Viitorul, decembrie 1924 (Anul 17, nr. 5024-5047)
1924-12-02 / nr. 5024
t$£2Sm Numai vilmne şi magazine bine luminate erfrag clienţi. Lumina nu trebue sa orbească! A face economie de lumină, înseamnă a plasa râu economia. ia-lumină 4naitimă Se caută reprezentanţi pentru Bucureşti şi oraşele mari din vechiul regat, pentru vânzarea de Unt presst supertin, Trapiste, Camembert, I&omadour. INDUSTRIA LAPTELUI din BANAT, S. P. A. flmiîonia. sir, 3 Umilii 19». CUMPĂR BRILIANTE, diamante, perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, Bijuterii axate, PLATESC PRETURI MARI — Primesc si in consegnafie — „LA RUBIN» Calea Victoriei 63 fost 77. luisteul Justiţiei Comisiunea de naturalizare Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalitaţei române, se publică urmatoarea cerere de naturalizare spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o Întâmpinare potrivit art. 23 din zisa lege. DOMNULE MINISTRU, Subsemnatul Gheorghe Ivan Gandoff de naționalitate bulgara, domiciliat în comuna Piatra județul Romanaţi, îndeplinind condiţiunile art. 7 paragraf ii lit. 13, din constituţiune am respectul a vă ruga să binevoiţi a interveni ca Corpurile legiuitoare a-mi acorda 4* împământenirea pe temeiul alăturatelor acte. i. Actul de naştere din care se constată că sunt născut in anul 1878 in comuna Arbanos din părinţi bulgar şi botezat în religia ortodoxă. , Declaraţia autentificată de judecătoria ocolului rural Arceşti, prin care se constată că mi leapăd de protecţia statului bulgar, supunându-mă tuturor legilor ţărei româneşti ; 3- Dovada mai multor locuitori din comuna Piatra judeţul Romanaţi, legalizată de primăria respectivă din care se constată că sunt stabilit in acea comună de 17 ani, şi că sunt căsătorit cu o româncă şi că am purtări bune în comună; 4. Certificatul percepţiei No. 68/908 din care se constată că fiind trecut intre contribuabili comunei Piatra, îmi plătesc dările către stat, judeţ şi comună in mod regulat ; 5. Extractul de căsătorie din care veese că sunt căsătorit cu o româncă. Cu stimă (ss) Gheorghe Ivan Gancioff \i ........ ■ crXtX— ■■ Meni instrucţiune! Administraţia Casei Şcoalelor a Culture! Poporului PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că in ziua de 10 Decembrie 1924, ora 11 a. m. se va ţine licitaţie publică cu termen scurt, in localul acestei administraţii str. General Berthelot No. 26' şi la Direcţiunea Şcoalei Normale de fete din Sf. Gheorghe, pentru darea in întreprindere a lucrărilor absolut necesare pentru punerea în funcţiune a instalaţiei de apă şi pompe de la Şcoala Normală din Sf. Gheorghe. Licitaţia se va ţine in conformitate cu Legea Contabilităţii Publice (art. 72—83) şi cu condiţiunile generale pentru întreprinderi de lucrări publice. D-nii concurenţi vor depune odată cu oferta şi o garanţie de 6 la sută la valoarea lucrărilor de pe deviz în numerar sau in efecte garantate de Stat. Se atrage atenţiunea d-lor concurenţi că garanţia fie in numerar fie in efecte trebue să se consemneze la Casa de Depuneri sau la vre-o Administraţie Financiară şi numai recipisa ce li se va libera o vor depune în ziua licitaţiei. In caz contrar oferta nu le va fi luată in considerare şi d-lor concurenţi vor fi respinşi dela licitaţie. Ofertele trimise prin poştă vor fi sigilate. De uzul, cum şi orice informaţiuni relative la aceste lucrări se pot obţine la orice zi de lucru dela Serviciul Technic a! Administraţiei şi dela Direcţiunea Şcoalei (între orele 11—13 a. m. No. 31049—924. 