Viitorul, august 1924 (Anul 17, nr. 4920-4945)

1924-08-01 / nr. 4920

mm ASTEA Se fabrică In uzinele PRIMA FABRICA ROMANA de Mane si Motoare Direcţiunea Centrală: BUCUREŞTI Str. Lascăr Catargiu 11. K preţuluî fulgat aä£ual al oBelin­­elîloft I Statul are în primul rârid cuvân­tul său spre a determina liniile necesare comerţului şi prestigiul tăriei, în legătura n­u numai fiu politica Interna­ţi­al cu cea exter­na, ea# navigaţiunea aeriana va fi internaţională şi mai mult inter­­continentala. Prin u­rmare trebu­­eie racordate interesele nationale cu Cele Internationale, fără care suntem expuşi a rămâne izolaţi şi in neputinţă de a ne ajunge sco­pul. tAvîatîuuea­tivî!8 trebuește orga­nîzată urmând un­ principiu de u­­nitate tehnica și industrială, con­­­dliind-o cu autonomia de functio- nare a aeronauticei militare. In a­­jgest scop urmează a croia un or­gan de stat depinzând de minis­terul comunicaţiilor sau de minis­terul lucrărilor publicat. Săptămâna tr­ecuntă a trini­mu­r­suri la Universitatea populară din Vălenii-de-Munte d. Courtois, unul din cei mai eminenţi profesori ai Universităţii din Geneva. D-sa a vorbit despre: „Teffa și poporul elveţian", ţinând o serie de şease prelegeri dintre cele mai in­teresante.­­Săptămâna citeasta Universita­tea din Văleni are un alt oaspete străin distins, pe p. prof. Glixelli de la Universitatea din Vilna, care ţine o serie de şease prelegeri asu­pra literaturei poloneze. Telerinii adunaţi la Vălenii de Munte au făcut ambilor oaspeţi o primire entuziastă.­­ Societatea funcţionarilor publici Direcţiunea generală a statisticei din ministerul industriei şi comer­ţului, a dat la lumină statisticii minieră a României pe anul 1923. ’Anunţăm cu cea mei adâncă­­pă­rere de rău încetarea din viaţă a in­ginerului Ion Teodor, director ge­neral al Regiei monopolurilor Sta­tului. Moartea a survenit în mod subii ori Miercuri, ora 5 dimineaţă, la Busiaş, unde defunctul se afla de vreo trei săptămâni pentru căutarea sănătăţei. Regretatul dispărut suferea de ini­mă de aproape un an şi jumătate. Din ordinul d-lui ministru­­• G. Duca, ad.interim la finanţe, s’au luat măsuri pentru îmbălsămarea corpului lui Ion Teodor şi aducerea lui la Bucureşti, unde va sosi mâine Vineri dimineaţă şi va fi depus la biserica Sf. Nicolae Tabacu din fa­ţa Academiei Române, înmormântarea rămăşiţelor sale pământeşti va avea loc Sâmbătă 2­­ August, ora 4 d. a., la cimitirul Sf. IVineri, Unde se află înmormântat şi tatăl său. Având în vedere marile servicii aduse Statului de Ion Teodor în ca­riera sa de funcţionar model, toate­­ cheltuelile înmormăntării vor fi su­portate de ministerul de finanţe.­­ Direcţiunea generală a Regiei mo­­nopolurilor Statului, în semn de do­liu, a luat măsuri ca în ziua înmor­­mântărei birourile centralei şi cele din toată ţara să suspende serviciul. Notiţe biografice Ion Teodor s’a născut în Târgul Ştefăneşti din judeţul Botoşani, la 5 ianuarie 1879, moare deci în pu­terea vârstei, când mai putea aduce încă însemnate servicii ţărei.După ce a terminat clasele pri­mare în satul său natal, a urmat li­ceul din Botoşani şi a obţinut diplo­ma de bacalaureat, cu care s-a în­­scris în şcoala de poduri şi şosele din Bucureşti, unde a fost şeful pro­moţiei sale. Obţinând diploma de inginer a intrat în serviciul regiei monopo­lavagiile pe care alcoolul le fac© în