Viitorul, noiembrie 1923 (Anul 16, nr. 4696-4720)
1923-11-01 / nr. 4696
mw! al sease-spre-zGcesea no.. 4ß$6 2 Lil EX. In ŢARA 4 Lli GK. ín sfrei^utflte IN TARA LA 6RAŞE LA SR'E Un an--------- 500 lel I 250 lei f aselunl — — 250 » I 125 » fel »------125 » I 65 » ABONAMENTE In streinătate Un an — 1200 lei Sase luni 600 » Trei » 300 I R E D AC T * A ADMENSSTRATIA STR. EDGARî) QUINET No. 2 ------(Vis-á-vis de Hotel Capşa) STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoanele: Direcţia 51/23; Redacţia ţi Administraţia9/23 ţi 3/11 ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului Str. Academiei 17 ţi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug 2 LEI EX. In TARA 4 LNI es. in sMotat? Inconsecventele OPOZIŢIEI Nimic mai caracteristic decât fe litică de acăpa’rare a inslitutiilor Jal cum unele din grupările de o- economice, — iar când îndeamnă Poziţie înţeleg să-şi conducă acţia pe săteni să-şi plătească integral nea politică faţă de guvernul as. pământurile, pentru ca sumele acestoral. 'tea să fie deasemenea puse, prin Nu mai vorbim de faptul că Banca Naţională, la dispoziţia pre-. fruntaşii acestor grupări nici nu tei, — ziarele de opoziţie dupăSe gândesc măcar să ia parte la nouă „campanie“, îndemnând pe lucrările parlamentare, să studieze săteni să nu plătească presatele de legi ce se depun şi să ! Credem că aceste câteva exemple supună parlamentului şi opiniei sunt îndestulătoare pentru a în republice observaţiunile sau propu- flora spiritul de adversitate mesherile pe cari le au de făcut penchină, de inConsecventă Crasă, de tru îmbunătăţirea acestor legiuiri lipsa celei mai elementare griji a ca o contribuţiune normală a ori interesului obştesc, de care dau decărei opoziţii la opera de interes ,vadă unele grupări de opoziţie, obştesc ce se înfăptueşte. Şi se mai miră conducătorii opo-Acestea erau moravuri ale par-zhiei de pe acţiunile acestea dezolamentarismului trecut, bune pen- fientate nu au nici un fel de cărru partidele vechi, nu pentru „pa sunet în opinia publică, de ce lumenii noi“ cari nu vor sau nu pot mea fiu are nici un fel de încredesă depună nici o sforţare interiore în sinceritatea „campaniilor“ centială nici măcar pentru a critica, se perindă şi cari sunt mai dinain- In acţiunea de Opoziţie a acestor*te condamnate la acelaşi insucces?, grupări, sunt însă de relevat Câteva inconsecvente aşa de grave, încât merită să fie puse sub ochile opiniei publice. Alegem câteva, la întâmplare. In primul rând este vorba de acţiunea de atâţare pe care ziarele de Opoziţie, în unire cu presa aşa zisă ,independentă, au dus-o în chestiunea reformei fiscale. Nemulţumirile, de altfel explicabile, ale acelor contribuabili cari până acuma neau contribuit de loc sau aproape de loc la sarcinile Statului, exploatate, exagerate, şi ziarele fără treprins O adevărată acţiunede saborare a impozitelor modern©, inntroduse pentru prima oară în legislaţiunea noastră fiscală. Negreşit, acţiunea aceasta tiOUdamnabilă n’a putut avea efectul oprit, căci imensa majoritate a ce- i —tunde istoria procesului luiDreytăţenilor contribuabili şi-a dat sea- i fus era evocată literalieeşte — via Că Statul are mari şi Complexe mulţi vor fi fost ispitiţi să preaiievoi de împlinit, şi că numai prin dă că personajul nu e fictiv ci sacrificii din partea tuturor el le este o şarjă de-a finului ironist poate împlini, contra unul contemporan ! Nu mai puţin însă încercarea de) Dar ceea ce ne face să relevăm ■abotare a reformei fiscale rămân© pentru cetitorii români, moartea la o acţiune condamnabilă, căci, unui scriitor, francez care nu s‘a este