Viitorul, ianuarie 1924 (Anul 17, nr. 4748-4769)

1924-01-02 / nr. 4748

Actul al sease­s sare-zecefeaWo. 4148 2 LEI IX. in TARA A LEI^.InstreMfe ■ fÍ DVt.LIOTCdf'x.vASTRA1 SIBIU A B IN TARA I In streinătate Un an------ 500 lei I Un an—--------- 1200 lei Șase luni------— 250 »I Șase luni---------- 600 » Trei -------------125 » I Trei ------------- 300 » DA ADMINISTRAŢIA STR. EDGARD QUINET No. 2 I ------­ (Vis-â-tria de Hotel Capşa) I STRADA ACADEMIEI No. 17 Telefoantre: Direcţia 51/23, Redacţia al Administraţia­­9/23 «1 S/11 AM­IRIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administraţia Ilarului Mr. Academiei 17 şi la toate Agenţiile de publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug Mercur 1­2 Ianuarie­­*24 2 LEI EX. In TARA 4 LEI eg. în Miunie Vecinie cu privirile peste fron-» ţia*‘ ţărănistă este contracarată^­­Cum discută un ziar francez rezolva­ Justificările ţărănismului CU PRIVIRILE peste frontiera tieră, gruparea ţărănistă caută­­ de organizaţiile socialiste care în mişcările şi curentele vieţei, absorb în cadrele lor o bună par politice din alte ţări, argumente­n­te a­­ urnei muncitoare care nu­şi justificări pentru existenţa şi viitorul unui partid ţărănist de clasă în ţara românească. Cu privirile în special îndrep­tate peste Nistru sau peste Du­năre, gruparea ţărănistă a urmă­rit continuu evoluţiile ţărănis­mului bulgar şi opera comuniş­tilor ruşi, pentru ca sub pavăza pildelor de acolo să deslănţuie în ţară convulsiunile luptei de cla­să şi acţiunea disolvantă a unei „democraţii“ ce nu-şi putea găsi nici o afinitate în sufletul popo­rului român şi nici un suport în condiţiunile social-economice din ţara noastră. De astă dată, gruparea ţărăni­stă a ajuns cu investigaţiile în ţările democraţiei apusene, unde constată că „valul reacţiunei“ e în scădere. In Anglia guvernul conservator a fost înfrânt în a­­legeri; în Franţa guvernul d-lui Poincare va trebui să cada în a­legerile din 1924, pentru că Ger­maine Berton a fost achitată. Concluzia ar fi — după ziarul „democraţiei“ ţărăniste — că gru­parea d-lor Lupu şi Stere din ţa­ra românească ar avea un alt viitor de­cât acel ce s’ar crede. Când o grupare ajunge să şi tragă justificările rostului ei din ceea ce se întâmplă sau nu se întâmplă în viaţa politică a al­­tor ţări , când legitimarea exis­tenţei unei organizaţia ni demo­cratice treb­ue susţinută cu suc­cesele ţărănismului din Bulgaria sau cu evoluţiile comunismului ori Eu­sie, de­sigur, că acea gru­pare simte o slăbiciune în sub­stratul ei doctrinar şi în supor­tul ei organic — slăbiciune care devine iremediabilă în faţa rea­lităţilor politice şi sociale din ţara în care trebue să trăiască. Este firesc ca o grupare poli­tică din România să nu-şi poată justifica existenţa cu fenomenele se redau lucrările, cu săptămâna, alt u­riaşei fer. Vizitatorii turnului, apoi, şî cei­ ce , . se puteau ridica pe scări, sau cu ascen-7, Ungaria şi-a menţinut armata, solul până în vârful lui, primeau în în număr prea mare, a făcut chef primele timpuri, medalii comemoraţi- titeli­ cu armamentul, iar pe de ve, cari se păstrau în familii, ca sem- slfă parte p-a încasat impozite fu ne de onoare. Pelerinajul credincio- , x__ „ , ,, şilor mahomedani la Meca, ori a cres- “ m^eura egală CU cheltuelile ee timbor la Muntele Athos, sunt mani- făcea.