Ardeal au devenit înspăimântă­toare, însăşi serviciile sanitare au­ fost alarmate de consecinţele aces­tui flagel în rândurile populaţiei rurale şi a muncitorilor şi s’au văzut nevoite să intergie cu o se­rie de măsuri pentru combaterea lui Potopul de brevete cari s’au a­­rondat după război şi intensifica­rea producţiei cor® s’a încincit în ultimii doi ani, au creiat acest pe­ricol care ameninţă cu distrugerea organismul poporului nostru. Pentru a se vedea ce proporţii au luat ravagiile alcoolismului în Ardeal vom expune câteva fapte extrem de interesante extrase din statisticele oficiale şi din, rapoar­tele serviciilor sanitar©, Mortalitatea Infantilă în judeţul Bihor La Oradea-Mare şi în judeţul Bi­hor autorităţile sanitare au con­statat p© lângă o serie însemnată a Cazurilor de boală provenite din alcool procentul maxim nemai cu­noscut la mortalitatea infamiilă. D. dr. N. Popovici, fost medic şef al o­­raşului a arătat printr’o statistică că 50 la sută din nouii născuţi mor­­iu­ fiecare lună din cauza degenara­­ţiei părinţilor. D-sa a mai arătat că în ultimii ani numărul brevete­lor de Spirtoase a întrecut orice normă. In comuna Văşcău de pildă la o populaţie de 700 locuitori sunt 17 cârciuri Descreşterea populaţiei în judeţul SoIncc-DohSca Un alt fapt dar© arată până la e­­,Xide®­tăj prioportUle Eacvaginop xr-' ALBINA, anul 23-Ioa, No. *7—23 cu un bogat si variat sumar. VITICULTURA, anul II, No. 8—10. PAZA, anul IV, No. 11—121 ‘ Xu apărut in editura: „Cartea Ro­mânească" Impresii de II Chendi. Procedura penală practică pentru ofiţerii de poliţie judiciară de N­. I­. liescu prim procuror. Pagini alese No. 159, Inşiră-te mărgărita de V. Alexandri. Pagini Alese No. 160, Nuvele şi Însemnăm de Traian Demetrescu. Spectacolele silei TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Ce aia, a­ face" revistă de A de Herz şi Dur» Sîoy. PARCUL OTETELEŞEANU.—Mer­ge strună“, revistă de d-nii Mirc­ea R­ăulescu şi Alfred Moşoiu. TEATRUL BREZEANU. — Ava­rul da Mollare cu d-nii Ion Brezea»­nu, Mircea Pelia şi d-na Lucreţia­­ Brezeanu, în rolurile principale,­­ GRADINA TEATRULUI CEN­­■ TRAL. Revistă in trei acte $i un ta­­­­blau­­l Tarilor Statului la 21 Auagus­t 1921, trecând prin diferite func­ţiuni şi grade. La 1905 a fost nu­­mit subdirector la manufactura de tutun Belvedere, iar la 1912 a trecut ca director al fabricei de chibrituri de la Filaret. La 1908 a fost numit profesor Io, şcoala de conductori de lu­crări publice din Capitală. La 1915 a fost numit profesor supli­nitor la şcoala de poduri şi şose­le din Bucureşti. La 1916 a fost numit profesor definitiv la cate­dra de tactică şi aceiaşi şcoală, de­venitǎ apoi şcoală politech­­nică.. După retragerea din capul Re­giei a d-Ui inginer N. Teodores­­cu, la 1921 Ion Teodor a fost nu­mit director general al acestei vaste şi importante instituţiuni, post pe care l-a ocupat până în ultimele clipe ale vieţei sale. In 1922 el a fost înaintat­ în corpul technic la gradul de ingi­ner inspector general Defunctul conducea de mai mulţi ani „Gazeta Matemateca“ ce apare în Capitală.. . Prin neaşteptata şi prematura dispariţie a lui Ion Teodor, Re­gia pierde un harnic şi priceput conducător, iar ţara pe unul din cei mai destoinici, mai conştiin­cioşi şi mai cinstiţi slujbaşi. Su­flet distins şi om drept în toată accepţiunea cuvântului; prieteni bum şi devotat, defunctul lasă cele mai adânci regrete printra funcţionarii şi lucrătorii Regiei ca şi printre.Jfceti «ceia cari l’au cwaoscutL ^ £ ^­—-1*^... ‘ ' / iBt & Gari alco’d­îsnsul Se ?