Viitorul, iulie 1923 (Anul 16, nr. 4592-4617)

1923-07-01 / nr. 4592

sagas SEPES BANCA MINELOR SOCIETATE ANONIMA CAPITAL­­AR SA? LEI ©0.000.000 Bucureşti, Str. Filipescu FU®. 7 PROSPEQIDÎ- emisiune Banca Minelor — bazându-se pe rezultatele obţinute, şi-a lărgit în anul curent considerabil activitatea sa din Industria Petrolului atât prin noua convenţiune ce a încheiat cu Societatea I. R. C. PM conven­­ţiune In curs de executare, cât şi prin legăturile ce a realizat cu So­cietăţile „InSerraafinata“ şi „Concordia“, cu care conlucreau la forarea unui prim grup de zece sonde, în schela Gura Ocniţei, din regiunea Moreni. Pentru a duce la bun sfârşit îndatoririle luate, Consiliul de Ad­ministraţie, în baza articolului 6 din Statute, a decis sporirea Capitalului Social de la suma de Lei 66.080,6®©.— la suma de Lei 100.000,06© prin o nouă emisiune de Lei 46.000.080.— împărţită în 8­0.00 de acţiuni la purtător, de 500 Lei valoare nominală fiecare. Din această nouă emisiune, se oferă spre subscriere vechilor acţionari un număr de 60.000 acţiuni şi anume unua acţiune nouă la două vechi, restul de 20.000 acţiuni, rămâne la dispoziţia Consiliului de Administraţie, pentru a uza de ele în interesul Societăţei. Exercitarea dreptului de opţiune, se va face la sediul Băncei în Bucureşti, Str. N. Filipescu No. 7 (Piaţa Roseti) şi la Banca Centrale din Ploeşti, cu începere de la 1 Eulse 1923 până la 1 BEagjust alclu­siv, între orele 9-12, prezentându-se acţiunile spre ştampilare. Odată cu exercitarea acestui drept, Domnii acţionari vor face şi un prim vărsământ de 40 la sută din valoarea nominală, adică 20o lei plus lei 30 la sută drept speze de emisiune, în total lei 230 de fie­care acţune. Restul vărsămintelor se va chema ulterior, la epocile fixate de Consiliul de Administraţie.­­ Neexercitarea dreptului de opţiune prin neefectuarea primului văr­sământ până la data de 1 August 1923, atrage de drept şi fără nici o altă punere în întârziere, pierderea dreptului de opţiune. Nouile acţiuni, vor lua parte la divident, cu începere de la 1 Au­gust 1923, în raport cu vârsămintele efectuate. Consiliul de Administraţie TOPE Calitatea cea mai superioară A SOSIT­­ LONDRA şi foarte bogat transport pentru sezonul feS €©¥ER€OT pentru HiflBNE şi PARDESIUR8 şi ALPAGA seen şi luam din ceie mai fine calităţi şi în desenurile ceie mas noi şi moderne In special atragem atenţiunea D-lor amatori de o mar' :n?.î leasă asupra mărci­ comerciale patentată cusută pe bordurile (margine!) stofei, care e de o ele­ganţă, durabilitate şi fineţă neîntrecută până in prezent şi a cărei unici şi singurii proprietari sunten în toată lumea PENDLE & RIVET Ltd. LONDON SUCURSALE,­, Paris, Milano, Madrid, Cairo, Maroc©, Capstadt, M@S&urn, Peking, Râo-de-Janeiro SINGURUL REPREZENTANT PENTRU ROMÂNIA HENRY ROBERT SUPUSUL MAREI BRITANII Centrala: GALAȚI str. Domnească 13 Sucursala, BUCUREŞTI str. Academiei 55. 