evident îndreptată împotriva, bucurat de-o mare notorietate nici unui interes general obştesc. chiar in tara sa, este o latură sem Aceleaşi ziare însă cari au dus inficativă a carierei celui dispăaceastă vinovată campanie, au inţrat. Bergerat a fost un scriitor,ventat că încasările Statului, dar a preferat ca toată viaţa să ,ar fi dat un deficit însemnat şi că ■ trăiască în lumea gazetărească şi vinovată, desigur, im este decât, să fie unul din cei mai bine prepolitica financiară a guvernului“, gătiţi, din cei mai gustaţi foileto- Înconsecvenţa este evidentă. Pe denişti din presa franceză. __ A — .7 a —.J-t..a.i v.11* rtM Tint* ©ooo cf Vi at© 1 parte guvernul este învinuit fcă prin impozite apăsătoare sleveşte Iliiméi© resurse ale contribuabiluli, iar pe de alta, acelaşi guvern este învinuit că lasă goală rada vistieriei, şi deci nu poate fac© faţă cheltuelilor! Din fericire, nici una nici alta din aceste învinuiri nu este adevărată. Aceiaşi inconsecvenţă în ceea ce priveşte politica economică a guvernului. Pe de o parte prin presa de opoziţie se preconizează libertatea comerţului, şi atunci când, pentru a favoriza sporirea produc- tiunei,următor programului său de mult stabilit, guvernul lasă într’adevăr o cât mai mare libertate comerţului intern şi de export, aceleaşi ziare protestează că exportul scumpeşte viaţa şi îngreunează astfel traiul populaţiunei. O întreagă campanie, de altfel Pruit exagerată, s’a dus apoi P© chestiunea crizei de numerar, iar Guvernul a fost învinuit că to’a luat nici o măsură pentru a înlesni piaţa şi a restabili defectuoasa Circulaţiene monetară. Ei bine, când guvernul înfiinţează Creditul Industrial, menit să punnă la dispoziţia industriei Credite însemnate, el e acuzat că urmăreşte 13 po- NOTE bergerat Unul din puţin numeroşii mem_____bri ai Academiei disidente, Gonau fost court, —care trăeşte din amintirea încurajate,i venerabilă a fraţilor ce au dus răspundere au în până la maximum preţiositatea stilului şi pitorescul — Emile Bergerat a murit la Paris. A fost aşa de modest literator încât pe vremea când Anatole France compunea minunatele sale schiţe Monsieur Bergeret à Paris Dar această hotărâre a scriitorului francez de-a rămâne gazetar, este de natură să reflectăm la legăturile strânse ce există între literatură şi ziaristică, în ciuda celor ce cred că în presă nu are ce căuta arta, şi că în artă nu au ce căuta ziariştii. Aceasta e o greşală. Calităţi similare sufleteşti leagă pe ziarist de artist. Şi unul şi altul trebue să fie pricepător, al armoniei şi musicei cuvintelor, şi amândoi trebue să aibă simţul acela al clarităţei, al ordinei în cugetare, fără de care este imposibilă comunicaţia de gânduri şi de sentimente. Dar, un scriitor care rămâne în presă şi ca profesionist ziarist, poate să-şi desfăşure calităţile sale specifice în acele părţi din ziar care sunt accesibile direct literature. Un ziar totdeauna câştigă moraliceşte prin schiţa literară, prin foiletonul îngrijit, prin cronica artistică conştiincioasă. Artiştii şi gazetarii sunt cetăţenii aceleiaşi urbe. Ei sunt intelectualii ce trăesc din comerţul superior, al ideilor. PETRONIUS MUTICA MONETARA A Statelor-Unite D. George Edgar Bonnet a publicat în ,Revue anglo-americaine“ un articol asupra politicei monetare a Statelor-Unite. Acest articol foarte judicios cuprinde concluzia că situaţia monetară din America este ameninţătoare şi că se produce o inflaţiune din c© în ce mai mare cu sistemul ce se utilizează actualmente. Astfel prin influența sporivei stocului de aur, Federal Reserve Banks au putut constata că rezervele lor în