Viitorul, ianuarie 1924 (Anul 17, nr. 4748-4769)
1924-01-02 / nr. 4748
Actul al seases sare-zecefeaWo. 4148 2 LEI IX. in TARA A LEI^.InstreMfe ■ fÍ DVt.LIOTCdf'x.vASTRA1 SIBIU A B IN TARA I In streinătate Un an------ 500 lei I Un an—--------- 1200 lei Șase luni------— 250 »I Șase luni---------- 600 » Trei -------------125 » I Trei ------------- 300 » DA ADMINISTRAŢIA STR. EDGARD QUINET No. 2 I ------ (Vis-â-tria de Hotel Capşa) I STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoantre: Direcţia 51/23, Redacţia al Administraţia9/23 «1 S/11 AMIRIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia Ilarului Mr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug Mercur 12 Ianuarie*24 2 LEI EX. In TARA 4 LEI eg. în Miunie Vecinie cu privirile peste fron-» ţia*‘ ţărănistă este contracarată^Cum discută un ziar francez rezolva Justificările ţărănismului CU PRIVIRILE peste frontiera tieră, gruparea ţărănistă caută de organizaţiile socialiste care în mişcările şi curentele vieţei, absorb în cadrele lor o bună par politice din alte ţări, argumentente a urnei muncitoare care nuşi justificări pentru existenţa şi viitorul unui partid ţărănist de clasă în ţara românească. Cu privirile în special îndreptate peste Nistru sau peste Dunăre, gruparea ţărănistă a urmărit continuu evoluţiile ţărănismului bulgar şi opera comuniştilor ruşi, pentru ca sub pavăza pildelor de acolo să deslănţuie în ţară convulsiunile luptei de clasă şi acţiunea disolvantă a unei „democraţii“ ce nu-şi putea găsi nici o afinitate în sufletul poporului român şi nici un suport în condiţiunile social-economice din ţara noastră. De astă dată, gruparea ţărănistă a ajuns cu investigaţiile în ţările democraţiei apusene, unde constată că „valul reacţiunei“ e în scădere. In Anglia guvernul conservator a fost înfrânt în alegeri; în Franţa guvernul d-lui Poincare va trebui să cada în alegerile din 1924, pentru că Germaine Berton a fost achitată. Concluzia ar fi — după ziarul „democraţiei“ ţărăniste — că gruparea d-lor Lupu şi Stere din ţara românească ar avea un alt viitor decât acel ce s’ar crede. Când o grupare ajunge să şi tragă justificările rostului ei din ceea ce se întâmplă sau nu se întâmplă în viaţa politică a altor ţări , când legitimarea existenţei unei organizaţia ni democratice trebue susţinută cu succesele ţărănismului din Bulgaria sau cu evoluţiile comunismului ori Eusie, desigur, că acea grupare simte o slăbiciune în substratul ei doctrinar şi în suportul ei organic — slăbiciune care devine iremediabilă în faţa realităţilor politice şi sociale din ţara în care trebue să trăiască. Este firesc ca o grupare politică din România să nu-şi poată justifica existenţa cu fenomenele se redau lucrările, cu săptămâna, alt uriaşei fer. Vizitatorii turnului, apoi, şî cei ce , . se puteau ridica pe scări, sau cu ascen-7, Ungaria şi-a menţinut armata, solul până în vârful lui, primeau în în număr prea mare, a făcut chef primele timpuri, medalii comemoraţi- titeli cu armamentul, iar pe de ve, cari se păstrau în familii, ca sem- slfă parte p-a încasat impozite fu ne de onoare. Pelerinajul credincio- , x__ „ , ,, şilor mahomedani la Meca, ori a cres- “ m^eura egală CU cheltuelile ee timbor la Muntele Athos, sunt mani- făcea.festări etnice cari pot sta alături cu Contribuabilul maghiar plăteapelerinajul la turnul inginerului Eiffel, la astăzi echivalentul a 27 coroa vieţei publice din Anglia sau din franţa datoreşte, astfel, marelui conne.aur, un foc fie 60 coroane-aur Franţa, dim Bulgaria sau din cum plăteau înainte de război. Rusia. Şi, totuşi, gruparea ţărănistă a ajuns şi în această situaţiune. Un partid politic nu se poate naşte viabil dintr’un