'Ai m m ■ t fc’V'tS M Lvt î , CCA T­ LOJ MARE IM SVălioTIUNE. DE I­NSCINELAT, AL&MIT,ARAMIT, BUfrNZMT ARGINTAT, AURIT.COLORAT FABRICA KfT 6 . „ . BUCUREȘTI, STR.IZVOR 119 Ia/OCILTATQ ANONIMC D.OMANL DL FINANCIARE i-KSKtHtt sHEMS Cel mai bun aliment al copiilor . ■ %%■ rtosmfih — Recomandat de la vîrsfa de­­ - 8 Ioni, in momentul intercSrei fi in timpul creştere­. — Ajută dentiţionei şi formării oaselor. — Pretine sau opreşte diareea aşa de frequentă in timpul căldurilor. I. Folositoare tuturor stomacurilor delicate, bătrânilor,convalescenţilor. PHOSFRATXNA FALIERES W este inimitabili. Obposit GsnsnaL. 8| Ras dm la Tacharim, PATH8 f» pretutindeni. IMEDIAT LIVRABIL MOTOARE de BENZINA „OBERURSEL“ de 4;—60 cai FURNIZEAZĂ PROMPT DIN DEPOZIT Soc. COMAG “nfsMJr* Neputându-se isprăvi reînscrieriie In toate școalele Comunităţii Evanghelic© din cauza marii aglomeraţiuni în zilele fixate, se prelungeşte termenul prni la 6 iulie 1923. Numai aceia care vor cere reînscrierea copiilor iar în acest răstimp, le vor asigura locurile pentru anul şcolar viitor; aceia care nu le regulează situaţia până la 6 iulie, nu pot avea nici o pretenţie dacă jocurile se vor ocupa prin înscrieri noi. Ef®ria Purgativul cal mai bun pentru bolnavi şi sănătoşi este renumita tresti­ lei­ luată la masă la cantitate mică, uşurează digestia şi serveşte ca apă ű® regim pentru artritei etc. — CEREŢI PROSPECTE Dr. IAşi — PARCUL OTETELEŞANU Lirica MM LEONARD Astă seară n­obilii Die Herren von und zu) Iperetä in 3 acte d. Wiuterberg Duminică NOBILII Lun! NOBIL! de AülJ^ furnizează prompt Act de mulţumire Subsemnatul, Filip Stoicescu, do­m­ici­pal, în oraşul Găeşli, Judeţul Dâmboviţa, având asigurate la­ So­cietatea Belgo-Română de Asigu­rări şi Reasigurări „CREDITUL SO­CIAL“ moara şi clădirile, proprieta­tea mea, din Găeşti, pentru suma de 3.000.000 (trei­ milioane) lei şi su­ferind o daună de Explozie, am fost despăgubit plăti­ndu-mi-se imediat valoarea daunei. Aduc prin aceasta mulţumirile mele Societăţei Belgo-Română de Asigurări şi Reasigurări „CREDI­TUL SOCIAL”, pentru calanta cu care m’a lichidat şi plătit de dau­na suferi­t, şi sfătuesc pe toţi să-şi asigure avutul la aceas' Societate. (ss) Filip Stoicescu Găeşti -Bucureşti 22 Iunie 1923. W­­EN 4 .Reprezentant General Ing. J. MCOVESGU ntutsn, sinii ihîi mi îi. a. TELEFON 40/91. mtVIRAN 100 m. p. pentru construcţie, liber, de vânzare, str. Carolina No. 24. Comunitatea israeliţilor de Rit Spaniol din BUCUREŞTI Implinimdu-se o lună dela moar­tea regretatului Jscps M. Elias se vai oficia un Requiem Duminică, 1 Iulie a. c„ ora 11 dim., în Templul din ef r. Negru-Vodă 10. Rudele, prietenii şi cunoscuţii re­gretatului sunt rugaţi a lua parte la această pioasă ceremonie. Consiliul de Reprezentanţi Tentrulu i g/J: ori­ce Isc­o 1 © iWij afaceri importante! | BBîCCS 8 Co. Franța t îl P1 P Piele, Balata lURLULp^ de Cămilă SOCIETATE COMERCIALAINDUSTRIALA Sl MINIERA I TELEFON BUCURESTI TELEGRAME 91­ 24/073 V 35Str.Luterana V MININOUS DE VAMZARE un Ioc la Băceasa îd. g»., vis-a-vis tí© 8»ru­­tă?is. A sa adresa strada Prescipaps ¥©«hu No. ®. CONCURS pristerul justiţiei Direcţiunea Judiciară