numerar, în raport cu angajamentele lor au sporit de la 42 la sută la 77 la sută din 1920, până în Iunie '?rl.n .ri^bo1- innlaţiunea ar putea 1923. Limita creditului disponibil flăturată, bă se facă avansuri este deci astăzi considerabilă. jnu m aur. ~ ceea ce n’ar servi la Cum s’ar putea evita un fenomenn’m*a 'n mărfuri, materii pri atât de natural, cum s‘ar putea u-;me W mașinării. Să desvolte şi să tiliza aceste disponibilităţi, acest Pe'„®c^®ne70 sistemul „acceptaţiicredit care nu mai are nici o pie- ^or ^din care Anglia a finanţat dică în expansiunea lui ? Să finanţeze băncile o nouă producţie ? — Cum s’ar putea remedia o stare precară care ameninţă finanţa americană — E ! Polara« faţă de celelalte »ffioned© Iată cum răspund© autorul articolului la această chestiune: Gău De dincolo de Ocean Ziarele franceze păstrează „rancună“ d-lui Lloyd George, fostul premier englez. Astfel, „Le Matin“ in ultimu-i număr sosit In Capitală, ironizează succesul pe care l-a avut d. Lloyd , George în turneul de conferinţe pe darea preţurilor şi prin urcarea care l-a ţinut în America şi Canada, salariilor, inflaţiunea americană ar Smpruntături acerdlaS© -—----mssmeuxssmmtx --------Ora Europa normal. Numai dacă băncile americane vor lucra cu capitalurile lor în străinătate, adică in Europa, deschizând credite statelor ruinate lor _ _ __________ ____ ani întregi comerţul mondial. Şi aici atunci când simte că se înde-; să nu se mulţumească nici cu atât. Purteaza de mult aşteptata putere. Pregătirea tineretului să consolideze sub formă de împrumaută în mod persistent secretul -----------------------,_1_* __ 1 _ 1__ . .1 • J V r.M l-iM /T rt tia este limitată prin disponibilită- i iile manei de lucru și utilajului. !l?ai,rie, , » ‘ “ lucru cert că în Statele Unite efectuate ■de ei m Europa — și vor face astfel un enorm serviciu uraaa fost atinsă și această limită. A-, . vansurile ce s’ar da ar rista nu- ni^tei mr creanţele lor vor fi și moi să sporească preturile prin mai s°lide. Refacerea sporirea mijloacelor a consumatorilor, în folosul numai *ioase farante capitalului ameri-  cu origina lui câtorva producători şi în dauna,can asts®i neproducator, a forţei actualului regim. „Guvernul colectivităţei.’ j p rin operaţiunile din Europa, i Să fie această situaţie critică f&- (bancherii vor feri Statele-Unite de ră nici un remediu şi Statele-Unite turburare sociale ce poate produsunt oare Condamnate la inflaţiune ?2.0, toraţiune exagerată, contriibuind tot deodată şi la reconstrmfără voia lor ? rea Europei. Va spori datoria de 11 miliarde dolari! Da, însă numai vremelnic, căci Europa redobândind capacitatea ei de producţie şi exportând va putea mai uşor plăti de cât în situaţia în care se sbate. Trebue să se înţeleagă ca crizei ce se prepară constă în odată — conchide d. Beimet — că excesul stocului de aur ce de câti-mu va putea plăti de cât atunci *“ Ea!" când va exporta mai mult de cât , va ani s’a tot adunat în lăzile băncilor americane. împiedecarea acumulărei aurului n’a,est şi nici au , este cu putinţă , naţiunile, ca Suedia de ex. n’au reuşit să oprească această acumulare în epoca războiului. Nici a provoca artificial, eşirea aurului din ţară nu este de lobc uşor. Afluxul aurului s-a pornit prin faptul că dolarul a botat întotdeauna mai mult decât toate celelalte momede. Statele europene e şi-au depreciat banii tipărind necontenit hârtie-monedă în decursul războiului. Dar inflaţiunea europeană are acum repercursiuni directe asupra ,economiei americane. Faptul acesta este dovada cea mai evidentă că legăturile economice se contrabalansează prin