11589 Grefa Tribunalului Buzău SECŢIA I-a EXTRACT D-na Aurelia locot. Drăghici I. Ştefan din oraşul Buzău str. Săgeţi No. 11 din petiţia înreg. la No. 28712 din 5 Decembrie 1921, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său locot. Drăghici I. Ştefan din Reg. 101—102 infanterie com. Beiuş Transilvania, iar acum necunoscut, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat o fetiţă Lucreţia de un an şi 2 luni. Soţii nu au avere. Grefier, (ss) Ştefan Ştefănescu No. 31747 20 Dec. 1923. ---*--MIWIW .......-XXX .....— şi ajutorarea economiilor naţionale a tuturor popoarelor şi a tuturor Statelor Europei. Spiritul care va anima acest organism internaţional nu trebue să fie un spirit politic, ci un spirit exclusiv ştiinţific, obiectiv; numai aşa se va ajunge a se risipi nesiguranţa cifrelor de care, cu atâta dreptate, se plângea onorabilul domn Szterenyi şi care este una din cauzele nesiguranţei generale a schimburilor şi a creditului in Europa. Trebue restabilită siguranţa tuturor cifrelor, tuturor datoriilor pe temeiul, atât a problemei reparaţiunei lor cât şi pe acel important, al datoriilor interaliate. Spiritul de încredere şi realitate O ultimă observaţiune asupra raportului, încă mai importantă după părerea mea, este acela care, reluând o veche locuţiune, mens agitat mdlem, afirmă că nu materia conduce spiritul ci, din contră, spiritul mişcă materia. Nu sunt din acei care gândesc, la fel cu socialismul ştiinţific clasic, că materialismul istoric avea dreptate când susţinea că organizaţiunea economică este acela care cârmueşte, care condiţionează evoluţiunea generală a umanităţei. Eu cred, sunt convins — şi am mulţumirea să constat că raportorul însăşi a fost de această părere — că solidaritatea morală între naţiuni primează în ceasul de faţă chestiunea solidarităţii economice. Trebue deci astăzi, înainte de orice, ca între ţările învecinate ca şi intre toate ţările să se statornicească un spirit de încredere și, mai ales, de realitate. Ei bine, domnilor, la acest spirit fac apel. Păcătuit-am noi oare vreodată contra acestui spirit de încredere? Spulberarea unor acuzaţiuni neîntemeiate Domnilor, reprezentanţii României, împreună cu acei ai celorlalte State care învecinează Ungaria, am auzit adineauri, din acest Congres, formulându-se contra noastră de către unul din reprezentanţii Ungariei, onorabilul d-l Lucacs, o înşirare de acuzaţiuni insidioase şi să te pun la punct, pentru a nu lăsa să se strecoare in gândul d-voastră bănueli ce nu ar fi întemeiate. Fosta, domnilor, din partea României vre-o abatere de la datoriile de solidaritate internaţională sau asemeni abateri s-au produs tocmai din partea celor cari au venit să o acuze înaintea d-voastră? Am aici, documente hotărâtoare şi rog pe d-nii parlamentari, delegaţi ai Ungariei, să binevoiască să privească acţiunea mea ca o explicaţiune amicală, sinceră şi, in acest scop, fac încă odată apel la realitatea lor.Oratorul grupului ungar a afirmat că nici măcar un cuvânt tipărit nu ar trece hotarele maghiare spre teritoriile vecine ale nouilor State reconstituite. Iată totuşi că s'a găsit in numeroasele pachete de imprimate ce ne sosesc din Ungaria: Cărţi de legitimaţie originale, pe care vi le pun la dispoziţiune, — a unor spioni însărcinaţi să răspândească publicaţiuni iredentiste! Iată în fotografie raportul generalului Tancios, reprezentantul Ungariei la S. N., document fotografic în care se vede cum întreg acest spionagiu este organizat şi condus. Priviţi cărţi poştale cu harta Ungariei sângerânde, sdrobită in părţile sale care au devenit teritorii