PuibiicaţiiiBîe Ministerul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în ter­menul prevăzut de aliniatul II al visului articol. ECONOMI­E“ M­aizâai d­iiiii sistenul nostru BRICHETA FRITZ HALLWAChS — Bî3£isr©ştî, SSr. CâswpsneaRM 2? — Reprezentant Ivg. HERM- ZOLDY Btseyrastă, Sftr. Edgar ©EiârseS 3/i„— Tete?. 34/62. CELE MM TRAINICE CURELE de transmisiune piele halata păr de cămilă se găsesc In depozitele Jacques PAUCKER Bucureşti. — Strada Smârdan 27. For­­dul şcolar grăniceresc din Năsăud intenţionează a h­l­ădî un internat pentr­u 300 băieţi, cu în­căperile necesare administraţiei şi personalului de supraveghere şi serviciu. Domnii ingineri, arhitecţi, cari ar fi aplicaţi a pregăti planul şi­­ devizul de sperse, să binevoiască a I se adresa biroului nostru până la 12 Iulie 1923. I In numele comisiunei admimis- I tratoare. I Preşedinte, (ss) Dr. Teofil Tanco Secretar, (ss) loan Şerbian No. 214, 1923 Năsăud, 20 Iunie 1923. D-l Ion A. Gocină, domiciliat în Bucureşti, a făcut cerere acest­ui m­inister de a fi autorizat să schim­be nu­mele său patronimic de Co­cină în acela de Andreescu, spre a se numi Ion Andreescu. ÎNMORMÂNTAREA ilir­ii floria Ioan­ Eri după amiază a fost înmor­mântat tânărul şi talentatul sculptor Boart­ică Horia. Au luat parte la trista ceremonie artiştii: D. Mătroanu­, Iordănescu, Schmidt, Dumitriu­ Bârlad, Duzne­­triu Georg, maestrul Paci­urea, Jalea, Onofrei, Tudor toţi sculptori, cât ,şi pictori­ii: Bednarik şi d-na M. Geor­ge­scu, o delegaţie a şcolii de Belle arte din Capitală, Teodorescu Sion,­­ Constantin­escu­- Frăţilă, Artachino, St. Dumitrescu, Sârbu, Barasch etc. După serviciul religios cortegiul a pornit spre cimitirul Bellu. Pangli­­cele au fost ţinute de sculptorii D. Mătăoanu, Onofrei, Tudor şi alţii. In faţa şcoalei de Belle arte cor­tegiul s’a oprit. Sculptorul Iordăne­scu ia scos în evidenţă marie însu­şiri artistice ale lui Horia Boambă. La cimitir pictorial Bucurescu din nartea sindicat­ului artiştilor plas­tici şi sculptorii Iordănescu şi Ma­rin Tudor au arăt­at marea pierde­re pe care o încearcă arta românea­scă prin moartea sculptorului Horina Boambă. FRaUDELE de la divizia VBII-a iit­«SBK®AgsaW'A­IB»C1 fanterie - Condamnarea colonelului Popescu — (Prin telefon) Iaşi, sp. — Consiliul de războiul corp. IV arm. a condamnat i­eri pe colonelul Popescu la 5 ani închi­soare corecţiontală şi 80.000 lei des­păgubiri către stat, în procesul neregulilor de la divizia 8-a. Col. Popescu este condamnat pentru fals în acte militare şi sus­tragere de materii ale statului. Col. Popescu a fost imediat ares­tat şi condus la închisoarea mili­tară de la Galata. Cel condamnat a făcut recurs­­Contra sentinţei. COEESP. ÎNFIINŢAREA de biblioteci şcola­re şi populare Ministerul i­n­strucţiuni­î public*) a luat următoarea deciziune: Art. 1. Se înfiinţează cu începere dela 1 Septembrie 1923, 1.000 biblio­teci şcolare şi populare cari se vor instala şi funcţiona pe lângă­­şcolile primare, în conf­ormit­ate cu regula­mentul de funcţionare respectiv. Se