simplu echivoc electoral şi nu poate trăi fără a reprezenta un complex de revendicări generale şi un real curent de opinie publică. Cerevendicări deordin general reprezintă gruparea fără-i încântă, — iar nistă şi ce curent de opinie publică îi poate alimenta existenţa! E suficient să privim „activitatea“ acestei grupări şi să citim discursurile rostite de reprezenţa nobleţei artistice care caracterizează geniul rassei galo-latine. Turnul lui Eiffel este urît, — urît cum nu se poate descrie în vorbe. ‘ Măreţia lui sperie, mai mult de cât fierăria enormă nu Puterile aliate prin Liga Naţiunilor s’au ocupat cu rezolvirea este ascunsă într’un element decorativ problemei după metoda odată încare să înalţe eşafodajul la o reali- __. Ut uuaM , zare artistică. Ceva şi mai caracte- in Austria. Dar nu sa ristic. Din pricina lipsei de frumu- crezut necesară garantarea amorseţe şi de abilitate arhitectonică, nici tizărei împrumutului de 250 mi ’ nu pare atata de înalt pe cât efectiv Hoanee coroane-aur, ce va fi emis asupra mesajului, pentru a ne dajAstfel turnurile catedralei din Corp. va fi un comisar general care vaj seama de vidul dindăratul aces- nia, par mai înalte, decât turnul lui supraveghia d© aproape aplicarea la* 4V44A rt «A 41 a444 n A rT A444 A.A-MA 4- 1 AA^ 0 ■ (,(-1 -1 - 1... 1 .. _ 7 • A U *4 . — . 1 * tei firme pretinse „democratice1 _In massa rurală împroprietărită și cu drept de vot, acţiunea țărănistă nu poate avea decât caracterul unei demagogii cu car© se poate produce o confusiune trecătoare, dar nu se pot fixa temeliile unei existenţe politice onorabile. In massele orăşeneşti „democratiffel — ele dau impresia că străpung programului până la restabili-j cerţii !-deşi sunt raatematiceşte mult rea echilibrului bugetar prevăzut Aşa încât pentru arta purâ, furmiî ^ ^ lunie 1926. Se va opri lui Eiffel, care reprezintă din punctul ^iterea de noni bancnote, se va de vedere mecanic și al utilajului de- înființa o bancă de emisiune intalurgic o mare operă, este o infrân- dependentă, un împrumut de relee.KA*“»•«“‘«11-PETRONIUS •vor “ restrânse, încasările sporitărâmul HOTE Turns] Eu! Clffil dicat pe câmpul lui Marte, şi mulţi foarte mulţi din cei ce vizitau capitala Franţei, o făceau mânaţi de dorul şi de curiisitatea de-a vedea faimosul turn. E drept ei şi reclama a contribuit mult la această faimă. Pe vremea când turnul (jMStruia, toate publicaţiile, toate revíStfule ilustrate nu făceau do NEMULŢUMITUL de AL. CAZABAN piardă locul din partid. Faţă de cei mari din partid, nemulţumitul, cu toate nemulţumirile lui, se arată supus, ba chiar devotat. El îşi arată însă nemulţumirea, le!.. Să nu se joace ei cu focul! în afară de Club, la cafenea, fie în capitală, la Capşa, fie în provincie la Café de Europa sau la Centrala. La cafenea, când vorbeşte dl© partidul său, nemulţumitul n’are decât cuvinte d© dispreţ sau de ocară, ca şi când ar vorbi de partidul domnului doctor Lupu şi al domnului doctor Berbecaru. — „Nici nu vreau să ştiu de partidul în care m’a pus dracul să mă înscriu!.. Asta-i partid puternic!.. E pe copcă... V’o spun eu!.. Chiar ieri am vorbit cu ministrul X!.. Ştiţi ce i-am spus!.. I-am spus verde în obraz: „Vă faceţi de cap!.. Dacă nu mai ţineţi socoteală d© cei cari au muncit pentru partid, s’a isprăvit cu guvernul!.. Să ştiţi că tineretul e revoltat!.. V-aţi înconjurat numai de lichele... Ei au toate avantajele... Noi nimic!..