătoare“. „PRESA Vorbind de propaganda noastră în străinătate, îşî recunoaşte păcatul : „Singurul lucrru pe cărei facem este politica profastă’ şi pe deasupra facem o propagandă negativă“... Cine a defăimat mai mult ţara decât ziarele de scandal, printre care şi „Presa“. Presa din ţară „I*!&DEID1&I!“ (Timişoara) In articolul de fond „Desfiinţarea permiselor“, publică următoarele judicioase rânduri: Prin desfiinţarea permiselor şi înfiinţarea taxelor calculate de export, Statul va asigura clotrismul intern, va regula exportul in raport cu nevoile lui şi ale publicului consumator şi va beneficia de un fond enorm care, în loc să intre în pungile traficanţilor de permise, va contribui la oxtenirea traiului funcţionarilor şi pensionarilor. Ocupându-se de Călătoria delinigintilă I. C. Brăticmic, ministrul de finanţe, scrie: Garanţiile pe care ni le oferă Constituţia României întregite, ne scutesc de grija că forţa economică cu care am fost înzestraţi va putea fi vreodată înteodată altor interese decât ale ţării. Dar aceste bogăţii nu ne aparţin numai nouă, ele alcătuiesc apanajul de progres şi civilizaţie al omenirei întregi, care prin noi şi alături cu noi trebue să colaboreze la punerea lor în valoare. ginţi, cari până acum locuiau în localurile de şcoală, acolo unde se simte nevoe de sporirea numărului claselor, s‘au hotărât să se mute, luînduşi altă locuinţă în localitate. Acest gest frumos l‘au făcut diriginţii pentru a lăsa săli libere şcoaleî, unid’e să înveţe cât mai mulţi copii, proicentul celor fără ştiinţă de carte fiind aci foarte mare. Entusiasmul sătenilor Sătenii iau parte cu uni mare entusiasm la opera aceasta culturală. De câte ori se începe o nouă clădire şcolară sau lucrări pentru adăogiri de clase şi de reparaţion a localurilor vechi, sătenii sunt cu trup şi suflet alături de reprezentanţii autorităţilor, D-nil P. Pavlu, prefectul judeţului, Ştefănescu, revizor şcolar, A. Minronescu inginerul judeţului şi ceîlalţî slujbaşi cari însoţesc pe prefect în inspecţiunile sale prin judeţ, sunt primiţi de săteni cu mare însufleţire cu călăreţi şi flori şi conduşi în aclamaţiuni la locul unde urmează a se construi şcoala. Preoţii, în odăjdii, oficiază serviciu divin în asistenţa unei mulţimi de locuitori îmbrăcat în haine de sărbătoare ca la solemnităţi mari. Populaţia Basarabiei, cuminte şi liniştită, este dornică de muncă cinstită şi apreciază foarte mult măsurile luate de guvern şi grija ce o poartă pentru cultura poporului şi pentru propăşirea economică a ţarei. GH. C. ACCIDENTUL St e. I. pe lângă felix-băi — Noui amănunte — ''Ancheta cu privire la accidentul de cale ferată de lângă băile Felix a fost terminată stabilind vinovăţia celor trei slujbaşi al căror nume l-am publicat în numărul de eri. Sub sfărâmăturile vagoanelor s‘a găsit cadavrul unui bărbat a cărui identitate nu s‘a putut încă stabili. La spitalul judeţean din Oradia- Meere au încetat din viaţă Anuţa Dudas şi Wilhelm Adolf. Starea celorlalţi răniţi tinde spre ameliorare• Opt dintre dânşii au .. v».. w. ?» _! J. 7. . ) TOtore»,* pîarmi tn ecr.de imendiu .(fparatftife cqnfrat pentru por&nii M fafafaficifii cfc alarmă, contra hoților \ țjqfep'țâf pentru 1njfcf.de carenfi/toti -electrice -itejjrexenfanf genera! /î depozitar pedrg Romaniai '< Inginer HEINRICH ŞTEINBCA6 BJrati-T0eHe»ic .Bucaresti-atr. Oecd?cli1ifc0jJcure^! Spicuiri Prasa Capi!®!« Pentru cultura poporul Bonne coitractiuii scalare din JUDEȚUL CAHUl Se consbuesc 35 săli de clasă, 9 locuințe de învățători. Se repară și se adaogă 19 clase la localurile vestii # U BRCSEHS VIITORUL