înfiinţează de asemenea pe lângă fiecare şcoală elementară, in­­ferioară şi superioară de meserii, câte o bibliotecă cu cârţi de cultu­ră generală şi de cultură tehnică, practică şi teoretică. Art II. Aceste biblioteci vor fi înzestrate cu cărţi din lista întoc­mită de deimisiunea bibliotecilor. Pentru orfanii de risfeel Un act de mulţumire Primim spre publicare următoa­rele : Societatea Ocrotirea orfanilor din război Regiunea H­a Bucureşti, care se ştie că are duioasa însărcinare să poarte toată grija şi solicitudinea­­ adăpostită?, întreţinerea şi instrui­­rea orfanilor de război, fiii Neamu­­­lui, — în urma apelului publicat­­prin ziare — ca şi prin comunicări individuale făcute către membrii săi activii, a avut îmbucurătorul re­zultat că persoaajele mai jos notate­­au şi achitat cotizaţia pe întreg anul 1923:­­ Doamnele: Anastasia General, Ar­­getoianu C, Aburci Nuţa, Anasta­sia Vergu Dr., Berendel Anuţa Sa­muel, Buriceanu Eliza­, Bogdanovici Dr., Can­tac­uzi­no Gn. Alexandrina, Câmpineanuu Irina, Corbu Zoe, Di­­sescu G, Eftimie Lucreţia, Făgără­­şeanud Teodora, Flores­cu General Ana, Goles­cu Zoe, Gologan Maria, Greceanu P. Lizette, Hristodorescu Floricai Jianu Cons­anţa, Mocăne­­scu C. Mangâru Elena, Odobescu Elena, Otetaleşanu Paulina, PLagino I Colette, Robescu Elena, Robescu Maria, Retoridi Olga, Râmniceanu Gr. Zoe, Rădulescu Săftica, Sfetea Regina, Voi­cul­escu Victoria, Veri­­ceanu N. Elena precum și domni: Ar­itoniu A. Dr., Păruitele Abrame-­scu, Argetoianu C., Aburel Ioachim, Berendei A. C., Butoi­anu M. Dr. Ge­neral, Cantacuzino Gr. G. Cantacu­­zino Gr. Alexandru, Ghiţescu Petre, Jernoiu Cri­stache, Mocănescu G. Mavrogani P. Leonidas, Michăilescu P. Gheorghe, Sin­escu Ion, Scherer Bruno şi Trancu Gri-Ia­şi. Societatea le exprimă cele mai călduroase mulţumiri pentru graba avută în a trimite obolul lor. „ Fie ca şi celelalte persoane—mem­bri­­ai Riegduneii!— să fie animate de aceleiaşi sentimente pentru or­­­fanii noştri din război! »»mEMmm.“ Ocupându-se de condamnarea­­-lui N. D. Cocea, scrie: „Deplângem hotărârea ca un tra­gic preludiu al solarieî ce s­e rezer­vă de acum înainte presei“. Presa nu poate avea nimic co­mun cu acei cari o înjosesc şi o terfelesc. „LUPII!“ ■aci———— De rea credinţă Ca în tot­dauna, scrie:__ „Iar acum în urmă, a foist des­tul să se dea drumul ouălelor la­ export, pentru ca acestea să dis­pară de pe piaţă, cu to­ate taxe­le pe care ai noştri le socoteau pro­hibitive“. Mai întâi, ouăle nu au dispărut, ci se vând cu un preţ mult mai mic decât taxa de export. In afară de asta însă, constatăm că „Lupta“ făcea spume la gură cerând ab­soluta libertate a comerţului, iar acum nu se mulţumeşte cu taxa de export de 2,50 la un ou ! „UNI­VERSUL“ Făcând bilanţul anului şcolar, constată: „E drept să se recunoască cum că în multe părţi ale ţării s‘a pre­cedat cu stăruinţă şi cu metodă şi roadele sunt comptete, se clă­desc şcoli peste şcoli­. „E tot atâta de adevărat însă că foarte multe, din cele existente s‘au învechit, iar altele nu au