“ Câteodată, tot la cafenea, negazetarilor de la „organele“ de opoziţie sau independente, le dă tot felul de „informaţii“ prin care ponegreşte pe acele persoane cari au trecere în partid şi despre cari, nemulţumitul crede că fac afaceri. Deşi nu îndrăzneşte să-şi arate nemulţumirea faţă de cei mari, totuşi ar dori ca ei să afle, din auzite, că şi dumnealui ar fi unul din cei nemulţumiţi. Deci, un mic avertisment pentru acei cari nu-i apreciază meritele şi cari nu vor să-i dea putinţa să facă afaceri. De asta, caută să fie văzut în societatea ţărăniştilor sau a altor opozanţi. Ţine să se ştie că tratează, pe ascuns, cu adversarii şi că la o adică poate să devie primejdie. Celalt soi de nemulţumiţi, e mai îndrăzneţ şi se ţine dârz. Chiar din cea dintâi clipă a votbrei partidului la putere, dacă mulţumitul ameninţă că-şi dă din cel care a visat să fie ministru, misia din partid şi chiar din par- [nu se vede trecut pe listă, chiar După cum nu s© poate pădure fără uscături, tot aşa nu se poate partid politic fără nemulţumiţi. Or cât de disciplinat ar fi un partid, trebuie să se iviască de undeva, dintr’un colţ — fie din capitală, fie din provincie — un nemulţumit Sunt două pricinile cele mai d© seamă cari hotărăsc pe câte un membru „devotat“ al unui partid, să se declare nemulţumit. Deci, sunt două soiuri de nemulţumiţi. Cel d’intâi soi, e partizanul politic care a visat în opoziţie să se pricopsiască, de îndată ce partidul său va ajunge la Putere. Când se convinge după câtva timp, că nu i se dă putinţa să învârtiască afacerile pe cari le-a visat în opoziţie, atunci se crede nedreptăţit de cei mari, şi se declară nemulţumit. Al doilea soi de nemulţumiţi, omul politic care în opoziţie, a tras nădejde să ajungă, prin partidul său, ministru sau cel puţin preşedintele Camerei sau al Senatului, iar când ajunge la putere şi vede că a tras nădejde ca prepeliţa de coadă, atunci se declară şi el nemulţumit Cel d’intâi, adecă cel care visesză să facă afaceri, e de obiceiun om practic. El nu îndrăzneşte să-şi arate nemulţumirea pe faţă ,sau cel puţin să facă un gest nesocotit care l-ar putea face să-şi lament, bineînţeles dacă nemulţumitule deputat sau senator. „Să vedem ce se alege din partid, când vor începe să curgă dimisiidin clipa ceia începe să murmure şi mi se pare că venirea partidului său la putere, nu mai are niciun sens. Nu trece o lună, şi începe să dea semne de nemulţumire pentru felul cum guvernul înţelege să lucreze. Totuşi, nu se declară pe faţă contra guvernului. Perspectiva unei apropiate remanieri, îi surâde şi-l face să fie mai prudent şi mai rezervat. Când ziarele încep să vorbească de remaniere, viitorul nemulţumit e afabil cu toată lumea şi cu prietenii partidului şi cu adversarii. Dă interviewuri pe la gazete, în care se arată foarte încântat de opera guvernului. Vine regulat la Cameră sau la Senat şi nu lipseşte dela consfătuirile majorităţii. Dar când s’a făcut remanierea şi îşi vede, pentru totdeauna, visul spulberat, atunci nu mai poate răbda şi iese din rezervă. Nu mai vrea să treacă pe la Clubul partidului, nu mai merge la şedinţele parlamentului şi chiar refuză să ia parte la consfătuirile majorităţii. E întunecat, îi piere pofta de mâncareşi în capul lui nu elocese decât bânduri de răzbunare. Dă daruri politice, unde cu alţi nemulţumiţ ar fi avut un guvern ideal. Majoţi, pune la cale diferite lovituriritatea, auzindu-l vorbind aşa, de... teatru. Dacă e orator, atunci , crede că... cuvântă vreun Mad pregăteşte un discurs senzaţional, geara oarecare din opoziţie, şi pe care e hotărât să-l ţie, or cu nu-i dă nicio atenţie. Minoritatea prilejul discuţiei la Mesaj, or cu însă îl aplaudă cu entuziasm, de prilejul votării unui proect de şi mai înainte, n’a avut niciun lege. Până la ţinerea discursului fel de stimă pentru talentul era senzaţional, prietenii şi admiratotorului. nii nemulţumitului, împrăştie la ‘ Fiindcă banca ministerială nu cafenea sau aiurea, tot