române, cehoslovace şi iugoslave, adică acele cari şi-au recâştigat libertatea. Aceste hărţi sunt afişate pe toate zidurile Ungariei. Priviţi incă o serie întreagă de alte cărţi ilustrate în acelaş stil. Propaganda maghiari şovinistă De altă parte se pot ceti următoarele date statistice în jurnalul „Dreptul de autor“, organ oficial al Biuroului internaţional al Uniunei pentru protecţiunea operelor literare şi artistice: „In 1921, Ungaria a exportat 2.260.000 cărţi, hărţi geografice şi broşuri (carte); cam 90% din aceste exportaţiuni erau destinate teritoriilor altă dată ungureşti". Ce rămâne atunci din declaraţiunea făcută aici că nici măcar un cuvânt a! vreunei publicaţiuni maghiare nu a trecut frontiera? Ţin să vă arăt o carte de rugăciuni care a trecut hotarul pentru a veni să înveţe a urî pe tinerii maghiari. Iat-o. Intre rugăciunile din această carte se găsesc unele care îndeamnă la ură contra României1). Ei bine, domnilor, ce făcea România în timp ce se urzeau toate aceste manifestaţiuni contra ei? In România, în momentul de faţă, există in teritoriile ce i s’au realipit, adică in nouile provincii, 175 publicaţiuni periodice minoritare, in timp ce nu există decât 38 asemeni publicaţiuni româneşti. Este aceasta persecuţiune, domnilor, — se poate măcar vorbi de persecuţiuni în asemenea condiţiuni? 1),întoarce pe duşmanii poporului nostru mutilat pe drumul inţelepciunei... Nu îngădui împărţirea imperiului primului şi sfântului nostru rege; fii mângâierea fraţilor noştri căzuţi sub jugul greu al robiei... Dă-ne nouă o singură şi unică voință... spre a reconstrui patria noastră căzută in ruina”.(V. pag. 211). Şcolile minoritare din Transilvania Am aici statistica oficială a şcolilor minoritare din Transilvania. Numărul şcolilor minoritare ungare în această provincie, după război, adică după 1918, este dublu decât cel de pe timpul stăpânirei ungare. Repet: este persecuţiune aceasta. Ascultaţi declaraţiunea Preşedintelui Asociaţiuneî presbiteriene engleze: „Trebue spus că toate minoritarile în România, unguri, secui, saşi, nu au de suferit de nici un fel de apăsare din partea guvernului român cu privire la religiunea lor”. Iată deci ce a constatat ancheta specială făcută în România de Biserica presbiteriană pentru a controla dacă erau reale suferinţele de cari se plângeau tani minoritari. La S. N. sunt mii de plângeri ungureşti. Abia unsprezece din aceste reclamaţiunî au fost socotite, în aparenţă, întemeiate şi transmise comisiunei speciale şi, din acestea, una numai, după un studiu aprofundat, a fost reţinută de consiliul S. N.; aceasta este chestiunea optanţilor maghiari. S'a reclamat contra reformei noastre agrare. Dar este, domnilor, reforma cea mai democratică şi mai dreaptă pe care a făcut-o vreodată o ţară! Micii proprietari rurali de pe tot teritoriul României întregite, toţi fără osebire de naţionalitate şi fără nici o distincţiiune au fost expropiaţî şi, aproape, au dăruit pământurile lor, tuturor intimboţitor de pământ, — de asemenea fără deosebire de naţionalitate. Şi toţi această binefăcătoare reformă a fost prezentată ca un act de persecuiu.se a maiortăţilorl... Suntem învinuiţi că nu am respectat îndatoririle noastre internaţionale şi tocmai astăzi primesc această telegramă: „Comisiunea militară interaliată din Budapesta a descoperit şi de cinci zile se ocupă cu inventarierea, la fabrica ungară de automobie ,„Fiat” din Budapesta, unui utilaj complect a unei mari fabrici de motoare de 230 HP, precum şi a diferite accesorii pentru avioane cari au fost introduse