Viitorul, decembrie 1924 (Anul 17, nr. 5024-5047)

1924-12-02 / nr. 5024

t$£2Sm Numai vilmne şi magazine bine luminate erfrag clienţi. Lumina nu trebue sa orbească! A face economie de lumină, înseamnă a plasa râu economia. ia-lumină 4naitim­ă Se caută reprezentanţi pentru Bucureşti şi oraşele mari din vechiul regat, pentru vânza­rea de Unt presst supertin, Trapiste, Camembert, I&omadour. INDUSTRIA LAPTELUI din BANAT, S. P. A. flmiîonia. sir, 3 Umilii 19». CUMPĂR BRILIANTE, diamante, perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, Bijuterii axate, PLATESC PRETURI MARI — Primesc si in consegnafie — „LA RUBIN» Calea Victoriei 63 fost 77. luisteul Justiţiei Comisiunea de naturalizare Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea na­­ţionalitaţei române, se publică urma­toarea cerere de naturalizare spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o Întâmpinare potrivit art. 23 din zisa lege. DOMNULE MINISTRU, Subsemnatul Gheorghe Ivan Gand­off de naționalitate bulgara, domiciliat în comuna Piatra județul Romanaţi, înde­plinind condiţiunile art. 7 paragraf ii lit. 13, din constituţiune am respectul a vă ruga să binevoiţi a interveni ca Corpurile legiuitoare a-mi acorda 4* îm­pământenirea pe temeiul alăturatelor acte. i. Actul de naştere din care se con­­stată că sunt născut in anul 1878 in comuna Arbanos din părinţi bulgar şi botezat în religia ortodoxă. , Declaraţia autentificată de judecă­toria ocolului rural Arceşti, prin care se constată că mi leapăd de protecţia statului bulgar, supunându-mă tuturor legilor ţărei româneşti ; 3- Dovada mai multor locuitori din comuna Piatra ju­deţul Romanaţi, legalizată de primăria respectivă din care se constată că sunt stabilit in acea comună de 17 ani, şi că sunt căsătorit cu o româncă şi că am purtări bune în comună; 4. Certi­ficatul percepţiei No. 68/908 din care se constată că fiind trecut intre contri­buabili comunei Piatra, îmi plătesc dă­rile către stat, judeţ şi comună in mod regulat ; 5. Extractul de căsătorie din care veese că sunt căsătorit cu o ro­mâncă. Cu stimă (ss) Gheorghe Ivan Gancioff \i ........ ■ crXtX— ■■ Meni instrucţiune! Administraţia Casei Şcoalelor a Culture! Poporului PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 10 Decembrie 1924, ora 11 a. m. se va ţine licitaţie publică cu termen scurt, in localul acestei admi­nistraţii str. General Berthelot No. 26' şi la Direcţiunea Şcoalei Normale de fete din Sf. Gheorghe, pentru darea in întreprindere a lucrărilor absolut nece­sare pentru punerea în funcţiune a in­stalaţiei de apă şi pompe de la Şcoala Normală din Sf. Gheorghe. Licitaţia se va ţine in conformitate cu Legea Con­tabilităţii Publice (art. 72—83) şi cu condiţiunile generale pentru întreprin­deri de lucrări publice. D-nii concurenţi vor depune odată cu oferta şi o garanţie de 6 la sută la valoarea lucrărilor de pe deviz în nume­rar sau in efecte garantat­e de Stat. Se atrage atenţiunea d-lor concurenţi că garanţia fie in numerar fie in efecte trebue să se consemneze la Casa de De­puneri sau la vre-o Administraţie Fi­nanciară şi numai recipisa ce li se va libera o vor depune în ziua licitaţiei. In caz contrar oferta nu le va fi lu­ată in considerare şi d-lor concurenţi vor fi respinşi dela licitaţie. Ofertele trimise prin poştă vor fi si­gilate. De uzul, cum şi orice in­formaţiuni re­lative la aceste lucrări se pot obţine la orice zi de lucru dela Serviciul Tech­nic a! Administraţiei şi dela Direcţiu­­­nea Şcoalei (între orele 11—13 a. m. No. 31049—924. 