­festări etnice cari pot sta alături cu Contribuabilul maghiar plătea­­pelerinajul la turnul inginerului Eiffel, la astăzi echivalentul a 27 coroa vieţei publice din Anglia sau din f­ranţa datoreşte, astfel, marelui con­­ne.aur, un foc fie 60 coroane-aur Franţa, dim Bulgaria sau din cum plăteau înainte de război. Rusia. Şi, totuşi, gruparea ţărănistă a ajuns şi în această situaţiune. Un partid politic nu se poate naşte viabil dintr’un simplu e­­chivoc electoral şi nu poate trăi fără a reprezenta un complex de revendicări generale şi un real curent de opinie publică. Ce­­revendicări de­­ordin­ ge­neral reprezintă gruparea fără-i încântă, — iar nistă şi c­e curent de opinie pu­blică îi poate alimenta existenţa! E suficient să privim „activi­tatea“ acestei grupări şi să citim discursurile rostite de reprezen­ţa nobleţei artistice care caracterizează geniul rassei galo-latine. Turnul lui Eiffel este urît, — urît cum nu se poate descrie în vorbe. ‘ Măreţia lui sperie, mai mult de cât fierăria enormă nu Puterile aliate prin Liga Naţiu­nilor s’au ocupat cu rezolvirea este ascunsă într’un element decorativ problemei după metoda odată în­care să înalţe eşafodajul la o reali- __. Ut uuaM , zare artistică. Ceva şi mai caracte- in Austria. Dar nu s­a ristic. Din pricina lipsei de frumu- crezut necesară garantarea amor­­­seţe şi de abilitate arhitectonică, nici tizărei împrumutului de 250 mi­ ’ nu pare atata de înalt pe cât efectiv Hoanee coroane-aur, ce va fi emis a­supra mesajului, pentru a ne dajAstfel turnurile catedralei din Corp. va fi un comisar general care vaj seama de vidul dindăratul aces- nia, par mai înalte, decât turnul lui supraveghia d© aproape aplicarea la* 4V44A rt «A 41 a4­­44 n A rT A444 A.A-MA 4- 1 AA^ 0­ ■ (,(-1 -1 - 1... 1 .. _ 7 • A U *4 . — . 1 * tei firme pretinse „democratice1 _In massa rurală împroprietări­tă și cu drept de vot, acţiunea țărănistă nu poate avea de­cât caracterul unei demagogii cu car© se poate produce o confu­­siune trecătoare, dar nu se pot fixa temeliile unei existenţe po­litice onorabile. In massele orăşeneşti „democra­tiffel — ele dau impresia că străpung programului până la restabili-­j cerţii !-deşi sunt raatematiceşte mult rea echilibrului bugetar prevăzut Aşa încât pentru arta purâ, furmiî ^ ^ lunie 1926. Se va opri lui Eiffel, care reprezintă din punctul ^iterea de noni bancnote, se va de vedere mecanic și al utilajului de- înființa o bancă de emisiune in­­talurgic o mare operă, este o infrân- dependentă, un împrumut de re­l­ee.KA*“»•«“‘«11-PETRONIUS •vor “ restrânse, încasările spori­tărâmul HOTE Turns] Eu! Clffil­ dicat pe câmpul lui Marte, şi mulţi foarte mulţi din cei ce vizitau capitala Franţei, o făceau mânaţi de dorul şi de curiisitatea de-a vedea faimosul turn. E drept ei şi reclama a contribuit mult la această faimă. Pe vremea când turnul (jMStruia, toate publicaţiile,­ toate revíStfu­le ilustrate nu făceau do NEMULŢUMITUL de AL. CAZABAN piardă locul din partid. Faţă de cei mari din partid, nemulţumi­tul, cu toate nemulţumirile lui, se arată supus, ba chiar devotat. El îşi arată însă nemulţumirea, le!.. Să nu se joace ei cu focul! în afară de Club, la cafenea, fie în capitală, la Capşa, fie în provin­cie