«se în &$îea| este descreşterea populaţiei1 în ju­­deţul Solnoc-Dobâca, prin operel anchete sanitare acest fapt a fost constatat de medicii judeţului. La recrutările recente judeţul Solnoc-Dobâca jfif a dat nici mini­­mum de 5 la sută1 de soldaţi In acest judeţ fumtcţionează 7 fa­brici de spirt de '^coo’- şi, nici una’ de bere. . ^ Gât alcool se consumă în Valea-Jiului In Valea-Jiului cel maî important centru muncitoresc din Ardeal ra­­vagiile alcoolismului au devenit ca­tastrofale. Moartea infantilă, numă­rul sifiliticilor şi al tuberculoşilor, sunt incalculabile. v Pentru a-şi da seama oricine de situaţia din regiunea aceasta e des­­tul să înregistrăm­­ faptul că săptă­­mânal în Valea Jiului se consumă de 1 milion şi jumătate numai spirt în afară d­­ alte diferite feluri de alcool. Intervenţia autorităţilor _ Faţă de această situaţia autoritar­­ile şi­ serviciile sanitare au luati urgenţei şi eficace măsuri pentru combaterea alcoolismului. In afară de conferinţele care se vor ţine în sate de către şefii auto­rităţilor şi intervenţiile la ministe­rul de finanţe pentru reducerea bre­vetelor de băuturi autorităţile au dispus în mai multe oraşe şi comu­ne închiderea cârciumelor de Sâm­bătă seara şi până Luni dimineaţa. In Secuime, această măsură s’a şi­ aplicat, deasemenea şi în judeţul Maramur» 5­­ REP.­ ’ In domeniul legislativ şi regula­mentar, organul statului trebue să regulamenteze navigaţiunea aeria­nă; să determine condiţiunile de obţinere a Certificatelor de inmatri­cul­are, de navigabilitate, de apti­tudini, de pilotare ; să regulamen­­teze organizarea relaţiilor cu stră­inătatea legând reţeaua naţională cu cea internaţională; să trimită in misiuni ingineri pentru a stu­dia şi a se pune în Curent cu ulti­mele organizări şi perfecţionări profitând de experienţele altora ; să asiste la congresele anuale de aviaţie; să se ocupe cu desvolta­­rea cât mai mult, a transporturi­lor aeriene, cu organizarea reţelei prin studierea tipurilor de avioa­ne, amenajarea terenul adă­posturi, ateliere, posturi de teren*«* fie, şi telefonie, depozite cu com­bustibil, aducerea apei, aerologie, meteorologie, studierea tehnică a materialului necesar­ aviaţiei mili­tare, cu distribuirea primelor subvenţiilor statului, controlul ex­ploatărilor private şi urmărirea Implinindu-se în toamnă un sfert de veac de la înfiinţarea şocatei superioare de comerţ a României în Salonic s’a luat ini­­^jţiativa sărbătorirei acestui fapt Un comitet de acţiune se va regularîtătei*plecărilor şiliOTÎritor ! ulterior în vederea acea­aranjarea meetingurilor. Acest pr­ #­t # .... !­gan are datoria, ca organizând toa Toţi foştii elevi ai şcolii şi toti te acestea şi creindu-şi astfel post- cei cari se interesează de cultura­bilitatea alimentarei unei fabrici românească din Macedonia, simt de avioane să provoace, să studieze rugaţi să adere la această sărbă­­şi să dea fiinţă unei astfel de fa- • ferire, trimiţând-şi adresele, cel brici româneşti înzestrată cu ulti-'. târaiui pflnîl la 10 August, r*ffi°lT?1Sn7A-lui Nicolae loan, directorul A ti&rs Ä-r*?slr- Mi"ota“No- * Cei cari nu mai sânt MOARTEA*­ION TEODOR DIRECTOR GENERAL AL REGIEI O mare plagă sociali RAVAGIILE ALCOOLISMULUI in AR­D­EA I Mortalitatea Infantili in Jud. Bihor.