11589 Grefa Tribunalului Buzău SECŢIA I-a EXTRACT D-na Aurelia locot. Drăghici I. Ştefan din oraşul Buzău str. Să­geţi No. 11 din petiţia înreg. la No. 28712 din 5 Decembrie 1921, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său locot. Drăghici I. Şte­fan din Reg. 101—102 infanterie com. Beiuş Transilvania, iar acum necunoscut, pentru motive determi­nate de lege. Din căsătorie a rezultat o fetiţă Lucreţia de un an şi 2 luni. Soţii nu au avere. Grefier, (ss) Ştefan Ştefănescu No. 31747 20 Dec. 1923. ---*--M­IWIW .......-XXX­ .....— şi ajutorarea economiilor naţionale a tuturor popoarelor şi a tuturor Sta­telor Europei. Spiritul care va anima acest orga­nism internaţional nu trebue să fie un spirit politic, ci un spirit exclusiv ştiinţific, obiectiv; numai aşa se va ajunge a se risipi nesiguranţa cifre­lor de care, cu atâta dreptate, se plân­gea onorabilul domn Szterenyi şi care este una din cauzele nesiguran­ţei generale a schimburilor şi a cre­ditului in Europa. Trebue restabilită siguranţa tuturor cifrelor, tuturor datoriilor pe temeiul, atât a proble­mei reparaţiunei lor cât şi pe acel im­portant, al datoriilor interaliate. Spiritul de încredere şi realitate O ultimă observaţiune asupra ra­portului, încă mai importantă după părerea mea, este acela care, reluând o veche locuţiune, mens agitat md­­lem,­­ afirmă că nu materia condu­ce spiritul ci, din contră, spiritul miş­că materia. Nu sunt din acei care gândesc, la fel cu socialismul ştiinţi­fic clasic, că materialismul istoric avea dreptate când susţinea că orga­­nizaţiunea economică este acela care cârmueşte, care condiţionează evolu­­ţiunea generală a umanităţei. Eu cred, sunt convins — şi am mulţumirea să constat că raportorul însăşi a fost de această părere — că solidaritatea mo­rală între naţiuni primează în ceasul de faţă chestiunea solidarităţii econo­mice. Trebue deci astăzi, înainte de orice, ca între ţările învecinate ca şi intre toate ţările să se statornicească un spirit de încredere și, mai ales, de realitate. Ei bine, domnilor, la acest spirit fac apel. Păcătuit-am noi oare vre­odată contra acestui spirit de încre­dere? Spulberarea unor acuzaţiuni neîntemeiate Domnilor, reprezentanţii României, împreună cu acei ai celorlalte State care învecinează Ungaria, am auzit adineauri, din acest Congres, formu­­lându-se contra noastră de către unul din reprezentanţii Ungariei, onorabi­lul d-l Lucacs, o înşirare de acuza­­ţiuni insidioase şi să te pun la punct, pentru a nu lăsa să se strecoare in gândul d-voastră bănueli ce nu ar fi întemeiate. Fost­a, domnilor, din partea Ro­mâniei vre-o abatere de la datoriile de solidaritate internaţională sau ase­meni abateri s-au produs tocmai din partea celor cari au venit să o acuze înaintea d-voastră? Am aici, documente hotărâtoare şi rog pe d-nii parlamentari, delegaţi ai Ungariei, să binevoiască să privească acţiunea mea ca o explicaţiune ami­cală, sinceră şi, in acest scop, fac încă odată apel la realitatea lor.­Oratorul grupului ungar a afirmat că nici măcar un cuvânt tipărit nu ar trece hotarele maghiare spre terito­riile vecine ale nouilor State recons­tituite. Iată totuşi că s'a găsit in nu­meroasele pachete de imprimate ce ne sosesc din Ungaria: Cărţi de legiti­maţie originale,­­ pe care vi le pun la dispoziţiune, — a unor spioni în­sărcinaţi să răspândească publicaţiuni iredentiste! Iată în fotografie rapor­tul generalului Tancios, reprezentan­tul Ungariei la S. N., document fo­tografic în care se vede cum întreg acest spionagiu este organizat şi con­dus. Priviţi cărţi poştale cu harta Un­gariei sângerânde, sdrobită in părţile sale care au devenit teritorii române, cehoslovace