felul de s’a prăbuşit, nemulţumitul, îrv svonuri alarmante pentru si într’un moment de adâncă indigna ranta guvernului şi chiar a parre, renunţă la mandatul său df tidului. Ei sunt siguri că după reprezentant al naţiunei, Paria discursul nemulţumitului, o să se mentul nu-i primeşte comisia, producă o spărtură în partid şi că iar nemulţumitul, aproape ultraexistenţa guvernului, va fi o chestiat îşi ocupă scaunul şi îşi şteruie de câteva zile.Mai afirmă apoi pe fruntea de sudoare, că se fac tot felul de presiuni pe A doua zi, gazetele de opoziţie lângă nemulţumit, să renunţe la laudă discursul pe cari îl nu e discurs. Dar nemulţumitul nici mese inchizitoriu, şi peste două nu vrea s’audă. 1 zile, nu mai vorbeşte nimeni dea In sfârşit, vine şi ziua „cea spre acest inchizitoriu, rea“ pentru guvern. Nemulţumi- ! Nemulţumitul devine şi mai... tul se urcă, înfruntător, la tribu nemulţumit şi fără voie îşi amină. Opoziţia pusă in curent, face ţeste de zicătoarea românească: linişte. Oratorul e neîndurător: „Nemulţumitului ’i se ia darul“. Critică toată activitatea guverna Dar, pentru că nemulţumitul lui dela venirea lui la putere, politic n’are niciun dar, nu-i acuză banca ministerială de nu ia nimic, capacitate şi dă a înţelege că dacă ar fi fost el ministru, ţara im 23h 1 telege să se pună pe luptei de clasă. ^ Ce r^mane ac^unej financiară a Ungariei scrie: De țărăniste 7 când pacea a fost încheiată acel In asemenea conditmm este gtat a pornit p0 povârni,ul p9 fitesc ca _ gruparea țărănistă să care a|imecg astăzi Germania, tre nu-și mai caute justificările Si când prin fazele cunoscute are garanţiile viitorului in viaţa pu- excedentului bugetar de cheltueblica a României şi sa-şi arunce o fată de încasări, privirile peste frontiere în căuta Pentru a face faţă deficitului area unui ideal „ democratic pe sport mereu banii săi de hârtie. tn T?nmânifl nu-1 va Ţintea ÎU------------------~-------T* ----"T '"77--------------7 .7~ 1 dintre cei doi corifei, d-nii Averescu , au primit în urale pe ministrul lor, care m^xtomanm nu i va putea coroana ungara a pierdut astfel ,că reuşita este cu putinţă. Numai şi Argetoianu. Se vor lupta atât de dârj a găsi niciodată. 4000 la sută din valoarea ei în jîn chestiunea despăgubirilor an încât nu va mai rămâne nimic, nici din Latonăe^Plana aur. Balanţa comercială ajunsese fost discuţii mai serioase în cari Ungaria a căutat să scoată pentru ea foloase deosebite,din ce în ce mai negativă. Pentru cei cari ar privi lucrurile din depărtare cauzele acestei prăbuşiri ar fi inexplicabile. Se poate mai uşor înţelege cum Ausztria împovărată cu o capitală mare, cu o administraţie şi o industrie în disproporţie cu teritoriul Moartea constructorului turnului ce i-a fost lăsat, nu s’a putut condui, aşa că nu putea fi tratată din Paris, care a fost cel mai înalt forma, fără o criză gravă, noniiegal cu Austria. Susţinuţi de doi din lume, ne sugerează unele opiniuni sube situaţii, din delegaţii Angliei, reprezentau aSupPr?mulţ\mefiaSuneU’^urruri,CX6rClta . Un«*TÎa car® diW de tU Ungariei şi-a, apărat cu stă-Turnul Eiffel a exercitat asupra foarte mari resurse agricole, m jrumtă interesele, dar Franţa * mentalităţei lumei o influenţă ce ţine ----“v — «* ,—de miracol. Pentru o bună parte din lume, Parisul se resuma la turnul rletare să se susină prin ea însăși, s’ar fi părut că va putea mai uşor să se adapteze cu situația ereiată prin. înfrângerea avută nî război. 