în Ungaria în 1921 şi au fost ţinute de atunci ascunse cu îngrijire”. Este aceasta solidaritate internaţională, domnilor? (Aplauze). Domnul Preşedinte, Vă rog, domnule delegat, să scurtaţi cât mai mult şi să nu aduceţi în aceste desbateri chestiuni iritante. Am fost uniţi până acum, să rămânem uniţi până la sfârşit.. Gi»se ameninţă pacea Europei? OijJiMHB^aEEaBa»aa BBBMBWBBBMMBI D. Djuvara: Ţin să vă fac să observaţi, Domnule Preşedinte, şi doresc să se înţeleagă, că nu vă expun şi dovedesc toate acestea cu gândul zadarnic şi dăunător de provocaţiune. Fac apel la membrii nci prezenţi ai delegaţiei ungare şi ii rog din adâncul inimei mele, care este inima sufletului românesc însuşi, să ne dovedească solidaritatea şi prietenia, şi atunci când noi le întindem mâna, să ne-o întindă la rândul lor cu aceeaşi sinceritate, nu căptuşită, cumva, cu un pumnal... Dar toate acestea nu sunt totul. Dacă e vorba de solidaritate internaţională, există o mai mare primejdie pentru pacea vitregei Europe; este ameninţarea care vine de la răsărit, ameninţarea rusească. Şi fac un nou apel la această onorată Adunare, care reprezintă în realitate conştiinţa morală a lumei şi o rog să-şi dea bine seama de pericolul imens ce vine din acea parte şi care ameninţă să distrugă şi ceea ce a mai rămas în Europa după groaznica catastrofă a războiului. Terminând, domnilor, trebue să vă declar încă odată, că toate, ce le-am spus aici, le-am spus cu dorinţa sinceră de împăciuire, însă socot că „adevărul“ trebuie spus ca să străbată, ca să fie cunoscut şi ca să ajungem în viitor să ne putem întinde mâna într-un gând leal de frăţie. Numai stăpâniţi de acest gând, solidaritatea economică va putea domni în Europa devastată. (Aplauze prelungite). -------------&rx.x—------------ ghtorus VIZITA d-lui Albert Thomas ia Cluj Cluj 30 Noembrie.Astă noapte a sosit la Cluj d. Albert Thomas împreună cu d-nii miniştri Al. Lapedatu şi Ghirculescu, fiind însoţiţi de d. Romanescu de la ministerul de externe. Duminică la ora 9 dimineaţa a avut loc o recepţie în gară, făcută de autorităţile locale, apoi a urmat puzita stabilimentelor industriale şi de asistenţă socială a bibliotecilor şi clinicelor universitare. La ora 13 a avut loc un banchet de 70 persoane la Hotel New-York, la care au participat afară de d. Albert Thomas şi de d-nii miniştri Chirculescu şi Lapedatu, d. Octavian Goga şi reprezentanţii societăţii scriitorilor români, rectorul universităţei, decanii celor patru facultăţi, consulii Franţei, Angliei, Cehoslovaciei, Austriei şi Ungariei, precum şi autorităţile locale, reprezentanţii industriei, comerţului şi ai muncitorimii. La ora 3 ilustrul oaspe, salutat de profesorul Sextil Puşcariu, a vorbit la aula Universităţii despre rostul biuroului internaţional al muncei. Sala arhiplină a ovaţionat îndelung pe orator. La ora 4 d. Albert Thomas a asistat la Teat Naţional la şezătoarea scriitorilor români. D. Gogu a adus marelui francez omagiile intregei Românii. Ln ora 5 d. Thomas a repetat conferinţa la uniunea sindicatelor. La ora 6 a avut loc un ceai la gară. D-1 Albert Thomas a părăsit Clujul Duminică la ora 7 seara, ovaţionat îndelung de întreaga asistentă. »FORMAŢIUNI Direcţia comunală din ministerul de interne a început verificarea bugetelor oraşelor pe exerciţiul financiar 1925. Direcţiunea generală cft., a dat azi o circulară tuturor organelor sale din ţară prin care le pune în vedere că nu se pot efectua transporturi de porumbei pe reţeaua căilor ferate fără o aprobare scrisă a corpului de armată