şi iugoslave, adică acele cari şi-au recâştigat libertatea. Aceste hărţi sunt afişate pe toate zidurile Ungariei. Priviţi incă o serie întrea­gă de alte cărţi ilustrate în acelaş stil. Propaganda maghiari şo­­vinistă De altă parte se pot ceti următoa­rele date statistice în jurnalul „Drep­tul de autor“, organ oficial al Biurou­­lui internaţional al Uniunei pentru protecţiunea operelor literare şi artis­tice: „In 1921, Ungaria a exportat 2.260.000 cărţi, hărţi geografice şi broşuri (carte); cam 90% din aceste exportaţiuni erau destinate teritoriilor altă dată ungureşti". Ce rămâne atunci din declaraţiunea făcută aici că nici măcar un cuvânt a! vreunei publicaţiuni maghiare nu a trecut frontiera? Ţin să vă arăt o carte de rugăciuni care a trecut hotarul pentru a veni să înveţe a urî pe tinerii maghiari. Iat-o. Intre rugăciunile din această carte se găsesc unele care îndeamnă la ură contra României1). Ei bine, domnilor, ce făcea Româ­nia în timp ce se urzeau toate aceste manifestaţiuni contra ei? In Româ­nia, în momentul de faţă, există in teritoriile ce i s’au realipit, adică in nouile provincii, 175 publicaţiuni pe­riodice minoritare, in timp ce nu există decât 38 asemeni publicaţiuni româneşti. Este aceasta persecuţiune, domnilor, — se poate măcar vorbi de persecuţiuni în asemenea condiţiuni? 1)­­,întoarce pe duşmanii poporului nostru mutilat pe drumul inţelepciu­­nei... Nu îngădui împărţirea imperiu­lui primului şi sfântului nostru rege; fii mângâierea fraţilor noştri căzuţi sub jugul greu al robiei... Dă-ne nouă o singură şi unică voință... spre a reconstrui patria noastră căzută in ruina”.­­(V. pag. 211). Şcolile minoritare din Transilvania Am aici statistica oficială a şcoli­lor minoritare din Transilvania. Nu­mărul şcolilor minoritare ungare în această provincie, după război, adică după 1918, este dublu decât cel de pe timpul stăpânirei ungare. Repet: este persecuţiune aceasta. Ascultaţi declaraţiunea Preşedinte­lui Asociaţiuneî presbiteriene engle­ze: „Trebue spus că toate minorita­­rile în România, unguri, secui, saşi, nu au de suferit de nici un fel de apăsare din partea guvernului român cu privire la religiunea lor”. Iată deci ce a constatat ancheta specială făcu­tă în România de Biserica presbite­­riană pentru a controla dacă erau re­ale suferinţele de cari se plângeau ta­ni­ minoritari. La S. N. sunt mii de plângeri un­gureşti. Abia unsprezece din aceste reclam­aţiunî au fost socotite, în apa­renţă, întemeiate şi transmise com­i­­siunei speciale şi, din acestea, una nu­mai, după un studiu aprofundat, a fost reţinută de consiliul S. N.; acea­sta este chestiunea optanţilor ma­ghiari. S'a reclamat contra reformei noas­tre agrare. Dar este, domnilor, refor­ma cea mai democratică şi mai dreap­tă pe care a făcut-o vreodată o ţară! Micii proprietari rurali de pe tot te­ritoriul României întregite, toţi fără osebire de naţionalitate şi fără nici o distincţiiune au fost expropiaţî şi, a­­proape, au dăruit pământurile lor, tu­turor intimb­oţitor de pământ, — de asemenea fără deosebire de naţionali­tate. Şi to­ţi această binefăcătoare reformă a fost prezentată ca un act de persecu­­iu.se a mai­ortăţilorl... Suntem învinuiţi că nu am respec­tat îndatoririle noastre internaţionale şi tocmai astăzi primesc această te­legramă: „Comisiunea militară inter­aliată din Budapesta a descoperit şi de cinci zile se ocupă cu inventarie­rea, la fabrica ungară de autom­obie ,„Fiat” din Budapesta, unui utilaj complect a unei mari fabrici de mo­toare de 230 HP, precum şi a diferite accesorii pentru avioane cari au fost introduse în Ungaria