des­tule încăperi şi nici corpul pro­fesoral trebuincios. „In această privinţă, intervenţia cooperării profesorilor şi a părin­ţilor a avut efecte bune în multe locuri şi înmulţirea claselor a dat putinţa să înveţe carte multora. „In tot cazul, ceea ce s-a consta­tat în general la sfârşitul anului şcolar denotă că se munceşte şi­ că Lucrările pentru noriile construc­­ţiunii de localuri şcolare din jude­ţul Cahul, precum şi acelea pentru amenajarea şi repararea celor exis-’ tente, se urmează cu multă sârgu­­inţă şi cu o mare activitate. Un fapt foarte îmbucurător, şi demn de cea mai mare laudă, care merită să fie de deosebire menţio­nat, este ajutorul neprecupeţit pe care sătenii din acest judeţ îl d­au din­ toată­ inima la desăvârşirea a­cestei măreţe opere de cultură a neamului, întreprinsă cu atâta dr.a­­goiste şi cu atâta avânt de d. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice. Sătenii din toate părţile contri­­bue şi cu, bani şi cu munca la cum­părarea şi căratul materialelor, la construirea şi temi­­n­area cât mai repede a localurilor şcolare. Localuri noui Până acum s-a început construi­rea, următoarelor localuri şcloiLare noul: II, localităţile Flămânda, Noua Crihana, Hutul, Vlad­imirofca, Ro­şu, Eniehia, Capaclia şi Visiriofca câte un local de şcoală c­u câte două posturi fiecare. In comunele Borojani, Tigheci şi Vodă lâî Isac se construesc locuin­ţe pentru diriginţii şcoalalor. In comuna Golibiaşi se construeş­­te o şcoală cu patru posturi. In comunele Crihana şi Gura Cioarei se construeşte câte un lo­cal cu câte trei posturi fiecare. In Colibaborca, Vojsnişenî, Iarga­­ra, Meşenî, Coporanî şi Sârlia se construesc localuri cu câte uni post şi locuinţe pentru învăţători­ La Eroismsăşti se construeşte un local de şcoală cu un post. reparaţii şi adăogiri Se faci reparaţii şi adăogiri de clase la localurile şcolare din­ ur­mătoarele localităţi: Borojani, Manta, Vadu tei Isac, Colibaşi, Brânza, Văleni, Slobozia, Căşuţa, Grinji­uleşti, Coşneichioi, Vulcăneşti, Gavanoasa, Şam­alia, Sărata Bălaşi, Voinescu, Tomnai, Noua Troiţă, Cazangi­c şi Tigheci. Din­ toate părţile judeţului vin delegaţii mii de locuitori la prefec­tura de Cahul, pentru a cere cons­truire de idealuri şcolare, oferin­­du-se a contribui la desăvârşirea lor pe cât îi ajută puterile, şi cu bani şi cu muncă. „In acelaşi timp , învăţătorii diri­învăţământul înregistrează des voit ţărî îmbucurătoare“. „PRESA Vorbind de propaganda noastră în străinătate, îşî recunoaşte pă­catul : „Singurul lucrru pe cărei facem este politica profastă’ şi pe deasu­pra facem o pro­pagandă negati­vă“... Cine a defăimat mai mult ţara decât ziarele de scandal, printre care şi „Presa“. Presa din ţară „I*!&DEID1&I!