la­ Café de Europa sau la Cen­trala. La cafenea, când vorbeşte dl© partidul său, nemulţumitul n’are decât cuvinte d© dispreţ sau de ocară, ca şi când ar vorbi de par­tidul domnului doctor Lupu şi al domnului doctor Berbecaru. — „Nici nu vreau să ştiu de partidul în care m’a pus dracul să mă înscriu!.. Asta-i partid pu­ternic!.. E pe copcă... V’o spun eu!.. Chiar ieri am vorbit cu mi­nistrul X!.. Ştiţi ce i-am­ spus!.. I-am spus verde în obraz: „Vă fa­ceţi de cap!.. Dacă nu mai ţineţi socoteală d© cei cari au muncit pentru partid, s’a isprăvit cu gu­vernul!.. Să ştiţi că tineretul e re­voltat!.. V-aţi înconjurat numai de lichele... Ei au toate avantaje­le... Noi nimic!..“ Câte­odată, tot la cafenea, ne­gazetarilor de la „organele“ de opoziţie sau independente, le dă tot felul de „informaţii“ prin care ponegreşte pe acele persoane cari au trecere în partid şi des­pre cari, nemulţumitul crede că fac afaceri. Deşi nu îndrăzneşte să-şi arate nemulţumirea faţă de cei mari, totuşi ar dori ca ei să afle, din auzite, că şi dumnealui ar fi unul din cei nemulţumiţi. Deci, un mic avertisment pentru acei cari nu-i apreciază meritele şi cari nu vor să-i dea putinţa să facă afaceri. De asta, caută să fie văzut în societatea ţărăniştilor sau a altor opozanţi. Ţine să se ştie că tratează, pe ascuns, cu ad­versarii şi că la o adică poate să devie primejdie­. Celalt soi de nemulţumiţi, e mai îndrăzneţ şi se ţine dârz. Chiar din cea dintâi clipă a vo­tbrei partidului la putere, dacă mulţumitul ameninţă că-şi dă din cel care a visat să fie ministru, misia din partid şi chiar din par- [nu se vede trecut pe listă, chiar După cum nu s© poate pădure fără uscături, tot aşa nu se poate partid politic fără nemulţumiţi. Or cât de disciplinat ar fi un par­tid, trebuie să se iviască de unde­va, dintr’un colţ — fie din capi­tală, fie din provincie — un ne­mulţumit Sunt două pricinile cele mai d© seamă­­ cari hotărăsc pe câte un membru „devotat“ al unui partid, să se declare nemulţumit. Deci, sunt două soiuri de nemulţumiţi. Cel d’intâi soi, e partizanul po­litic care a visat în opoziţie să se pricopsiască, de îndată ce parti­dul său va ajunge la Putere. Când se convinge după câtva timp, că nu­ i se dă putinţa să învârtiască afacerile pe cari le-a visat în opoziţie, atunci se crede nedreptăţit de cei mari, şi se de­clară nemulţumit. Al doilea soi de nemulţumiţi,­­ omul politic care în opoziţie, a tras nădejde să ajungă, prin par­tidul său, ministru sau cel puţin preşedintele Camerei sau al Sena­tului, iar când ajunge la putere şi vede că a tras nădejde ca pre­peliţa de coadă, atunci se declară şi el nemulţumit Cel d’intâi, adecă cel care vises­­ză să facă afaceri, e de obiceiu­n om practic. El nu îndrăzneşte să-şi arate nemulţumirea pe faţă ,sau cel puţin să facă un gest ne­­­­socotit care l-ar putea face să-şi lament, bine­înţeles dacă nemul­ţumitul­e deputat sau senator. „Să vedem ce se alege din partid, când vor începe să curgă dimisii­din clipa ceia începe să murmu­re şi mi se pare că venirea parti­dului său la putere, nu mai are niciun sens. Nu trece o lună, şi începe să dea semne de nemulţu­mire pentru felul cum guvernul înţelege să lucreze. Totuşi, nu se declară pe faţă contra guvernu­lui. Perspectiva unei apropiate remanieri, îi