în 1921 şi au fost ţinute de atunci ascunse cu în­grijire”. Este aceasta solidaritate interna­ţională, domnilor? (Aplauze). Domnul Preşedinte, Vă rog, dom­nule delegat, să scurtaţi cât mai mult şi să nu aduceţi în aceste desbateri chestiuni iritante. Am fost uniţi până acum, să rămânem uniţi până la sfâr­şit.. Gi»se ameninţă pacea Europei? Oi­jJiMHB^aEEaBa»aa BBBMBWBBBMMBI D­. Djuvara: Ţin să vă fac să ob­servaţi, Domnule Preşedinte, şi do­resc să se înţeleagă, că nu vă expun şi dovedesc toate acestea cu gândul zadarnic şi dăunător de provocaţiune. Fac apel la membrii nci prezenţi ai delegaţiei ungare şi ii rog din adân­cul inim­ei mele, care este inima su­fletului românesc însuşi, să ne dove­dească solidaritatea şi prietenia, şi a­­tunci când noi le întindem mâna, să ne-o întindă la rândul lor cu aceeaşi sinceritate, nu căptuşită, cumva, cu un pumnal... Dar toate acestea nu sunt totul. Dacă e vorba de solidaritate interna­ţională, există o mai mare primejdie pentru pacea vitregei Europe; este ameninţarea care vine de la răsărit, ameninţarea rusească. Şi fac un nou apel la această onorată Adunare, ca­re reprezintă în realitate conştiinţa morală a lumei şi o rog să-şi dea bi­ne seama de pericolul imens ce vine din acea parte şi care ameninţă să dis­trugă şi ceea ce a mai rămas în Euro­pa după groaznica catastrofă a răz­boiului. Terminând, domnilor, trebue să vă de­clar încă odată, că toate, ce le-am spus aici, le-am spus cu dorinţa sin­ceră de împăciuire, însă socot că „a­­devărul“ trebuie spus ca să străbată,­ ca să fie cunoscut şi ca să ajungem în viitor să ne putem întinde mâna într-u­n gând leal de frăţie. Numai stă­pâniţi de acest gând, solidaritatea e­­conomică va putea domni în Europa devastată. (Aplauze prelungite). -------------&rx.x—------------­ ghtorus V­IZITA d-lui Albert Thomas ia Cluj Cluj 30 Noembrie.­Astă noap­te a sosit la Cluj d. Albert Tho­mas împreună cu d-nii miniştri Al. Lapedatu şi Ghirculescu, fi­ind însoţiţi de d. Romanescu de la ministerul de externe. Duminică la ora 9 dimineaţa a avut loc o recepţie în gară, fă­cută de autorităţile locale, apoi a urmat puzita stabilimentelor in­dustriale şi de asistenţă socială a bibliotecilor şi clinicelor uni­versitare. La ora 13 a avut loc un banchet de 70 persoane la Hotel New-York, la care au participat afară de d. Albert Thomas şi de d-nii mi­niştri Chirculescu şi Lapedatu, d. Octavian Goga şi reprezentanţii societăţii scriitorilor români, rec­torul universităţei, decanii celor patru facultăţi, consulii Franţei, Angliei, Cehoslovaciei, Austriei şi Ungariei, precum şi autorităţile locale, reprezentanţii industriei, comerţului şi ai muncitorimii. La ora 3 ilustrul oaspe, salutat de profesorul Sextil Puşcariu, a vorbit la aula Universităţii des­pre rostul biuroului internaţional al m­uncei. Sala arhiplină a ovaţionat în­delung pe orator. La ora 4 d. Albert Thomas a a­­sistat la Tea­t Naţional la şe­zătoarea scriitorilor români. D. Gogu a adus marelui francez o­­magiile intregei Românii. Ln ora 5 d. Thomas a repetat conferinţa la uniunea sindicate­lor. La ora­ 6 a avut loc un ceai la gară. D-1 Albert Thomas a părăsit Clujul Duminică la ora 7 seara, ovaţionat îndelung de întreaga a­­sistentă. »FORMAŢIUNI Direcţia comunală din ministerul de interne a început verificarea bu­getelor oraşelor pe exerciţiul fi­nanciar 1925. Direcţiunea generală cft., a dat azi o circulară tuturor organelor sale din ţară prin care le pune în vedere că nu se pot efectua trans­porturi de porumbei pe reţeaua căilor ferate fără o aprobare scri­să a corpului de armată respectiv. Cablul