forţa împrejurărilor între statele din lumea întreagă. Ba şi mai mult încă, se dovedeşte astfel că Statele Unite de vor voi sau nu, nu vor putea să se dezintereseze de chestiunile europene,i importanță. Care ar fi remediul Remedierea situaţiei de afiireflotiţă America ar fi deci o intervenţie financiară în favoarea Europei. Prin împrumuturi ce s’ar, acorda diferitelor sfat© s’ar pun© în circulaţie surplusul metalic de cari dispun băncile americane. Dar, nici acest lucru n‘ar produce remediul definitiv, eM atât timp cât State- Îe-Unite Vor fi creanţierii lumei, Atena, 31. — Curtea marţială extraordinară de la Salonic a început Vingă de contrariul prin înfăptui unui măreţ edificiu: un rimSriu: ^ Actual seCretar general al minis- file ce vor, urma, până la complec- de educație fizică, — ce va fi con- it°L, netter- ^}en prjwira cari aurul negreșit s’ar întoarce în vaierului de interne, care va fi numit tarea întregului program anunțat istruit pe un teren având 100 me-1 A«»««/.*/^ * lurl tot acolo’. Pentru ca fenomenul subsecretar, de stat la acel deporta.opiniei publice. tri lungime şi 50 lăţime. Proectul |neralul Metaxas va filmtestat să nu se mai repete ar trebui ca bament în locul creiat din nou. lanta să-și schimbe sensul. Prin uț I ■•—■»■«■ft................. R D-s Richard Franasovics ECOURI Ziarele catolice din Madrid anunţă c& guvernul italian a lansat un comunicat semi-oficial avertizând pe metodiştii americani stabiliţi la Roma că propaganda lor In Italia devine din zi In zi mai neplăcută autorităţilor în drept, , , faimosul Barnum.^ ■ ■ ■ 1 ■" ■■■ I— CAUZE SI EFECT! Opoziţia, pasionată de subtile femn mar® pericol ~ , mătoarele trei ţeluri paraţie deosebirea de forţe, de program şi sisteme. Presa „independents" comite deci o gravă eroare când preface cauzele în efecte, pentru a hotărî că singura tărie a guvernului este slăbiciunea opoziţiei. Regimul actual prin forţa lui creatoare, prin dorinţa de ordine şi realizările lui practice, slăbeşte pe fiecare zi această opoziţie animată numai de ambiţiuni personale, dezorganizată şi anarhică. Dovada acestui adevâr o găsim şi în faptul că dela venirea la cârmă a actualului guvern, opoziţia a slăbit în mod continuu, găsindu-se azi mult mai anemiată ca acum doi ani. Ori dacă ziarele de scandal ar fi cât de puţin logice, ar vedea că acest rezultat nu e posibil decât prin forţele mereu crescânde ale guvernului Dealtfel acei cari voesc să uue la îndoială tăria regimului pentru a prezenta toate partidele de guvernământ într'o lumină Cronică muzicală FILARMONISA. — Concertele simfonicedirijate de VINCENT D'INDY Seria concertelor simfonice din această stagiune a inaugurat-o, cu un deosebit succes, d. Vincent d’Indy, acest reprezentant de seamă al muzicei franceze mo-derne. Bucuretiul muzical și artistic, publicul, studenimea, oficialitatea au făcut cea mai frumoasă primire maestrului Vincent d’Indy. * Prezența acestui soi de seamă al artei franceze a fost sărbătorită mai cu seamă prin entuziasmul manifestat de publicul numeros, care a asistat la cele trei con- l perte dirijate de cel mai vestit profesor de compoziţie,in viaţă. Personalitatea lui Vincent d’Indy, în lumea muzicală latină este atât de covârşitoare ; numele său este atât de cunoscut în lumea întreagă; activitatea sa atât de rodnică, încât de la 1884, când maestrul a pus bazele „Şcoalei cantorum“ — devenită curând „Şcoala superioară de muzică“ — şi până astăzi, sunt nenumăraţi elevii cari au alergat să înveţe la această şcoală de erudiţie şi de idealism, unde Vincent d'Indy predică iubirea dezinteresată a artei în sensul