“ (Timişoara) In articolul de fond „Desfiinţa­rea permiselor“, publică următoa­rele judicioase rânduri: Prin desfiinţarea permiselor şi înfiinţarea taxelor calculate de ex­port, Statul va asigura clotris­mul intern, va regula exportul in­ ra­port cu nevoile lui şi ale publicu­lui consumator şi va beneficia de un fon­d enorm care, în loc să in­tre în­ pungile traficanţilor de per­mise, va contribui la oxtenirea tra­iului funcţionarilor şi pensionari­lor. Ocupându-se de Călătoria delini­gintilă I. C. Brăticmic, ministrul de finanţe, scrie: Garanţiile pe care ni le oferă Constituţia României întregite, ne scutesc de grija că forţa economică cu care am fost înzestraţi va pu­tea fi vreodată înteodată altor in­terese decât ale ţării. Dar aceste bogăţii nu ne aparţin numai nouă, ele alcătuiesc­ apanajul de progres şi­ civilizaţie al omenirei întregi, care prin noi şi alături cu noi tre­­bue să colaboreze la punerea lo­r în valoare. ginţi, cari până acum locuiau în localurile de şcoală, acolo­ unde se simte nevoe de sporirea numărului claselor, s‘au hotărât să se mute, luîn­duşi altă locuinţă în lo­calitate. Acest gest frumos l‘au făcut diri­­ginţii pentru a lăsa săli libere şcoa­­leî, unid’e să înveţe cât m­ai mulţi copii, proicentul celor fără ştiinţă de carte fiind aci foarte mare. Entusiasmul sătenilor Sătenii iau par­te cu uni mare en­­tusiasm la opera aceasta culturală. De câte ori se începe o nouă clădi­re şcolară sau lucrări pentru adăo­giri de clase şi de reparaţion­ a localurilor vechi, sătenii sunt cu trup şi suflet alături de reprezen­tanţii autorităţilor, D-nil P. Pavlu, prefectul judeţu­lui, Ştefănescu, revizor şcolar, A. Minronescu inginerul judeţului şi ceîlalţî slujbaşi cari însoţesc pe prefect în inspecţ­iunile sale prin judeţ, sunt primiţi de săteni cu mare însufleţire cu călăreţi şi flori şi conduşi în aclamaţiuni la locul unde urmează­ a se con­strui şcoala. Preoţii, în odăjdii, oficiază servi­ciu divin în asistenţa unei mul­ţimi de locuitori îmbrăcat­ în hai­ne de sărbătoare ca la solemnităţi mari. Populaţia Basarabiei, cuminte şi liniştită, este dornică de muncă cin­stită şi apreciază foarte mult mă­surile luate de guvern şi grija ce o­ poartă pentru c­ultura poporului şi pentru propăşirea economică a ţarei. GH. C. ACCIDENTUL St e. I. pe lângă felix-băi — Noui amănunte — ''Ancheta cu privire la accidentul de cale ferată de lângă băile Fe­lix a fost terminată stabilind vi­novăţia celor trei slujbaşi al că­ror nume l-am publicat în numă­rul de eri. Sub sfărâmăturile vagoanelor s‘a găsit cadavrul unui bărbat a cărui identitate nu s‘a putut încă stabili. La spitalul judeţean din Oradia- Meere au încetat din viaţă Anuţa Dudas şi Wilhelm Adolf. Starea celorlalţi răniţi tinde spre­ ameliorare• Opt dintre dânşii au .. v».. w. ?» _! J. 7. . ) TOtore»,* pîarmi tn ecr.de imendiu .(fparatft­ife cqnfrat pentru por&nii M fafafaficifii cfc alarmă, contra hoților \ țjqfep'țâf pentru 1njfcf.de carenfi/toti -electrice -itejjrexenfanf genera! /î depozitar ped­rg Romaniai '< Inginer HEINRICH ŞTEINBCA6 BJrati-T0eHe»ic .Bucare­sti-atr. Oecd?cli1ifc0jJcure^! Spicuiri Prasa Capi!®!« Pentru cultura poporul Bonne coi­tractiuii scalare din JUDEȚUL CAHUl Se consbuesc 35 săli de clasă, 9 locuințe de învă­țători. Se repară și se adaogă 19 clase la localurile vestii # U BRCSEHS VIITORUL

Next