Constanţa-Constianti­no­­pol fiind întrerupt, corespondenţa cu Turcia europeană şi asiatică fiind astfe expusă la mari întâr­zieri se primeşte numai pe riscul expeditorului. Coşurile de pe obraz . Pomada Cadum usucă coşurile şi Ie face să dispară, lăsând pielea sănă­toasă şi netedă. Ea e suverana contra oricărei mâncărimi şi iritaţii a pielei. Multe suferinţe sunt evitate, intre­­buinţându-se la timp Pomada Cadum contra eczemei, coşurilor, pecingine­ râiei, erupţiunilor, jupuielilor,hemo­­roizilor, blândei, cojilor de pe bubeac. Prin­­deriziunea ministrului agricul­turei şi domeniilor, dată pe avizul consiliului permanent de vânătoare, a fost oprită vânătoarea iepurilor în tot cuprinsul regiunei XII de vână­toare (întreaga Bucovină) pe timp de la 1 Decembrie curenţi, până la 15 Ia­nuarie 1923. Toate băncile populare din ţară îşi vor trimite câte un delegat la congre­sul judeţean ce se va ţine la Federa­lele respective in ziua de Duminecă 7 curent. V0US INVITE DE G0ÜTER SES ChOCOLATS. BONBONS SURFINS, TARTES.PETITS-FOURS.FOURS-SECS. ET GIACÉS. DANS SA CONFISERIE 0E GRAND LUXE.CALEAVICT0RIEI.78 EN FACE DU PALAIS ROYAL, poop TELEPHONE 38/91 napa La Cernăuţi s’a înfiinţat un liceu militar, căruia i s’a dat numele de „Ştefan cel Mare” şi-şî va serba pa­tronul în ziua de Sfântul Ştefan* Azi a început la şcoala pregătitoare de ofițeri de rezervă infanterie din Ploeşti examenul de capacitate a ele­vilor cu termen redus pentru gradul de sublocotenent de rezervă în urma infanteriei. CASA­GARY Str Episcopiei 7 SOLDEAZĂ Mantouri şi Tai­­euriuri Cu începere de la 15 Decembrie cu­rent se va ţine la consiliul adminis­trativ permanent un examen de capa­citate pentru funcţiunea de adminis­trator de plasă. Vor fi admişi la exa­men numai acel care posedă o diplo­mă universitară sau a unei şcoli e­­chivalente. Cererile de înscriere se adresează la ministerul de interne, direcţia perso­nalului, până la 14 curent. La direcţiunea presei şi propa­gandei din ministerul de externe este vacant un post de referend pentru, presă şi publicaţiile unga­re. Orele de serviciu dela 8—13. Doritorii sunt rugaţi a adresa o cerere până la 10 Decembrie a. c. sus zisei direcţiuni. Şeful de gară cl. III Mihai Gheor­ghe a fost destituit din serviciu pe ziua de 6 Decembrie 1923 pentru lua­re de mită, sustrageri de materiale şi greşeli grave. Societatea de chimie va ţine şedin­ţă Miercuri 3 Decembrie ora 8 jumă­tate seara la sediul său in Bulevardul Carol No. 16. Ordinea zilei: Dr. Al. Ionescu, I. Bibescu, D. Popescu: „Dozarea aci­dului uric în sânge”; dr. C. Kollo şi N. Georgian: „Separarea aluminiului de calciu”. Votări de noi membri. —'— ^ ..... COMUNICAŢIA telefonică directă Bucureşti-Varşovia In scurt timp se va inaugura co­municaţia telefonică Bucur­e­şti-Var­şovia, pe un circuit care a şi fost întins în acest scop. Direcţiunea poştelor studiază dea­semenea posibilitatea convorbirilor telefonice directe Bucur­eşti-Pra­­ga-Viena şi Triest. Comunicaţia telefonica cu Vienra şi Triest se va face probabil prin Belgrad. l­a eri, înainte de amiază, a avut loc solemnitatea inaugurării nouei clă­diri a Institutului medico-legal din splaiul C. A. floret­ti. Această clădire, destinată învăţă­mântului, a început să se construia­scă încă dinainte d­e război şi a fost desăvârşită abia acum, când ministerul instrucţiunii a putut a­­corda suma necesara — 500.000 iei— pentru terminarea lucrărilor. Noua construcţie, situată în par­tea din fund a curţii Institutului medico-legal, este o clădire moder­nă, având pereţii îmbrăcaţi în plăci de majolică pe unele locuri iar în altele căptuşiţi cu lamberii de ste­­jar. Pardoseala făurită din mozaic, scări de marmoră, lumină electrică şi calorifer. In vederea acestei solemnităţi, au început să sosească ieri dim, încă de pe la orele 10, la Institutul me­dico-legal, numeroşi invitaţi, înalţi demnitari ai Statului, savanţi, pro­fesori universitari,, magistraţi etc. în majoritate oameni pe cari-i inte­resează de aproape această sărbă­toare a ştiinţei. Printre cei de faţă notez pe d-nii: profesor dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice; G. G.