3 Ssnilmenta! da ură al poporului maesfti itiazmuzesssSixa;;ar Uiîi«*«8 Imprimat MWSjar împrumutul ungar, cu o anuitate de 25 milioane coroane, nu va absorbi toate resursele statuclădiri de cari la rândul lor l’a de aproape. observat Situaţia învinşilor Refacerea financiarii A UNGARIEI rea acestei chestiuni - „L’Echo de Paris“ într’un recent Mai întâi însă Ungaria f caşi articol ocupându-se de refacerea Austria în toamna anului ,1922) va trebui să lichideze toate neînţelegerile ce o despart încă de vecinii ei, să se supună pe deantregul tratatelor şi în special controlului militar, etc. Exemplul Austriei care din 1924 îşi va scădea deficitul la 146 miliarde coroane şi va putea să se refacă financiarmente în 1925, dovedeşte ţinut să sprijine statele creanţiere. După lungi abateri s’a recunoscut şi admis că o ţară agricolă poate fără prea mari sforţări — după un moratoriu de doi ani plăti câte 8 miliane în 5 ani şi câte 12 milioane coroane în al doilea termen de cinci ani. Restul plăţilor au fostşi astfel eşalonate pentru a nu pipovăra prea Dar explicaţia este în centi-Cât să dea amănunte, clişee vederi ale mentul de revoltă şi descurajare mult bugetul. Plogromul fixat turnului. Bibliofilii probabil că păs.i_it PODOrul acest, care face ca această t, ă care dispune trează pană acuma revistele vreme!, toporul acesta care . 1 unele cu adevărat artistice, în care au meetat de a nutri veleităţi|d® ŞafiC1f®te 1.0 na.ural., rile, aproanr săptămână de, T^vnnţă de aree»«iî, -»¥4 jW-Sl poată vea^j- . .-Staurarea Financiarâ și econ tmică împlinită în răstimpul ce a fost socotit de puteri ca suficient. .»48. Care este acţiunea Li« te: acest© sunt punctele cari vor trebui executate, j ce i-a cules din importul tuturor cu cum rioşilor străini, veniţi nu pentru a ve- Pentru toate aceste greşeli Unul ministerului muncei, dea frumuseţile mari şi eterne ale Pagaria a trebuit să cunoască greu . . . risului, ci schelăria de fer a turnului totile prîn cari a trecut Austria ’ »SigUrarhOr Şi exOpiraţiii “"Dar pentru prestigiul artistic al anul trecut când coroana ei fuse Franţei, turnul lui Eiffel era o sfi- depreciata la 14.400 la sută, dareadusă bunului gust, eleganţei. NOUL SECRETAR general DI N. BUDURESCU Fost deputat de Vâlcea ZI CU ZI SI Faciallui Alescu ca partidul moşiii circulau, atât timp cât ele nu se sprijineau pe vre-un fapt cert. Azi însă ziacială”? Este adevărat că aceiaşi reprezentanţi au admis ca în anumite ţinuturi şi oraşe, ardeleneşti justiţia şi administraţia să fie maghiare. Este adevărat că s'au precizat in pact anumite teritorii ale statului român ca „teritorii maghiare”, partidul poporului promiţând să susţie în acele teritorii candidaturile partidului naţional-unguresc, în dauna românilor băştinaşi şi a minorităţilor de alt neam? Este adevărat că pactul prevede „acțiunea liberă a partidului maghiar pentru realizarea scopurilor din programul I --------------....,------------- Infiinţarea şcoalelor de meserii şi comerţ D-l prof. dr. C. Angelescu, minis de aci la liceul de băeţî, „D. A. Sturdavul instrucţiunei, a sosit Duminică za", unde i s’a făcut o frumoasă şi eu şi Micoreşti - Starea şcoalelor din oraş şi judeţ AL INSTRUCŢIEI LA TECUCI Vizita U-lui minim Un ziarist american a publicat în ziarele de dincolo de ocean articole drepte asupra ţarei noastre arătând progresele şi bogăţiile eî. Aflăm că anumita presă a primit imediat un ordin confidenţial, de-a găsi în presa streină de-a şaptea mână, vre-o calomnie la adresa României, pentru a neutraliza opiniile publicistului american. Este adevărat că elogiile aduse României de către streini, nu pot decât să dea un acces de bilă eminenţilor publicişti cari scriu la anumita presă „democrată şi independentă". Un vânător povestea odată — şî se din gara Tecuci, fiind primit de şefii tuziastă primire, ştie de altfel că toţi vânătorii descind , autorităţilor din localitate şi de paria , In