surâde şi-l face să fie mai prudent şi mai rezervat. Când ziarele încep să vorbească de remaniere, viitorul nemulţu­mit e afabil cu toată lumea şi cu prietenii partidului şi cu adver­sarii. Dă interviewuri pe la gaze­te, în care se arată foarte încân­tat de opera guvernului. Vine re­gulat la Cameră sau la Senat şi nu lipseşte dela consfătuirile ma­jorităţii. Dar când s’a făcut re­manierea şi îşi vede, pentru tot­deauna, visul spulberat, atunci nu mai poate răbda şi iese din rezervă. Nu mai vrea să treacă pe la Clubul partidului, nu mai merge la şedinţele parlamentului şi chiar refuză să ia parte la consfătuirile majorităţii. E întu­­­necat, îi piere pofta de mâncare­­şi în capul lui nu elocese de­cât b­ânduri de răzbunare. Dă d­aruri politice, unde cu alţi nemulţumi­­ţ ar fi avut un guvern ideal. Majo­­ţi, pune la cale diferite lovituri­­ritatea, auzindu-l vorbind aşa, de... teatru. Dacă e orator, atunci , crede că... cuvântă vreun Mad pregăteşte un discurs senzaţional,­ geara oare­care din opoziţie, şi pe care e hotărât să-l ţie, or cu nu-i dă nicio atenţie. Minoritatea prilejul discuţiei la Mesaj, or cu însă îl aplaudă cu entuziasm, de prilejul votării unui proect de şi mai înainte, n’a avut niciun lege. Până la ţinerea discursului fel de stimă pentru talentul era senzaţional, prietenii şi admirato­torului. nii nemulţumitului, împrăştie la ‘ Fiindcă banca ministerială nu cafenea sau aiurea, tot felul de s’a prăbuşit, nemulţumitul, îrv svonuri alarmante pentru si în­­tr’un moment de adâncă indigna ranta guvernului şi chiar a par­­re, renunţă la mandatul său df tidului. Ei sunt siguri că după reprezentant al naţiunei, Paria discursul nemulţumitului, o să se mentul nu-i primeşte comisia, producă o spărtură în partid şi că iar nemulţumitul, aproape ultra­­existenţa guvernului, va fi o ches­tiat îşi ocupă scaunul şi îşi şter­­uie de câteva zile.Mai afirmă apoi pe fruntea de sudoare, că se fac tot felul de presiuni pe­­ A doua zi, gazetele de opoziţie lângă nemulţumit, să renunţe la laudă discursul pe cari îl nu e discurs. Dar nemulţumitul nici mese inchizitoriu, şi peste două nu vrea s’audă. 1 zile, nu mai vorbeşte nimeni dea In sfârşit, vine şi ziua „cea spre acest inchizitoriu, rea“ pentru guvern. Nemulţumi- ! Nemulţumitul devine şi mai... tul se urcă, înfruntător, la tribu­ nemulţumit şi fără voie îşi ami­­nă. Opoziţia pusă in curent, face ţeste de zicătoarea românească: linişte. Oratorul e neîndurător: „Nemulţumitului ’i se ia darul“. Critică toată activitatea guverna Dar, pentru că nemulţumitul lui dela venirea lui la putere, politic n’are niciun dar, nu-i acuză banca ministerială de nu­ ia nimic, capacitate şi dă a înţelege că dacă ar fi fost el ministru, ţara im 23h 1 telege să se pună pe luptei de clasă. ^ Ce r^mane ac^unej financiară a Ungariei scrie: De țărăniste 7 când pacea a fost încheiată acel In asemenea conditmm este gtat a pornit p0 povârni,ul p9 fitesc ca _ gruparea țărănistă să care a|imecg astăzi Germania, tre nu-și mai caute justificările Si când prin fazele cunoscute are garanţiile viitorului in viaţa pu- excedentului bugetar de cheltue­­blica a României şi sa-şi arunce o fată de încasări, privirile peste frontiere în căuta Pentru a face faţă deficitului a­rea unui ideal „ democratic pe sport mereu banii săi de hârtie. tn T?nmânifl nu-1 va Ţintea ÎU------------------~-------T* ----"T '"77--------------7 .7~ 1 dintre cei doi corifei, d-nii Averescu , au primit în urale pe ministrul lor, care m^xtomanm nu i va putea coroana ungara a pierdut astfel ,că reuşita este cu putinţă. Numai şi Argetoianu. Se vor lupta atât de dârj a găsi nici­odată. 