respectiv. Cablul Constanţa-Constiantinopol fiind întrerupt, corespondenţa cu Turcia europeană şi asiatică fiind astfe expusă la mari întârzieri se primeşte numai pe riscul expeditorului. Coşurile de pe obraz . Pomada Cadum usucă coşurile şi Ie face să dispară, lăsând pielea sănătoasă şi netedă. Ea e suverana contra oricărei mâncărimi şi iritaţii a pielei. Multe suferinţe sunt evitate, intrebuinţându-se la timp Pomada Cadum contra eczemei, coşurilor, pecingine râiei, erupţiunilor, jupuielilor,hemoroizilor, blândei, cojilor de pe bubeac. Prinderiziunea ministrului agriculturei şi domeniilor, dată pe avizul consiliului permanent de vânătoare, a fost oprită vânătoarea iepurilor în tot cuprinsul regiunei XII de vânătoare (întreaga Bucovină) pe timp de la 1 Decembrie curenţi, până la 15 Ianuarie 1923. Toate băncile populare din ţară îşi vor trimite câte un delegat la congresul judeţean ce se va ţine la Federalele respective in ziua de Duminecă 7 curent. V0US INVITE DE G0ÜTER SES ChOCOLATS. BONBONS SURFINS, TARTES.PETITS-FOURS.FOURS-SECS. ET GIACÉS. DANS SA CONFISERIE 0E GRAND LUXE.CALEAVICT0RIEI.78 EN FACE DU PALAIS ROYAL, poop TELEPHONE 38/91 napa La Cernăuţi s’a înfiinţat un liceu militar, căruia i s’a dat numele de „Ştefan cel Mare” şi-şî va serba patronul în ziua de Sfântul Ştefan* Azi a început la şcoala pregătitoare de ofițeri de rezervă infanterie din Ploeşti examenul de capacitate a elevilor cu termen redus pentru gradul de sublocotenent de rezervă în urma infanteriei. CASAGARY Str Episcopiei 7 SOLDEAZĂ Mantouri şi Taieuriuri Cu începere de la 15 Decembrie curent se va ţine la consiliul administrativ permanent un examen de capacitate pentru funcţiunea de administrator de plasă. Vor fi admişi la examen numai acel care posedă o diplomă universitară sau a unei şcoli echivalente. Cererile de înscriere se adresează la ministerul de interne, direcţia personalului, până la 14 curent. La direcţiunea presei şi propagandei din ministerul de externe este vacant un post de referend pentru, presă şi publicaţiile ungare. Orele de serviciu dela 8—13. Doritorii sunt rugaţi a adresa o cerere până la 10 Decembrie a. c. sus zisei direcţiuni. Şeful de gară cl. III Mihai Gheorghe a fost destituit din serviciu pe ziua de 6 Decembrie 1923 pentru luare de mită, sustrageri de materiale şi greşeli grave. Societatea de chimie va ţine şedinţă Miercuri 3 Decembrie ora 8 jumătate seara la sediul său in Bulevardul Carol No. 16. Ordinea zilei: Dr. Al. Ionescu, I. Bibescu, D. Popescu: „Dozarea acidului uric în sânge”; dr. C. Kollo şi N. Georgian: „Separarea aluminiului de calciu”. Votări de noi membri. —'— ^ ..... COMUNICAŢIA telefonică directă Bucureşti-Varşovia In scurt timp se va inaugura comunicaţia telefonică Bucureşti-Varşovia, pe un circuit care a şi fost întins în acest scop. Direcţiunea poştelor studiază deasemenea posibilitatea convorbirilor telefonice directe Bucureşti-Praga-Viena şi Triest. Comunicaţia telefonica cu Vienra şi Triest se va face probabil prin Belgrad. la eri, înainte de amiază, a avut loc solemnitatea inaugurării nouei clădiri a Institutului medico-legal din splaiul C. A. floretti. Această clădire, destinată învăţământului, a început să se construiască încă dinainte de război şi a fost desăvârşită abia acum, când ministerul instrucţiunii a putut acorda suma necesara — 500.000 iei— pentru terminarea lucrărilor. Noua construcţie, situată în partea din fund a curţii Institutului medico-legal, este o clădire modernă, având pereţii îmbrăcaţi în plăci de majolică pe unele locuri iar