—Desevestirea populaţiei în jud. Solnoc-Dobâca.—Cât alcool se consumă în Vaiea-Jiului.— Intervenţia serviciilor sanitare r nările viitoare. ANIVERSAREA şcolii de comerţ a României în Salonic RECTIFICAREA ^liijAior PUBLICI M. Utere-Arte-Stinte Bucureşti. ^rscae'or âh^sraelilor şi conductorilor Nu putem neapărat să partici­păm la lupta aeriană internaţiona­lă, neîncetat crescândă, care s‘a an­gajat, totuşi treime să uşurăm a­­viaţia comercială străină, ca să poată traversa ţara noastră. In a- S’a promulgat legea prin care cest scop, amenajarea de aeroport inginerii şi conducătorii de lucrări turi bine instalate şi prevăzute cu publice aflaţi în cadrele corpului toate cele necesare, trebuesc puse tehnic la promulgarea legei de faţă la dispoziţiunea societăţilor ,exploa­ţi cari au ocupat funcţiuni de le­ar fi dat dreptul să fie admişi în­­pe la noi găsind sprijin şi ajutor, acel corp înainte de a li se recu- Comunicarea zilnică a datelor me- noaşte calitatea de cetăţean român, teorologice şi’ a­ prevederei timpu- vor putea solicita o singură dată, Jui voi­ ajuta mult la atragerea li- ministerului lucrărilor publice rec­hiilor internaţionale prin coma­­tificarea gradului sau vechi­mei lor una. ’ în corpul tehnic, ţinând seamă de încetul cu încetul întreprinderile timpul servit înainte de a fi în­de transporturi aeriene vor fi a­­scunşi în corp.­şezate pe adevăratul teren econo­ Cererile vor trebui adresate mi­mic şi vor aplica la eforturile lor nistonului în termen de 6 luni de la promulgarea acestei legi, sub sancţiunea pierderei dreptului­­Aceste rectificări vor fi făcute prin dec­ret regal, după propunerea ministerului lucrărilor publice, luând avizul consiliului înaintări­lor în corpul tehnic, care se va convoca special în acest scop. Oaspeţi străini la Vălenii de­ Munte legislaţia navigaţiei aeriene 1MJ»­x4,40 ■m ră modificarea roţilor D-voastră Cauciucul MICHELIN -CONFORT” 31 Vă va asigura date avantajele­ cauciucului cu presiune mică Confort extremi Conducerea nu mai este obositoare fricri puţine reparaţiii Maşina durează mai m­’* Viteza medie mărită. Pe drumuri desfundate, “Confortul” permite augmentarea vitezei până la 15 km. pe oră. Ii veţi plăti cu 50 Lei mai puţin ca pe Cabl­­ul obişnuit 30x3 ^ şi vă va face un serviciu mai mare. CONFORT 30 X 4,4 Anvelopa 3.100 lei Camera: 410 Lei Inclusiv taxa d € 10 °/a — e — Adresa telegr.: tDermata» Cluj »»ECHO este marca celor mai bune ii Parcul Ob­ielesean­ Compania LEOPARD Astăzi şi în fiecare seară Merge strună! Revistă în 2 acte *14 tablour. v.r t«*. î„ «»t ca. de Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu, cu Tantzi Cutava Larezzi şi LEONARD MARE BALET Biletele se găsesc de vânzare la ma­gazinul de muzică Jean Feder şi seara la cassa Teatrului. de F CULTES TECHNIQUES 25, Boulevard de la Constitution Uége, Belgia Cursuri orale sau prin cores­pondenţă cursuri speciale dând drept la diplome de inginer, elec­­tro-m­ecanic, electrician, mecanic, chimist industrial, colonial, comer­cial, specialist in beton armat, spe­cialist in construcţiuni de auto­mobile. 