4000 la sută din valoarea ei în jîn chestiunea despăgubirilor an încât nu va mai rămâne nimic, nici din Latonă­e^Plana aur. Balanţa comercială ajunsese fost discuţii mai serioase în cari Ungaria a căutat să scoată pen­tru ea foloase deosebite,­­din ce în­ ce mai negativă.­­ Pentru cei cari ar privi lucru­rile din depărtare cauzele acestei­­ prăbuşiri ar fi inexplicabile. Se poate mai uşor înţelege cum Aus­ztria împovărată cu o capitală ma­­re, cu o administraţie şi o indus­­trie în disproporţie cu teritoriul Moartea constructorului turnului ce i-a fost lăsat, nu s’a putut con­dui, aşa că nu putea fi tratată din Paris, care a fost cel mai înalt forma, fără o criză gravă, nonii­­egal cu Austria. Susţinuţi de doi din lume, ne sugerează unele opiniuni sube situaţii, din delegaţii Angliei, reprezentau aSupPr?mulţ\mefiaSuneU’^urruri,CX6rClta . Un«*TÎa car® diW de tU Ungariei şi-a,­ apărat cu stă-Turnul Eiffel a exercitat asupra foarte mari resurse agricole, m jrumtă interesele, dar Franţa * mentalităţei lumei o influenţă ce ţine ----“v — «* ,—­­de miracol. Pentru o bună parte din lume, Parisul se resuma la turnul rl­etare să se susină prin ea în­săși, s’ar fi părut că va putea mai uşor să se adapteze cu situa­ția ereiată prin. înfrângerea avu­tă nî război. 3 Ssnilmenta! da ură al poporului maesfti itiazmuzesssSixa;;ar Uiîi«*«8 Imprimat MWSjar împrumutul un­gar, cu o anui­tate de 25 milioane coroane, nu va absorbi toate resursele statu­clădiri de cari la rândul lor l’a de aproape. observat Situaţia învinşilor Refacerea financiarii A UNGARIEI rea acestei chestiuni - „L’Echo de Paris“ într’un recent Mai întâi însă Ungaria f caşi articol ocupându-se de refacerea Austria în toamna anului ,1922) va trebui să lichideze toate neîn­ţelegerile ce o despart încă de ve­cinii ei, să se supună pe deantre­­gul tratatelor şi în special con­trolului militar, etc. Exemplul Austriei care din 1924 îşi va scă­dea deficitul la 146 miliarde co­roane şi va putea să se refacă fi­­nanciarmente în 1925, dovedeşte ţinut să sprijine statele creanţie­­re. După lungi­­ abateri s’a recu­noscut şi admis că o ţară­ agricolă poate fără prea mari sforţări — după un moratoriu de doi ani plăti câte 8 mili­ane în 5 ani şi câte 12 milioane coroane în al doilea termen de cinci ani. Restul plăţilor au fost­­şi astfel eşalo­nate pentru a nu pipovăra prea Dar explicaţia este în centi-Cât să dea amănunte, clişee vederi ale mentul de revoltă şi descurajare­­ mult bugetul. Pl­o­gromul fixat turnului. Bibliofilii probabil că păs.­i_it PODOrul acest, care face ca această t, ă care dispune trează pană acuma revistele vreme!, toporul acesta care . 1 unele cu adevărat artistice, în care au meetat de a nutri veleităţi|d® ŞafiC1f®te 1.0 na.ural., rile, aproanr săptămână de, T^vnnţă de aree»«iî, -»¥4 jW-Sl poată vea^j- . .