în altele căptuşiţi cu lamberii de stejar. Pardoseala făurită din mozaic, scări de marmoră, lumină electrică şi calorifer. In vederea acestei solemnităţi, au început să sosească ieri dim, încă de pe la orele 10, la Institutul medico-legal, numeroşi invitaţi, înalţi demnitari ai Statului, savanţi, profesori universitari,, magistraţi etc. în majoritate oameni pe cari-i interesează de aproape această sărbătoare a ştiinţei. Printre cei de faţă notez pe d-nii: profesor dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice; G. G.Mârzescu, ministrul justiţiei; prof. dr. Gane, secrtorul general al ministerului sănătăţii publice; Romulus Voinescu, directorul general al Siguranţei Statului; general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei; E. Pangratti, rectorul Universităţii; profesorii d in: Marinescu, V. Babeş, Obreja, Poenaru-Căplescu, Ştefan Minovici, Mina Minovici şi Nicolae Minovich dr. Labi, dr. chimist Al. Zaharia, prof. Udrinsky, dr. Staicovici, medicul şef al Capitalei etc. etc. Invitaţii au fost primiţi de către d. profesor dr. Mina Minovici, care i-a condus de-au vizitat, în primul rând încăperile vechei aripi, cuprinzând: laboratorul, muzeul, amfiteatrul şi secţia de radiografie, dându-le toate explicaţiunile necesare. Au trecut apoi în curtea unde au vizitat capela şi sala de autopsie iar de aci au intrat în noua construcţie ale cărei încăperi au fost ele asemeni vizitate, fapt după care întreaga asistenţă, printre care şi numeroşi studenţi şi studente în medicină, au luat loc în amfiteatrul nouei construcţii, destinată învăţământului. * La orele 11 a. m. s-a început oficierea serviciului religios, pentru sfinţirea încăperilor, de către un preot de la biserica Domniţa Bălaşa. Cuvântările După terminarea slujbei religioase, a luat cuvântul cel dintâi, d. profesor dr. Mina Minovici, directorul general al Institutului medicolegal. D-sa a dat explicaţiuni asupra împrejurărilor în cari, cu 32 ani în urmă, a luat fiinţă mai întâi morga oraşului Bucureşti şi cum mai apoi această morgă destinată numai concentrării şi expunerii diferitelor cadavre, a fost transformată în institut de medicină legală, institut de care se simţea atâta nevoe. Aduce laude d-lui profesor dr. Const. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice, pentru concursul dat în această privinţă şi face o statistică a diferitelor cadavre trecute prin Institut, care dintr’o simplă morgă a oraşului a putut fi transformat într’un altar al ştiinţei. Demonstrează ajutorul preţios pe care-l poate da justiţiei expertizele medico-legale în materie de crimă, evidenţiând cât de importantă e menirea medicului legist al cărui aviz e hotărâtor pentru magistrat. Pentru desăvârşirea carieri sale, medicul legist are nevoe de cunoştinţe speciale de fizică, chimie, ştiinţă naturale, etc. şi e imperios necesar ca aceste cursuri de medicină legală să fie frequentate de studenţii în drept, viitorii magistraţi, de poliţişti şi de jandarmi. Discursul d-lui dr. Angelescu Ministrul instrucţiunii publice D, profesor dr. CONST.ANGELESCU, ministrul instrucţiunii publice, ţine să aducă în primul rând d-lui profesor dr. Mina Minovici, cele mai călduroase mulţumiri, felicităndu-l că în decurs de mai bine de trei decenii a lucrat neutru marea operă ce d-sa a întreprins în ţară la noi şi pe care a isbutit s-o ducă la bun sfârşit, după cum se poate constata astăzi. După cum aţi auzit, acest institut serveşte de model pentru Capitala Franţei chiar. Ştiinţa românească e apreciată în streinătate şi alături de