40% reducere elevilor de naţi­­o­alitate română. Cereţi ultima broşură. D­iplomele conferite sub contre guvernului român. ■ntru in­formaţiuni şi inscrier P­resa la secretariat. Director General Ing. G. Dechesne Comandor al ordinului regal al Coroanei României Doctor MIHAIL I. LECCA ASISTENT UNIVERSITAR Consultaţii chirurgicale şi sifilis 7—8 p. ro. Bulevardul Lascar Catargiu Ap. 26 bis (Intrare prin str. Brutari). ACCIDENTUL de automobil din Ol­­teanca-Teleorman Un mort şi patru răniţi Marţi seara. Pe la orele 9 jum., pe când un automobil camion trans­porta de la Islaz-Romanati la T.­Mă anunţă pe membri şi autorităţile res ELr*10..""..gSr. î d Începător ,o August a. tehnice şi randementul comercial. c. nu va satisface nici o cerere de tre cari s­e afla d-na şi d. colonel Ciocazan, d-na Madreanu, căpitan . . . „ „ .. dr. Bălan, dr. Herman, Spiru Di- ^prumut dacă reţinerile nu vor fi vitali, Focşa, revizorul pescăriilor trimise societăţile la, curent, potri­­vt servitoarea Vasilica Solomon, în vot art. 11 din lege­: dreptul com. Olteanca (Teleorman) Societatea funcţionarilor publici automobilul urcând panta şoselei, pune la dispoziţia membrilor care­­­ s’a răsturnat, rostogolindu-se de re mobilate la vila Ciucea, judeţul ma­i multe ori in valea adâncă de Cojocnai, localitate climaterică de 3 metri, primul rang. I Servitoarea Vasilica a fost omo- ~ râtă. Sunt răniţi: şoferul, colonelul Cio­­­cazan, Spiru Civitari şi dr. Herman. Ceilalţi s‘au ales cu leziuni. AîlTi 'ASS TSS — A!­S*sr Cererile se vor adresa Societăţii, Bucureşti, Piaţa Victoriei, ş­i administratorul să ancheteze cazul. div mai reputate produse streine, fapt ce se confirmă de toţi domnii medici cari’l întrebuinţează de preferinţă, până la războaele cu Daţii în Ger-: băţie, iar pentru colonizarea provin-­va, cohors V galborum la Pojejena, mania inferioară. In expediţia a­ciei le-a oprit pe acelea în care avea Mai existau următoarele alae: ala doua Traian încredinţează acest corp încredere deplină. Toate armatele, H panoniorum la Palanca, ala I de armată lui Hadrian. Ea a luptat cari au fost trimise In Dacia, au sta-, Tungrorum Fortomona la Vârşeţ şi cu eroism în Dacia şi a fost trimisă ţionat, in mare parte şi la noi in ala Viviorum la Voislova- Apoi in­­apoi in Germania superioară lă­ Banat. Dintre acestea timp mai în­­lites I decuriae la Jupa, numerus când schimb cu Legiunea XXII Pri-, delungat a fost legiunea XIII. Pe ‘ C. R. la Moldova veche, numerus migenia. Legiunea I Adiutrix, orga- lângă legiunile de m­ai sus au sta- pal numerorum la Jupa; numerus nizată de Gallia se stabileşte in Pa­­ţionat in Banat şi trupe auxiliare mauretanorum Tibiscensium la Jupa­nonia şi luptă în Dacia. Legiunea ca de pildă Cohorta I a Ubilor şi a şi vextilatio Daciarum la Mehadia. IV Flavia felix a staţionat Întâi in Tungrilos la Mehadia şi Jupa, re- Deci în Banat, pe lângă trupele Dalmatia, apoi In Panonia, iar la crutate din Germania. Din Britania celor cinci legiuni ce au tăbărât au izbucnirea războaelor dacice se afla a fost adusă Cohorta I. Britanica fost şi alte trupe: 6 cohorte de pe­­în Moesia la Singidunum. Sub Se- ale cărei urme se văd la Orşova, deştin 3 alae de călăreţi şi 5 trupe ver Septimiu o parte a legiunei . La Vârșeț erau Iberii din Spania, auxiliare, rechemată din Moesia în Dacia — in Cohorta V din Galia forma o gami- Din aceste date,, pe care le redăm Banat, — până la retragerea defini­toană la Pojejena. La Palanca Nouă, într’un succint rezumat, dar pe care­tivă a