-Staurarea Fi­­nanciarâ și econ tm­ică împlinită în răstimpul ce a fost socotit de puteri ca suficient. .»48. Care este acţiunea Li« te: acest© sunt punctele cari vor trebui executate, j ce i-a cules din importul tuturor cu­ cum rioşilor străini, veniţi nu pentru a ve- Pentru toate aceste greşeli Un­ul ministerului muncei, dea frumuseţile mari şi eterne ale Pa­­garia a trebuit să cunoască greu­ . .­­ . risului, ci schelăria de fer a turnului totile prîn cari a trecut Austria ’ »SigUrarh­Or Şi exOpiraţiii “"Dar pentru prestigiul artistic al anul­ trecut când coroana ei fuse­ Franţei, turnul lui Eiffel era o sfi- depreciata la 14.400 la sută, dare­­adusă bunului gust, eleganţei. NOUL SECRETAR general D­I N. BUDURESCU Fost deputat de Vâlcea ZI CU ZI SI Facial­­­lui Alescu ca partidul moşiii­ ­ circulau, atât timp cât ele nu se spriji­neau pe vre-un fapt cert. Azi însă zia­cială”? Este adevărat că aceiaşi reprezentanţi au admis ca în anumite ţinuturi şi oraşe, ardeleneşti justiţia şi administraţia să fie maghiare. Este adevărat că s'au precizat in pact anumite teritorii ale statului român ca „teritorii maghiare”, partidul poporului promiţând să susţie în acele teritorii can­didaturile partidului naţional-unguresc, în dauna românilor băştinaşi şi a minori­tăţilor de alt neam? Este adevărat că pactul prevede „ac­țiunea liberă a partidului maghiar pen­tru realizarea scopurilor din programul I --------------.­..­.,-------------­ Infiinţarea şcoalelor de meserii şi comerţ D-l prof. dr. C. Angelescu, minis­ de aci la liceul de băeţî, „D. A. Sturd­­avul instrucţiunei, a sosit Duminică za", unde i s’a făcut o frumoasă şi eu­ şi Micoreşti - Starea şcoalelor din oraş şi judeţ AL INSTRUCŢIEI LA TECUCI Vizita U-lui min­im­ Un ziarist american a publicat în ziarele de dincolo de ocean articole drepte asupra ţarei noastre arătând progresele şi bogăţiile eî. Aflăm că anumita presă a primit i­­mediat un ordin confidenţial, de-a gă­si în presa streină de-a şaptea mână, vre-o calomnie la adresa României, pentru a neutraliza opiniile publicis­tului american. Este adevărat că elo­giile aduse României de către streini, nu pot de­cât să dea un acces de bilă eminenţilor publicişti cari scriu la a­numita presă „democrată şi indepen­dentă". Un vânător povestea odată — şî se din gara Tecuci, fiind primit de şefii tuziastă primire, ştie de altfel că toţi vânătorii descind , autorităţilor din localitate şi de paria­ , In cancelaria liceului d-1 director a din Munchausen, cel mai mincinos din- i mentari. a­i făcut prezentările. D-sa a condus apoi tre oameni — că a asistat la o mare ! D-1 ministru dr. C. Angelescu, nu­ pe d-1 ministru care a vizitat întregul luptă între doi şerpi. A fost, spunea­­ soţit de persoanele oficiale s’a dus la local, vânătorul sfătos, atât de grozavă această Ionăşeşti, spre a inaugura noul local D-1 ministru a vizitat şalele de sta­­luptă între reptile, încât pe locul acela de şcoală primară. In drum pe ambele dii, amfiteatru, etc. unde domneşte nu a mai rămas nici-o urmă de şerpi, f laturi ale bulevardului gărei şi stra- peste tot­ cea mai exemplară ordine şi mâncându-se unul pe altul şi inghiţindu- l da Carol pe unde au trecut spre Io- curăţenie. s* , ... nâ’f;­ erau înfraţi eleviî fj eleveli. Impresia d-sale a fost mal pr^k Povestea aceasta ne-a reamintit-o,, şcoalelor, cu steguleţe şi