lucrările d-rului Mina Minovici, cele ale d-lor profesori d-nn Babeş, Marinescu, etc., au răspândit convingerea că în aceas tă ţară se lucrează serios şi pe tărâmul ştiinţifc şi că această ţară îşi dă seama de importanţa roadelor ştiinţifice. Trebue să constat şi eu la rândul meu că în această ţară s-a făcut mai mult pentru morţi decât pentru vii. Institutul acesta serveşte de model celor streine, clinicele lasă însă de dorit. Munca depusă de dr. Mina Minovici trebue să ne servească de imbold pentru aducerea la îndeplinire a celor de cari se simte nevoe şi în această direcţiune, iar ca o modestă răsplată a stăruinţelor depuse de d-rul Minovici pentru înfăptuirea unei opere atât de măreţe, decid ca pe viitor să poarte denumirea de: „Institutul medico-legal dr. Mina Minovici“. Cuvântarea d-lui G. G. Mârzescu Ministrul justiţiei D. G. G. MÂRZESCU, ministrul justiţiei a rostit următoarele: Dacă deschiderea clădirii pentru cursuri de azi este o sărbătoare pentru învăţământul superior şi pentru învăţământul medicinei în special. Dacă solemnitatea de azi este o sărbătoare şi o nouă recompensă morală, tot atât de bine meritată ca şi celelalte, pentru profesorul Minovici care prin muncă şi credinţa stăruitoare a unei vieţi de pasiune profesională şi pasiune ştiinţifică, a ştiut să creeze institutul medico-legal, cu o organizare şi cu o dotaţie care, spre cinstea României, l-au impus atenţiunei specialiştilor din toată lumea.... Inaugurarea de azi este o sărbătoare tot atât de preţioasă pentru justiţie şi serviciile auxiliare ei, pentru că medicina legală — după cum s-a rostit atât de bine Roger Collard — „se aşează lângă judecători şi împarte cu ei privilegiul de a cântări îrt balanţa justiţiei, interesele cele mai superioare şi drepturile cele mai sfinte ale populaţiunii“. In această sală în adevăr, anexă dar nedespărţită în toiul organizării cari formează corpul institutului medico-legal, vor trebui să-şi găsească pregătirea, cunoştinţele teoretice, specializarea, mai cu seamă în aplicaţiunea practică a cunoştinţei dobândite, toţi aceia care concură la stabilirea răspunderilor penale, în materie de crime şi delicte. Ofiţerii de poliţie judiciară în toate investigaţiunile lor, instructori cari îşi iau grava răspundere de a cere şi procurorii care şi-o iau pe aceia de a acorda deschiderea acţiunilor publice, acei cari acuză acei cari apără ca şi acei care judecă şi pe deasupra tuturor,nevinovaţii, cu toţii sunt interesaţi, cei din urmă mai mult decât toţi ceilalţi — unii pentru liniştea conştiinţei lor, ceilalţi pentru însăşi apărarea libertăţii şi vieţii lor. — ca responsablitatea penală, represiunea, să fie ferită de impresiunile incertitudinele metoadelor, empirice şi încredinţată luminei întru toata străbătătoare a cercetărilor ştiinţifice. Prevenirea erorei judicare, condiţiunea indispensabiâ pentru dobândirea încrederei obşteşti decare trebue să beneficieze justiţia penală înaintea celei civile, este marea şi nobila misiune a medicinei legale şi a tuturor ramificaţiunilor şi sub ramificaţiunilor, ei, pe care ştiinţa modernă le înveder, ca să din ce în ce mai mult. In îndeplinea acestei misiuni alăturea de d-rii tineri îşi vor trage aci, poveţele de la învăţaţii dv., îndrumători, toată lumea justiţiei. De aceia felicitând cu toată căldura pe ministrul instrucţiunei publice şi pe directorul institutului care înregistrează o nouă dezvoltare a operei, începută cu atâta succes acum două decenii, tires institutului medico-legal sa răspundă statornic idealurilor de ştiinţă şi justiţie