purităţii morale şi religioase. In adevăr, adresânduse elevilor săi, în discursul inaugural, le spunea: „Artistul trebue să aibă, înainte de toate Credinţa, credinţa în Dumnezeu, credinţa în Artă, căci numai credinţa îl îndeamnă să cerceteze, şi prin această cercetare, să se înalţe din ce în ce mai mult pe scara fiinţei, către liman, care este Dumnezeu. Artistul trebue să practice Speranţa , fiindcă el nu aşteaptă nimic de la timpul prezent; el ştie că misiunea sa este să servească, să contribue prin operile sale la viaţa generaţiilor cari vor veni după dânsul. Artistul trebue să simtă ceea ce este sublima Caritate ; să iubească este scopul său, fiindcă unicul principiu al oricărei creaţiuni, este marele divinul, milosul Amor.“ La această credinţă, care susţine şi un patriotism cald, aleargă muzicanţi din toate părţile lumei, spre a-şi perfecţiona şi şlefui talentul, pentru a-şi înălţa sufletul. Vincent d’Indy, după cum el însuşi mărturiseşte în cartea sa asupra lui Cesar Franck, este împreună cu Duparc, Coquard, de Castillon, Benoit, Augusta Holmés, Chausson, Bordes, Guy Kopariz şi Leken, unul din cei mai de seamă discipoli ai lui Cesar Franck. Bordes a înfiinţat în 1892 „Asociaţiunea cântăreţilor din Saint- Gervais“ care avea de obiect să execute şi să propage capodoperile muzicei corale ale maeştrilor religioşi din secolul XV-lea— secolul XIX-lea. A fost prima grupare care se înjgheba la umbra lui Franck. A doua grupare, mult mai vastă şi mult mai importantă ca cea d’intâi, s’a înjghebat cu doi ani mai târziu „Schola cantorum“, care constitue un mic Conservator, unde se predau învăţăturile lui Cesar Franck. Ascendentul asupra muzicanţilor informaţie nu şi’l exercită Vincent d’Indy numai la „Schola cantorum“ dar şi la conservatorul de muzică oficial, unde este profesorul clasei de or [ chestră, de la 1912. .. Vincent d’Indy, are [întocmai.ea C. Franck, — ne spune Combarîeu în vol. II credinţa, dezinteresarea, preocuparea de a gndi şi de a se exprima în muzică, sincerul dispreţ pentru aplauze şi chiar o vădită indiferenţă pentru critică, pe care o judecă „absolut inutilă, şi chiar răufăcătoare... fiindcă ea este, adeseori, opinia unui domn oarecare asupra unei opere“. Nu pentru a cădea în dispreţul maestrului, dar pentru că acest foileton apare mult prea târziu, după cele trei concerte simfonice, dirijate la Ateneu, cu programe compuse în cea mai mare parte din propriile compoziţii, şi pentru că a doua zi, după fiecare concert, în câteva notiţe muzicale, am schiţat impresiunile noastre. —nu vom reveni asupra analizei amănunţite ale operilor auzite pentru prima oară (Simfonia a doua în si bemol, Poemul ţărmurilor şi „La Queste de Dieu“ prologul şi simfonia descriptivă din „Legenda Sfântului Cristof), sau o simfonii scrisă pe motivul mun teneist pe care anul trecut a dirijat-o d. Henry Morin, tot cu artisticul concurs al pianistei Muza Ciomac. In programul primului concert simfonic, maestrul Vincent d’Indy, înscrisese o compoziţie datorită unui român, d-lui Ştefan Popescu, fost diriginte al corului Capelei române din Paris, actualmente profesor de muzică sacră — îmi pare — la conservatorul din Bucureşti. Maestrul a dirijat — în primă audiţie — „Făt frumos“, uvertură de d. Popescu, fost elev şi diplomat al „Şcoalei cantorum“. Nu am avea căderea să mai adăugăm nici un fel de observaţiune asupra acestei compoziţiuni, după atât de măgulitoarea critică făcută de maestrul Vincent d’Indy aspura acestei „Uverturi“. „Excelentă lucrare. Piesă bineconstruită şi ordonată după logică. Sunt mulţumit de rezultatul studiilor“, a scris Vincent