legiunilor. Legia V Macedo- Mehadia, Plugova şi Moldova erau autorul lucrării d. Traian Simu­le­nica, se stabileşte la Descus in Moe- garnizoane cari aparţineau cohortei amplifică şi le documentează cu iz­­sia, după numeroase lupte date III dalmaţiene. Pe lângă aceste se­­voare istorice şi arheologice — se­­ aiurea. Ia parte la războaele dacice, munţii europene se găseau soldaţi evidenţiază că cetăţile romane din şi o parte din ea se reîntoarce la aduşi in Banat şi din seminţiile Banat au fost bine întărite cu ar- Troesmia, africane şi asiatice. La Tibiscum mate. Trupele aveau şi însărcinarea Legiunea VII Claudia, este In eraţi de ex. călăreţi maure­tani din, de a face drumuri, a repara cetăţi, Moesia pe la anul 68. Pe timpul lui Africa şi din Siria,­­a arde cărămidă, a seca bălţi, a Vespasian o vedem la Viminacium. Legiunile şi cohortele îşi aveau­ ca păduri şi pe deasupra să in- In războaele cu Dacii câştigă un re- reşedinţele astfel: Legio I Minerva: fluenţeze la deznaţionalizarea com­­mune frumos, iar după terminarea la Pojejena Sârbească, legio III Fia- Pleb­ă a dacilor, înfiltrându-le l­m­­operaţiunilor soldaţii Întemeiază ce­­via felix la Surducul Mare, Jupa, bar obiceiurile şi moravurile ro­tate. Paralisum (Moigrad), Legiu- Berzovia, Pojejena, Denta, Legio gimans. nea XIII Gemina, este chemată de Macedonica la Mehadia, Aradul­­ Lucrarea­­d-lu'­ Simu, are meritul Traian de la Vindobona la Viminar l^la palanca Nouă; Legio VII Clau­f de a se sprijini pe documente şi de-a citi pentru ca în luptele cu Dacii să dja. Pia Fidelis la Palanca Nouă, scoate astfel în relief importanţa formeze aripa stângă, legio XIII Gemina la Orşova, Melta­ provinciei bănăţene din punct de După terminarea războiului, Ge­­dia, Jupa, Berzovia, Bulei şi Gena­­mina a rămas permanent în Dacia dul nemţesc; cohors britanică la pentru a termina opera colonizării» Orşova; cohorra II C (?) la Pojejena ceea ce o dovedeşte mulţimea, de mo- Sârbească; cohors I Ubiorum la mu­­numente ridicate de ea. Ipa şi Mehadia; cohors II hispanic*. Traian, după supunerea Daciei rum la Vârşeţ, şi Palanca; co»­f ? şi-a adus astfel de trupe, care In hors H ctalmatorum pia fidelis la. itre.gutuj Iqs dlduge. a&xegi d$­bito* Moldova .Voch'6. fejtedig gr Einig*,­vedere istoric. Ea evocă cu prisosin­ţă trecutul istoric al Banatului, contribuind la lărgirea cunoştinţelor de asupra puterei romane,. Aceasta publicaţiune se referă la exploatarea tuturor bogăţiilor, miniere ale ţârii, precum: petrol, gaz natural, cărbuni, minereuri, sate, Variete şi metale ca: aur, ar­gint, cupru, plumb, fontă, etc. * Tot "dircţiu­nea generală a sta­tisticei din ministerul industriei şi al comerţului a publicat de cu­rând un admirabil anuar, statistic ,al României (Anuaire statistique de la Roumanie) pe 1923.­­ Asupra ambelor, lucrări vom fa­ce in curând dări de seamă amă­nunţite. 1 .■ , CUGETUL ROMANESC, ano! III, No. 2—4, cu versuri şi proză de d-niis G. Racovlța, L Barbu, I. Blaga, Dem. Botez, Ivan Bunin, AL Bădu­­ţa, Gh. Cardaş, O. W. Cisek, A Go­­teus, I. Sân Giorgiu, G. M. Ivanov, CÂRTI MOC! Mihăileanu, Perpassicius,, Cărnii w ** - Petrescu, I. Pilist, Dragoș Protopo­pescu, Ea. Rigler, Reiner Maria RU­he, L . Sadveanu, VL Streina, V. R. Sirianu, L D. Ștefănescu, I. Vale­rian, V. Voiculescu, T. Vianu, V. Za­­borovsen­.­ ­Wa .♦jp.... Terro Rt TV!

Next