flori, cari de toate aşteptările şi rezultatul ins­pecţiei maî presus de toate laudele. In condica de prezenţă a liceului d-sa a scris: „Astăzi 19 Decembrie 1933, am vi­zitat acest liceu şi am rămas pe de­­­plin mulţumit de modul cum se pre- La Ionăşeşti ministrul şcoalelor a­lintă şi este întreţinut liceul, unul nici din celălalt. Cine va perde? Evident ţara, care va fi lipsită astfel de operațiunile minunate ale bonurilor de tezaur, sau de politica hrameCdinencu ttafcfwîi ^par'tidu- í°StJ"tâmpIn?t, dC primarii* n0ÎaHi S-' «irî'Îîm" dfrec^oi c?lduroas­e. «ultul , . a _r-„--n ț ■ invățătorii satelor vecine, precum și rmri d-lui director, și ca ministru al , de populaţia rurală care venise în ma-­ţcoalejor sunt fericit că se găsesc di­- - a - - — I re număr să asiste la această inaugu- rectori, care-şî înţeleg aşa de bine de rare, nirea lor. Ca semn de adâncă mul* * Localul şcoalei dela Ionăşeşti este turnire, voî propune M. S. Regelui di *una din cele mai frumoase din ţară, cotarea d-lui director cu „Răsplăti cu săli încăpătoare, locuinţă pentru în- Muncei Pentru învăţământ cl. I-a", văţător, cancelarie,­­ sală de recreaţie, toată din cărămidă şi acoperită cu ţl­ -UU glă. Şcoala care poartă numele d-lui­­ ministru al instrucţiune! a primit do­­i Seara în sala de gimnastică frumos naţie de la d-sa 40.000 lei pentru mo- împodobită cu ghirlande, steguleţe şi biberul şcoalei şi alte donaţiuni pen- decoraţiuni a avut loc un banchet de tru materialul didactic,­­280 tacâmuri dat în cinstea d-lui mi-D-l Const. Turtureanu, prefectul nostru dr. C. Angelescu. La ducea, în casa d-lui Oct. Goga în cel mai strict secret, s'au pus, oasele u­­inteliceri poporului, reprecintat prin rf. Averescu p între Par­, judeţului spune că in judeţul Tecuci La banc! tid-d maghiar reprezentat prin cei mai sau ridicat 87 şcoli, din care mai Turtureanu autorizau fruntaşi ai săi şi totodată cei mult de Jumătate sunt sperite şi că Mironescu, mai duşmănoşi neamului românesc, din toamna ce vine, va putea spune eu M.hăilescu. Credem dil secretul de chestiune mândrie că fie­care cătun va avea­­ directorul atât de delicată pentru «a partid politic ?c°ala ,III­ . ' Conduratn românesc, a fost o primă greşeală a .c* ac«s« mareaţă operă naţională stitutorii, d-lui general Averescu. FJ a dat naştere d«ă a avut concursul sătenilor şi mulţi alţ; la o serie de versiuni, cari n’au fost de j învăţătorilor - prieteni nedespărţiţi preoţii ........* „r rr*dSiul tuirUdului' tovarăşi de muncă cărora le mulţu- D CConsf. Turtureanu prefectul ju­­generozitate. Luând hotărârea de a da morale şi culturale, acestei sunt fer;c;t cg pot să afirm' eu şcoli — cea dintâi pe care o sfinţim mândrie, că din rândurile noastre, ak rele maghiare au început să discute pac- t _ .„„..i, a i,.» . ... ... tul încheiat, arătăndu-i condiţiile cari,­­ f C Ange eseu ara făcut-o ca TMTt' -arm?,te libera,ea s a ridicat urm­ilară vint reale constituesc o adevărată PTM1, dr* , Angelescu, am tăcut o ca mare dascăl, un mare roman, un a* n li ! ,| «11 . . trădare de neam. Pentru aceasta atât d. ! “rreT^nteîea cântarele'"României­­devărat aP0310,.al neamului, d. dr. C, Demnitari ai Statului Averescu, căt și d. Goga,_ ^tiatorul cpautehaot?