­­Mâr­­zescu, ministrul justiţiei; prof. dr. G­ane, secrtorul general al ministe­rului sănătăţii publice; Romulus Voinescu, directorul general al Si­guranţei Statului; general Nicolea­­nu, prefectul poliţiei Capitalei; E. Pangratti, rectorul Universităţii; pro­fesorii d­ in: Marinescu, V. Babeş, Obreja, Poenaru-Căplescu, Ştefan Minovici, Mina­­ Minovici şi Nicolae Minovich dr. Lab­i, dr. chimist Al. Zaharia, prof. Udrinsky, dr. Staico­­vici, medicul şef al Capitalei etc. etc. Invitaţii au fost primiţi de către d. profesor dr. Mina Minovici, care i-a co­ndus de-au vizitat, în primul rând încăperile vechei aripi, cuprin­zând: laboratorul, muzeul, amfitea­trul şi secţia de radiografie,­­ dân­­du-le toate explicaţiunile necesare. Au trecut apoi în curtea unde au vizitat capela şi sala de autop­sie iar de aci au intrat în noua construcţie ale cărei încăperi au fost ele asemeni vizitate, fapt după care întreaga asistenţă, printre care şi numeroşi studenţi şi studente în medicină, au luat loc în amfitea­trul nouei construcţii, destinată în­văţământului. * La orele 11 a. m. s-a început ofi­cierea serviciului religios, pentru sfinţirea încăperilor, de către un preot de la biserica Domniţa Bălaşa. Cuvântările După terminarea slujbei religioa­se, a luat cuvântul cel dintâi, d. profesor dr. Mina Minovici, directo­rul general al Institutului medico­­legal. D-sa a dat explicaţiuni asupra împrejurărilor în cari, cu 32 ani în urmă, a luat fiinţă mai întâi morga oraşului Bucureşti şi cum mai apoi această morgă destinată numai concentrării şi expunerii diferitelor cadavre, a fost transformată în in­stitut de medicină­­ legală, institut de care se simţea atâta nevoe. Aduce laude d-lui profesor dr. Const. Angelescu, ministrul instruc­ţiunii publice, pentru concursul dat în această privinţă şi face o sta­tistică a diferitelor cadavre trecute prin Institut, care dintr’o simplă morgă a oraşului a putut fi trans­format într’un altar al ştiinţei. Demonstrează ajutorul preţios pe care-l poate da justiţiei experti­zele medico-legale în materie de crimă, evidenţiând cât de importan­tă e menirea medicului legist al cărui aviz e hotărâtor pentru ma­gistrat. Pentru desăvârşirea carieri sale, medicul legist are nevoe de cunoş­­tinţe speciale de fizică, chimie, şti­inţă naturale, etc. şi e imperios ne­cesar ca aceste cursuri de medicină legală să fie frequentate de stu­denţii în drept, viitorii magistraţi, de poliţişti şi de jandarmi. Discursul d-lui dr. An­gelescu Ministrul instrucţiunii publice D, profesor dr. CONST.