cancelaria liceului d-1 director a din Munchausen, cel mai mincinos din- i mentari. ai făcut prezentările. D-sa a condus apoi tre oameni — că a asistat la o mare ! D-1 ministru dr. C. Angelescu, nu pe d-1 ministru care a vizitat întregul luptă între doi şerpi. A fost, spunea soţit de persoanele oficiale s’a dus la local, vânătorul sfătos, atât de grozavă această Ionăşeşti, spre a inaugura noul local D-1 ministru a vizitat şalele de staluptă între reptile, încât pe locul acela de şcoală primară. In drum pe ambele dii, amfiteatru, etc. unde domneşte nu a mai rămas nici-o urmă de şerpi, f laturi ale bulevardului gărei şi stra- peste tot cea mai exemplară ordine şi mâncându-se unul pe altul şi inghiţindu- l da Carol pe unde au trecut spre Io- curăţenie. s* , ... nâ’f; erau înfraţi eleviî fj eleveli. Impresia d-sale a fost mal pr^k Povestea aceasta ne-a reamintit-o,, şcoalelor, cu steguleţe şi flori, cari de toate aşteptările şi rezultatul inspecţiei maî presus de toate laudele. In condica de prezenţă a liceului d-sa a scris: „Astăzi 19 Decembrie 1933, am vizitat acest liceu şi am rămas pe deplin mulţumit de modul cum se pre- La Ionăşeşti ministrul şcoalelor alintă şi este întreţinut liceul, unul nici din celălalt. Cine va perde? Evident ţara, care va fi lipsită astfel de operațiunile minunate ale bonurilor de tezaur, sau de politica hrameCdinencu ttafcfwîi ^par'tidu- í°StJ"tâmpIn?t, dC primarii* n0ÎaHi S-' «irî'Îîm" dfrec^oi c?lduroase. «ultul , . a _r-„--n ț ■ invățătorii satelor vecine, precum și rmri d-lui director, și ca ministru al , de populaţia rurală care venise în ma-ţcoalejor sunt fericit că se găsesc di- - a - - — I re număr să asiste la această inaugu- rectori, care-şî înţeleg aşa de bine de rare, nirea lor. Ca semn de adâncă mul* * Localul şcoalei dela Ionăşeşti este turnire, voî propune M. S. Regelui di *una din cele mai frumoase din ţară, cotarea d-lui director cu „Răsplăti cu săli încăpătoare, locuinţă pentru în- Muncei Pentru învăţământ cl. I-a", văţător, cancelarie, sală de recreaţie, toată din cărămidă şi acoperită cu ţl -UU glă. Şcoala care poartă numele d-lui ministru al instrucţiune! a primit doi Seara în sala de gimnastică frumos naţie de la d-sa 40.000 lei pentru mo- împodobită cu ghirlande, steguleţe şi biberul şcoalei şi alte donaţiuni pen- decoraţiuni a avut loc un banchet de tru materialul didactic,280 tacâmuri dat în cinstea d-lui mi-D-l Const. Turtureanu, prefectul nostru dr. C. Angelescu. La ducea, în casa d-lui Oct. Goga în cel mai strict secret, s'au pus, oasele uinteliceri poporului, reprecintat prin rf. Averescu p între Par, judeţului spune că in judeţul Tecuci La banc! tid-d maghiar reprezentat prin cei mai sau ridicat 87 şcoli, din care mai Turtureanu autorizau fruntaşi ai săi şi totodată cei mult de Jumătate sunt sperite şi că Mironescu, mai duşmănoşi neamului românesc, din toamna ce vine, va putea spune eu M.hăilescu. Credem dil secretul de chestiune mândrie că fiecare cătun va avea directorul atât de delicată pentru «a partid politic ?c°ala ,III . ' Conduratn românesc, a fost o primă greşeală a .c* ac«s« mareaţă operă naţională stitutorii, d-lui general Averescu. FJ a dat naştere d«ă a avut concursul sătenilor şi mulţi alţ; la o serie de versiuni, cari n’au fost de j învăţătorilor - prieteni nedespărţiţi preoţii ........* „r rr*dSiul tuirUdului' tovarăşi de muncă cărora le mulţu- D CConsf. Turtureanu prefectul jugenerozitate. Luând hotărârea de a da morale şi culturale, acestei sunt fer;c;t cg pot să afirm' eu şcoli — cea dintâi pe care o sfinţim mândrie, că din rândurile noastre, ak rele maghiare au început să discute pac- t _ .