[epăstr RaţiaS ^lescu' ministrul ‘«‘met,unei PU­' tratativelor dela Ciucea, trehuesc să se explice, dezvăluind neînţelesul secret, ^garg tuturorVfratfii­or ''dini6 mate c P’ Mihadescu, deputat şi şi Păstrat până acum. innovînciile aS? M partidului naţional-libera!­araţi Trebue în deosebire precizat dacă ur-\ D ■ ministru a vizitat apoi scoalele ”îarea ?pfr5 intreprinsă de d-1 mi-T zt zz?CA *■ r s r»“4« srs, ?, tiszjzsza ii faun, real­it ă a ridicat ’COa,a de meserii la gradul cetăţean de onoare al judeţului şi o. ..Ujsag , corespund sau nu realită­ de inferioara, facandu-i multe imbu­ raşUluî Tecuci, (Ovații nesfârşite), it fei.Este adevărat că partidul poporului a ^‘Ifi. ^ ^nl acestei, D-1 ministru, printr’o splendidăij admis, prin reprezentanţii săi d-nii A- ?C°1‘ , j TS entuziastă cuvântare, a mulțumit ă rf rn/n t/î ^ *mntn limba ro- î no$tintă» a"‘ul ministru ca amintire adâncul mimei de primirea grandios mână'din Școlile confesionale minori- url butoia5 ^rumos scu­lpîat- Nlcor.e?t!1 sS precum și de calda manifestație de­tare, rămânând doar ca „materie spe-! f""d V,na. dl" renumitele regiuni de care s a bucurat cu o nemărgintă dra­podgorii ale ţărei. Vizitarea şcoalelor din Tecuci D-1 ministru şi suita au plecat la Tecuci, unde a pus piatra fundamen­tală a şcoalei normale, un frumos lo­cal care va adăposti pe viitorii învă­ţători. Au ţinut cuvântări de ministru şi d. St. Corodeanu, directorul şcoa­lei. Pentru cultura neamului goste din partea cetăţenilor, oraşului şi judeţului Tecuci, Nouile construcţii de meserii şi de comerţ dela 1 Sept­­embrie 1924, dând astfel o satisface. La plecare domnul ministru a făcut cunoscut că in primăvară vor începe următoarele construcţiuni pentru Te­­cuci: Clădirea etajului al doilea la li­ceul de băeţi, cumpărarea unui local pentru internat, rep­arându-se şi re­­construindu-se salele necesare inten­ţ­I ministru a vizitat liceul de fete, său", în afară de punctele unde a acordat ”Tache Şt Elena Anastasiu , donaţia natului de băeţî; clădirea internatului sprijinul „generalului'• Averescu? j unor bunî romani cu dragoste pentru liceului de fete; înfiinţarea şcoalelor D-nii Averescu şi Goga sunt datori a'ntam ?' lară' Dom­n­ul TMin,str.u a f'‘ răspunde neîntârziat spre a cunoaşte o- 1.Citat pe doamna directoare Mirone­­pinia publică românească, adevărul în această chestiune. Şi cel mai bun răs­puns este publicarea în întregime a pac­tului încheiat, care nu poate şi nu tre­bue să răm­ăe un secret, cu atât mai mult cu cât el a fost ratificat în comitetul Partidului maghiar.­­ Tăcerea partidului poporului în aceas- I tă chestiune ar duce la cele mai triste I concluzii, sau pentru progresele realizate numai d­e comerţului oraşului şi judeţului, în două luni de la înfiinţare. Apoi a­­ D-l ministru a mulţumit d-lui Nicu trecut la şcoala profesională unde Panaitescu, preşedintele Camerei de d-na directoare a arătat neajunsurile comerţ, şi fruntaşilor cetăţeni şi ne, »/--et»; «/-nat» D-1 ministru C Anee­ gu­Stori, de grija ce poartă comerţurii acestei şcoale. D-1 ministru C, Ange­lescu a făgăduit tot sprijinul şi aten­­ţia sa deosebită şcoalelor profesionale pentru care va avea cea mai mare so­licitudine, ca şcoli de mare viitor şi Îndrumări folositoare pentru ţară. D-l ministru şi asistenţa s’au dus şi şcoalelor, CORESP, av

Next