­­ANGE­LESCU, ministrul instrucţiunii publice, ţine să aducă în primul rând d-lui profesor dr. Mina Mino­vici, cele mai călduroase mulţu­miri, felicităndu-l că în decurs de mai bine de trei decenii a lucrat neutru marea operă ce d-sa a între­prins în ţară la noi şi pe care a isbutit s-o ducă la bun sfârşit, după cum se poate constata astăzi. După cum aţi auzit, acest insti­tut serveşte de model pentru Capi­tala Franţei chiar. Ştiinţa româ­nească e apreciată în streinătate şi alături de lucrările d-rului Mi­na Minovici, cele ale d-lor profe­­sori d-nn Babeş, Marinescu, etc., au răspândit convingerea că în aceas­ tă ţară se lucrează serios şi pe tă­râmul ştiinţifc şi că această ţară îşi dă seama de importanţa roade­lor ştiinţifice. Trebue să constat şi eu la rândul meu că în această ţară s-a făcut mai mult pentru morţi decât pentru vii. Institutul acesta serveşte de model celor streine, clinicele lasă însă de dorit. Munca depusă de dr. Mina Mino­vici treb­ue să ne servească de im­bold pentru aducerea la îndeplini­re a celor de cari se simte nevoe şi în această direcţiune, iar ca o mo­destă răsplată a stăruinţelor depu­se de d-rul Minovici pentru înfăp­tuirea unei opere atât de măreţe, decid ca pe viitor să poarte denu­mirea de: „Institutul medico-legal dr. Mina Minovici“. Cuvântarea d-lui G. G. Mârzescu Ministrul justiţiei D. G. G. MÂRZESCU, ministrul justiţiei a rostit următoarele: Dacă deschiderea clădirii pen­tru cursuri de azi este o sărbătoa­re pentru învăţământul superior şi pentru învăţământul medicinei în special. Dacă solemnitatea de azi este o sărbătoare şi o nouă recompensă morală, tot atât de bine meritată ca şi celelalte, pentru profesorul Minovici care prin muncă şi cre­dinţa stăruitoare a unei vieţi de pasiune profesională­­ şi pasiune ştiinţifică, a ştiut să creeze insti­tutul medico-legal, cu o o­rganizare şi cu o dotaţie care, spre cinstea României, l-au impus atenţiunei specialiştilor din toată lumea.... Inaugurarea de azi este o sărbă­toare tot atât de preţioasă pentru justiţie şi serviciile auxiliare ei, pentru­ că medicina legală — după cum s-a rostit atât de­ bine Roger Collar­d — „se aşează lângă jude­cători şi împarte cu ei privilegiul de a cântări îrt balanţa justiţiei, interesele cele mai superioare şi drepturile cele mai sfinte ale popu­­­laţiunii“. In această sală în adevăr, anexă dar nedespărţită în toiul organiză­rii cari formează corpul institutu­lui medico-legal, vor trebui să-şi găsească pregătirea, cunoştinţele teoretice, specializarea, mai cu seamă în aplicaţiunea practică a cunoştinţei dobândite, toţi aceia care concură la stabilirea răspun­derilor penale, în materie de crime şi delicte. Ofiţerii de poliţie judiciară în toate investi­gaţiunile lor, instruc­tori cari îşi iau grava răspundere de a cere şi procurorii care şi-o iau pe aceia de a acorda deschiderea acţiunilor publice, acei cari acuză acei cari apără ca şi acei care ju­decă şi pe deasupra tuturor­,­­nevi­novaţii, cu toţii sunt interesaţi, cei din urmă mai mult decât toţi cei­lalţi — unii pentru liniştea con­şti­­inţei lor, cei­lalţi pentru însăşi apă­rarea libertăţii şi vieţii lor. — ca responsablitatea penală, represiu­nea, să fie ferită de impre­siunile incertitudinele metoadelor, empiri­ce şi încredinţată luminei întru toata străbătătoare a cercetărilor ştiinţifice. Prevenirea erorei judicare, con­­diţiunea indispe­nsabiâ pentru do­bândirea încrederei obşteşti de­­care trebue să beneficieze justiţia pe­nală înaintea celei civile, este ma­rea şi nobila misiune a medicinei legale şi a tuturor ramificaţiuni­lor şi sub ramificaţiunilor, ei, pe care ştiinţa modernă le în­veder, ca­ să din ce în ce mai mult. In îndeplinea acestei misiuni a­­lăturea de d-rii tineri îşi vor tra­ge aci, poveţele de la învăţaţii dv., îndrumători, toată lumea justiţiei. De aceia felicitând cu toată căldu­ra pe ministrul instrucţiunei pu­blice şi pe directorul institutului care­­ înregistrează o nouă dez­voltare a operei, începută cu atâta succes acum două decenii, tires in­stitutului medico-legal sa răspundă statornic idealurilor de ştiinţă şi justiţie pe