pe care se întemeiază. Alte cuvântări D. profesor E. PANGRATTI, rectorul Universităţii, aminteşte cercetările serioase şi eficace ce s’au făcut de către acest Institut chiar atunci când nu era aşa de bine Înzestrat cum e astăzi şi arată progresele făcute treptat şi munca depusă de d. dr. Mina Minovici, în această privinţă. Ii urăm d-rului Mina Minovici săi poată lucra încă mulţi ani pentru progresul ştiinţei româneşti şi pentru ajutorarea justiţiei sociale. D. profsor dr. BABEŞ, il felicită pe d. dr. Mina Minovici, ca pe un om de ştiinţă, ca un bun organizator, ca om cu suflet mare şi demonstrează că la rândul său, în calitate de medic patologist, a avut de mult prilejul să-şi dea seama de importanţa medicinei legale ca auxiliar al justiţiei. D. M. BERCEANU, prim-ajutor de primar a adus omagii d-lui dr. Mina Minovici pentru opera măreaţă înfăptuită de d-sa şi a relevat făptui că în intenţiunea d-lui profesor dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice, e ca pe terenul unde urma să se construiască gara Centrală, — teren care ocupă o suprafaţă de aproximativ 35 hectare, — să se clădească cu timpul un cartier universitar prevăzut cu săli de cursuri, locuinţe pentru profesori, pentru studenţi, etc . Au mai vorbit d-nii: profesor. Iulian Teodorescu, studenţii Marinescu-Slatina şi Tovar de la facultatea de medicină.WD. profesor dr. MINA MINOVICI,adânc emoţionat, a mulţumit tuturor pentru frumoasele cuvinte rostite cu privire la marea d-sale, încredinţând institutul d-lui profesor dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice, — fapt după care solemnitatea a luat sfârşit la ora 1! după amiază« I. L. Ivelea * * iftwitimamfug superior INAUGURAREA NOUEI CLĂDIRI de laMM medico-legal din Capitală Cum a decurs solemnitatea de ieri D-1 Prof. dr. MINA MINOVICI D-l dr. ANGELESCU Ministrul instrucţiunei publice D-l G. G. MARZESCU Ministru de Justiţie ar.. Opere de binefacere EXPOZIŢIA asociaţiei cercurilor de gospodine Eri dimineaţă s’adeschis în saloanele de consiliu ale Bănce! Danubiene expoziţia-bazar, organizată de Asociaţia cercurilor de gospodine. Minunatele roade ale activităţeî continue pe care această Asociaţie le depune sunt prea cunoscute spre a reveni asupra lor.Sutele de dispensări, grădini de copii, biblioteci pe care le-a creiat şi întreţine constituesc o dovadă vie de ceea ce poate face munca fără preget a diriguitoarelor acestei Asociaţii, pusă sub preşedinţia de onoare a M. S. Regina. Deschiderea expoziţiei s’a făcut în prezenţa unei asistenţe din cele mai numeroase şi mai distinse. Se pot admira toate manifestaţiunile artei casnice româneşti: cusături din toate unghiurile ţărei, bluze, rochii, stofe finei de mătase românească, pânză românească de la cea mai groasă până la cea mai fină, covoare în desene originale şi de o rară valoare, perne, scoarţe sunt puse în vânzare cu preţuri mult mai mici decât prin magazine. Expoziţia este cu un desăvârşit gust alcătuită şi d-nele Simona Lahovary şi Valentina Focşa, neobositele diriguitoare ale Asociaţiei au fost viu felicitate de întreaga asistenţă. Avem convingerea că toţi oamenii de bine şi toţi doritorii de frumos vorvizita şi încuraja această expoziţiei din produsul căreia zeci de mii de copii se folosesc, miiinn------M tui "f ii[¥iTTii iiiimiii TJ3.1TRUL NATIONAL. _ „Bolnavul închipuit”. OPERA ROMANA. — „Faust“ ca d. G. Niculescu-Basa. Teatrul Regina Maria. — Kean. Teatrul. Alhambra. — Varieteu. TEATRUL POPULAR__„Oaspete nepoftit“, „Liniştea casei" şi „Nodul gordian“ (premieră). mi iiiibim—i