„„..i, a i,.» . ... ... tul încheiat, arătăndu-i condiţiile cari, f C Ange eseu ara făcut-o ca TMTt' -arm?,te libera,ea s a ridicat urmilară vint reale constituesc o adevărată PTM1, dr* , Angelescu, am tăcut o ca mare dascăl, un mare roman, un a* n li ! ,| «11 . . trădare de neam. Pentru aceasta atât d. ! “rreT^nteîea cântarele'"Românieidevărat aP0310,.al neamului, d. dr. C, Demnitari ai Statului Averescu, căt și d. Goga,_ ^tiatorul cpautehaot?[epăstr RaţiaS ^lescu' ministrul ‘«‘met,unei PU' tratativelor dela Ciucea, trehuesc să se explice, dezvăluind neînţelesul secret, ^garg tuturorVfratfiior ''dini6 mate c P’ Mihadescu, deputat şi şi Păstrat până acum. innovînciile aS? M partidului naţional-libera!araţi Trebue în deosebire precizat dacă ur-\ D ■ ministru a vizitat apoi scoalele ”îarea ?pfr5 intreprinsă de d-1 mi-T zt zz?CA *■ r s r»“4« srs, ?, tiszjzsza ii faun, realit ă a ridicat ’COa,a de meserii la gradul cetăţean de onoare al judeţului şi o. ..Ujsag , corespund sau nu realită de inferioara, facandu-i multe imbu raşUluî Tecuci, (Ovații nesfârşite), it fei.Este adevărat că partidul poporului a ^‘Ifi. ^ ^nl acestei, D-1 ministru, printr’o splendidăij admis, prin reprezentanţii săi d-nii A- ?C°1‘ , j TS entuziastă cuvântare, a mulțumit ă rf rn/n t/î ^ *mntn limba ro- î no$tintă» a"‘ul ministru ca amintire adâncul mimei de primirea grandios mână'din Școlile confesionale minori- url butoia5 ^rumos sculpîat- Nlcor.e?t!1 sS precum și de calda manifestație detare, rămânând doar ca „materie spe-! f""d V,na. dl" renumitele regiuni de care s a bucurat cu o nemărgintă drapodgorii ale ţărei. Vizitarea şcoalelor din Tecuci D-1 ministru şi suita au plecat la Tecuci, unde a pus piatra fundamentală a şcoalei normale, un frumos local care va adăposti pe viitorii învăţători. Au ţinut cuvântări de ministru şi d. St. Corodeanu, directorul şcoalei. Pentru cultura neamului goste din partea cetăţenilor, oraşului şi judeţului Tecuci, Nouile construcţii de meserii şi de comerţ dela 1 Septembrie 1924, dând astfel o satisface. La plecare domnul ministru a făcut cunoscut că in primăvară vor începe următoarele construcţiuni pentru Tecuci: Clădirea etajului al doilea la liceul de băeţi, cumpărarea unui local pentru internat, reparându-se şi reconstruindu-se salele necesare intenţI ministru a vizitat liceul de fete, său", în afară de punctele unde a acordat ”Tache Şt Elena Anastasiu , donaţia natului de băeţî; clădirea internatului sprijinul „generalului'• Averescu? j unor bunî romani cu dragoste pentru liceului de fete; înfiinţarea şcoalelor D-nii Averescu şi Goga sunt datori a'ntam ?' lară' Domnul TMin,str.u a f'‘ răspunde neîntârziat spre a cunoaşte o- 1.Citat pe doamna directoare Mironepinia publică românească, adevărul în această chestiune. Şi cel mai bun răspuns este publicarea în întregime a pactului încheiat, care nu poate şi nu trebue să rămăe un secret, cu atât mai mult cu cât el a fost ratificat în comitetul Partidului maghiar. Tăcerea partidului poporului în aceas- I tă chestiune ar duce la cele mai triste I concluzii, sau pentru progresele realizate numai de comerţului oraşului şi judeţului, în două luni de la înfiinţare. Apoi a D-l ministru a mulţumit d-lui Nicu trecut la şcoala profesională unde Panaitescu, preşedintele Camerei de d-na directoare a arătat neajunsurile comerţ, şi fruntaşilor cetăţeni şi ne, »/--et»; «/-nat» D-1 ministru C Anee guStori, de grija ce poartă comerţurii acestei şcoale. D-1 ministru C, Angelescu a făgăduit tot sprijinul şi atenţia sa deosebită şcoalelor profesionale pentru care va avea cea mai mare solicitudine, ca şcoli de mare viitor şi Îndrumări folositoare pentru ţară. D-l ministru şi asistenţa s’au dus şi şcoalelor, CORESP, av