d’Indy pe ultima pagină a manuscrisului d-lui Popescu. Ne întrebăm, însă, dacă printre compoziţiile foştilor elevi ai „Sekolei cantarum“, şi să nu cităm decât pe d-nii Kiriac, Stan Golestan, Alfred Alexandrescu, Nona Otescu, Criolin, Simonis, Vincent , d. Indy n’ar fi găsit o lucrare care să poarte pecetea personalităţii compozitorului, mai mult decât compoziţia d-lui Popescu care nu are inimic alt românesc în ea, decât titlul? Şi doar maestrul Vincent d’Indy recomandă elevilor săi, ca izvoare ale inspiraţiunei: mai întâi, iubirea de pământul natal şi apoi sentimentul religios. In „Făt frumos“ — botezată uvertură — n’am găsit nimic, care să denote naţionalitatea de român neaoş a d-lui Popescu. Ideile din uvertură sunt foarte puţin caracteristice şi sunt astfel tratate, încât lucrarea pare îmbucătăţită. Maestrul Vincent d’Indy a prezentat această lucrare publicului în cele mai bune condițiuni. In ceea ce privește executarea impatenfrarea în pagina Z. *6§ 1 ^kérrifefte 1923 Sănătatea generaţiilor viitoare national de EDUCAŢIE FIZICA - Care este programul de activitate ce-şi propune să realizeze acest oficiu - Intr/un trecut articol am scris aci adevărată lucrare de artă*. Intr’adevăr, s’a făcut fostului prim unele amănunte în legătură cu „Oj Parterul cuprinde un bazin, pf© sport şi rezultatul ar fi acelaş. Ori ministru englez o primire triumfală ficiul naţionalde educaţie fizică“, a văzut cu 300 cabine, putând să câte taxe vamale s’ar pun© balan- ■cu vapoare speciale, trenuri cu or creat în urma unei fericite idei a [ servească zilnic pentru bae la pestera economică nu poate reveni la chestră, meetinguri cu megalofoane, Principelui nostru Moştenitor şi 8000 de persoane. Aci se va face o articole a dolari cuvântul, etc. am subliniat și munca neobosită obligatoriu cercetarea medicală, nn .1'1“TM* rSQP,x116' C ?rimire te 80 depune pentru făurirea unui 'camerile anume orânduite, de ut  TSfflTiîâ T" , , * „ h* — fmntu publicului american ii A,a Emtem “ masnrS sâ adMeml La primul etaj sunt instalaţii de aparate de gimnastică şi loc pentru gimnastică suedeză şi alte probe atletice. Sus va fi o terasă, care va servi la băi de soare şi exerciţii în aer liber. In general, stadionul şi gimnacei intelectuale şi fizice, folositoaziul vor putea servi zilnic la 20 ore regenerărei neamului ci duce la 25.000 de persoane, istovirea acestor energii şi deci constitue pentru apărarea naţională î nsă rănîritul Va fi gratuit tonele precizări. I Oficiul naţional de educaţie fizică, pornind de la consideraţiuneacă educaţiunea fizică a tineretuluiîn condiţiunile în care se face azi, atât în şcoli cât şi în armată, nu r s© prezintă ca un regulator al nume tare pentru că opoziţia e slabă, au decretat pătrunzătorii arbitri ai vieţei noastre politice. Şi pe aceastăi temă au început lamentările asupra diviziunei exasperante a partidelor opoziţioniste şi a intrigelor din sânul lor. Desigur că nu vom susţine că opoziţia e tare. N‘a fost, nu este şi nu va fi niciodată tare nu din cauza învrăjbirei ei, ci din pricină că fiecare grupare este lipsită de coeziune, de program şi convingeri sincere. Dar nu în această slăbiciune stă tăria guvernului ci din contra, tăria regimului liberal a . . ... aîl'tri°a t* «ri J ,1,1 /Lasts • , asemenea formarea de profesori pen mului hotărât şi a umrei nczdmn trn lile funciare şi ofiţeri de JZZL tutttTMre ?TMntelortJ sale’ educaţiune fizică da regimente. “ r ^ Op0ZtttoTMs:\ In înfăptuirea gândului A. S.R. TAT LiLT 2 V»bl& Principelui Moștenitor Carol s’au lui Putând vedea pentr o uşoară cor cretat o şcoală supeioară de şcoală