care se întemeiază. Alte cuvântări D. profesor E. PANGRATTI, rec­torul Universităţii, aminteşte cerce­tările serioase şi eficace ce s’au fă­cut de către acest Institut chiar atunci când nu era aşa de bine În­zestrat cum e astăzi şi arată pro­gresele făcute treptat şi munca de­pusă de d. dr. Mina Minovici, în această privinţă. Ii urăm d-rului Mina Minovici săi poată lucra încă mulţi ani pentru progresul ştiinţei româneşti şi pen­tru ajutorarea justiţiei sociale. D. profsor dr. BABEŞ, il felicită pe d. dr. Mina Minovici, ca pe un om de ştiinţă, ca un bun organiza­tor, ca om cu suflet mare şi de­­monstrează că la rândul său, în ca­litate de medic patologist, a avut de mult prilejul să-şi dea seama de importanţa medicinei legale ca au­xiliar al justiţiei. D. M. BERCEANU, prim-ajutor de primar a adus omagii d-lui dr. Mina Minovici pentru opera mă­reaţă înfăptuită de d-sa ş­i a rele­vat făptui că în intenţiunea d-lui profesor dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice, e ca pe tere­nul unde urma să se construiască gara Centrală, — teren care ocupă o suprafaţă de aproximativ 35 hec­tare, — să se clădească cu timpul un cartier universitar prevăzut cu săli de cursuri, locuinţe pentru pro­­fesori, pentru studenţi, etc . Au mai vorbit d-nii: profesor. Iulian Teodorescu, studenţii Mari­­nescu-Slatina şi Tovar de la faculta­tea de medicină.W­D. profesor dr. MINA MINOVICI,­­adânc emoţionat, a mulţumit tutu­ror pentru frumoasele cuvinte ros­tite cu privire la marea d-sale, în­credinţând institutul d-lui profesor dr. C. Angelescu, ministrul instruc­ţiunei publice, — fapt după care solemnitatea a luat sfârşit la ora 1! după amiază« I. L. Ivelea * * iftwitimamfug superior INAUGURAREA NOUEI CLĂDIRI de laMM medico-legal din Capitală Cum a decurs solemnitatea de ieri D-1 Prof. dr. MINA MINOVICI D-l dr. ANGELESCU Ministrul instrucţiunei publice D-l G. G. MARZESCU Ministru de Justiţie ­ar.­­­. Opere de binefacere EXPOZIŢIA asociaţiei cercurilor de gospodine Eri dimineaţă s’a­­deschis în saloa­nele de consiliu ale Bănce! Danubie­­ne expoziţia-bazar, organizată de A­­sociaţia cercurilor de gospodine. Minunatele roade ale activităţeî con­­tinue pe care această Asociaţie le de­pune sunt prea cunoscute spre a re­veni asupra lor.­Sutele de dispensări­, grădini de co­pii, biblioteci pe care le-a creiat şi în­treţine constituesc o dovadă vie de ceea ce poate face munca fără preget a diriguitoarelor acestei Asociaţii, pusă sub preşedinţia de onoare a M. S. Re­gina. Deschiderea expoziţiei s’a făcut în prezenţa unei asistenţe din cele mai numeroase şi mai distinse. Se pot ad­mira toate manifestaţiunile artei cas­nice româneşti: cusături din toate un­ghiurile ţărei, bluze, rochii, stofe finei de mătase românească, pânză româ­nească de la cea mai groasă până la cea mai fină, covoare în desene origi­nale şi de o rară valoare, perne, scoar­ţe sunt puse în vânzare cu preţuri mult mai mici decât prin magazine. Expoziţia este cu un desăvârşit gust alcătuită şi d-nele Simona Laho­­vary şi Valentina Focşa, neobositele diriguitoare ale Asociaţiei au fost viu felicitate de întreaga asistenţă. Avem convingerea că toţi oamenii de bine şi toţi doritorii de frumos vor­­vizita şi încuraja această expoziţiei din produsul căreia zeci de mii de co­pii se folosesc, miiinn------M tui "f ii[¥iTTii iiiimiii TJ3.1TRUL NATIONAL. _ „Bol­­navul închipuit”. OPERA ROMANA. — „Faust“ ca d. G. Niculescu-Basa. Teatrul Regina Maria. — Kean. Teatrul. Alhambra. — Varieteu. TEATRUL POPULAR__„Oaspete nepoftit“, „Liniştea casei" şi „No­dul gordian“ (premieră). mi iiiibim—i

Next