superioară de educaţie fizică, cu caracter universitar, având o durată de 3 ani Şcoala este urmată de studente şi studenţi, — toţi interni, — precum şi de ofiţeri cari însă fac cursuri numai un an. Tot pe lângă şcoală funcţionează şi o secţiune a gimnasticei medicale, — pusă sub conducerea d-lui cp Ionel dr. Lascar, Formarea profesorilor şi a BiiMrmiHauaBUMSffiaaaawwit—1———ț instructori or Vor fi admise toate straturi sociale şi nu se vor percepe nici un fel de taxe. Terminarea acestei măreţe Spere a) Să dea o directivă unitară tuinteres general atât de vădit a-Ar fi cel mai bun mijloc _ re- mu*ui'i P® termen lung creditele tăriei guvernului, însărcinând f jei un_a _____ vou .marcă d. Bonnet — dar și produc-C0. au “ fie^prin cumpă- t* 5^uror organizatiunilor de educaţie n©eesită cel puţin 25 de milioane. ; valute, fie netrimiţând în• ,fi'® de scandal cu deslegarea accs*,fieiCâ, devenind astfel contravaloarea vânzărilor e tei probleme. .Ia «mtoel îr, un organ! Avem convingerea că întreaga „ central de control în şcoală, arm.populaţie va contribui, fiecare du-J n -T fa?Cim.\e. pă tâ și public. [pă tăria pungei, la strângerea b} Sa serveaeeâ la pregătirea cestei sume. In străinătate aseme-CTrope.„» “AAti A X ‘ M rSSwSS'-W .Prijimta v. da c„ „f, pre ^rent prin ar'iale de una.ler,, „ TM petreee Acest deziderat se realizează noi, ~ de aceasta nu ne îndoim, — prin obligaţiunea tineretului de a atât mai mult cu cât instalaţiaurma exerciţiile de educaţie fizică,nde vor servi tuturor, şi de tragere, — ce se vor ţine în vor lansa în cursul săptămdtoată ţara, pe terenuri special re-jviitoare carnete de cărămijoazervate în fiecare comună. jre- Fiecare cărămijcard va costa Tinerii ice V,or fi urmat aceste ^ ■— totalul lor ridicându-se la exerciţii vor avea nenumărate a milioane. Si Cel mai sărac va pavantagii când îşi vor face termetea astfelf, depune obolul lui pentru nul militar, bucurându-se de con înălţarea acestui sanctuar, al curăcedii mari, avansări repezi, scurteniei fizice şi morale, tarea timpului de stagiu, etc. Cele obţinute. Un gimnaziu de educaţiutie • fizică Pentru practicarea şi un timp de iarnă sau pe vrem© nefavorabilă n - ......... .. îce datorește^renumitulm arhitect | contumacie. (Rador). ” • *.........■ ■■■ ri I i‘ Irin imnmani rlin: Vippo m _ / •român din Viena, Popovici «i e el __•.____I___•______" I. T. a®BSÂSS3sasi5K3ara Ce se petrece IN GRECIA — Sigsastea şi viaţa normală au fost rssfaMi® — Atena, 30.— (Rador). Liniştea şi vîata normală a fost restabilita în toată Grecia. Guvernul a dat o ordonanţă prin care invită pe fugari să se întoarcă până la sfârşitul lunei, în caz contrar vor fi judecaţi ca bandiţi. Se crede că Metaxas ar fi ascuns la Patras. Se dssrainte in mod oficial că el s’ar fi refugiat la legaţiunea germană din Atena. De asemenea se desminte că guvernul va cere extrădarea refugiaţilor din u1 iUr’ A , w Jugoslavia. Intre Grecia şi Jugosla-Pentru desăvârşirea acestei măs vla nu există o convenţie de treţe opere se va construi un gim dare. Totuşi e probabl ca guvernul naziv de educaţie fizică şi se va i să intervia în mod amical pe lângă termina stadionul naţional; ambel guvernul iugoslav cerându-i predate vor constitui o podoabă a tăieirea refugiaţilor. Ziarele citează un Am arătat munca uriaşă care s’a caz di extrădare a unor conspiratori depus în acest alt pentru înfăptui- s®rbl, cari la 1917 au complotat vn rea stadionului, precum şi rezuita- Contef, actualulul rege al Jugoslavi...................... ei- Ştirile despre proclamarea republicei in Grecia sunt absolut lai. Prieria celor acuzati de rebeliune