Viitorul, ianuarie 1925 (Anul 18, nr. 5048-5071)

1925-01-01 / nr. 5048

Tacâmuri M şi Servicii de Mass din ALPACA cu Marca „URS SUNT CELE MAI BUNI Se găsesc la toate magazinele speciale DEPOZIT GENERAL: „ALBINA» FABRICA de ARGINTĂRIE-BERNDORF O. Bucureşti, Str. C. A. Rosetti No. 3. Mare asortiment de articole pentru cadouri şi obiecte de menaj din nivel pur Se execută reparatura şi argintărie ALEON WEINTRAUB Marele depozit de case de bani dil­ Str. Sf. Iolae­ Siri No. 2 Benl1 Urează clienţilor spor şi berechet cu ocazia Anului Nou MMHBB 83** VS III Calea VECTORIEI 96 Urează distinsei sale clientele cunoscuţilor şi amicilor săi, ani mulţi şi fericiţi. 1 IANUARIE 1925 MAGAZINUL de BIJUTERII mtichitaţi, PIETRE PREŢIOASE „La RUBIN“ Calea Victoriei 63 (fost 77) Urează noroc şi fericire, amicilor şi clienţilor săi. Alexandru Hasan Proprietarul Magazinului „AU BON MARCHE“ 60, Str. Lipscani, 60 Adresează distinsei sale clientele cele mai sincere urări cu ocazia Anului Nou 1925 FIRMA ■.turauia Magazin de Fierărie Câmpulung — Muscel Cu ocazia împlinirii la 1 Ianuarie 1925 a 25 ani de existenţă a întreprinderii, are plăcerea a ura D­lor Furnizori şi Clienţi, ani mulţi cu sănătate şi prospe­ritate : VArtO . «» *DE MOBU.€ DE AIWA ANTICHITĂŢI PORCEI-ANLfRÎ 8»B!st.OtfFU * _ ataiecrew^CfioonKi prej­urările actuale, repetate şi sub­liniate: „Sufletu-mi te slăveşte încă, în­­zeiţă libertate ! Va veni ziua feri­cită... când nu va mai fi nici om rob nici naţie roabă, nici om stă­pân pe altul, nici popor stăpân pe altul, ci domnia Dreptăţii şi a Fră­ţiei. Atunci aşteptarea, visarea vie­­ţii mele se va împlini, atunci toţi Românii vor fi una, liberi şi fraţi! Vai ! nu voiu avea noroc a vedea această zi, deşi eu asemenea am ■nuneil şi am pătimit pentru drep­tate şi cel din urmă al meu cu­vant va fi încă un imn ţie, ţara mea mult dragă“. Şi acest Român n‘a putut să-şi in­chiză ochii în patria sa, acest Român n‘a putut să-şi odihnească osemintele in­ pământul patriei sa­ , le iubita PIELĂRIA „La COCOŞ“ Proprietar: Stel­ian O. Cocoş Calea Moşilor 34 urează sănătate, viaţă lungă, belşug clienţilor, rudelor şi cunoscuţilor cu ocazia anu­lui 1925. MAGAZINUL RADIVON urează nobilei sale cli­entele ani mulţi, plini de fericire şi noroc. FABRICA de MOBILE I. BREZOI Magazin şi Expoziţie Str. Brezoismu No. 5 Urează Onor. sale Clientele sănătate şi ani mulţi fe­riciţi. Horele Circ SIDOU Sattes extraordinar­ — taiere extraordinare 7Mari Reprezentaţii­­ extraordinare & MARE MATINEU FAMILIAR la ora 3. p. im. seara la ora 9 La ambele reprezentaţii debutul sim­paticului clovn AlfresSo cum şi alte 17 numere de mari a­tracţii vor complecta programul a­­cestor 2 reprezentaţii. Biletele se găsesc de vânzare la c­asa Circului. Casa Şcoalelor şi a Culturii Poporulu a deschis în localul său un oficiu de librărie, pentru vân­zarea cărţilor editate de ea. Cărţile se vând cu bani erata pe baza mandatelor poștale sau se trimit cu ramburs. Cataloagele se trimit oricui la cerere. 11.669 Poate că în cartea destinelor a­­șa a fost scris : să plece, în 1848, cu durerea înfrângerii în suflet, să moară pe pământ strein, dar să nu dobândească odihna de veci decât după ani și ani când — vi­sul său împlinit — sufletu-i va putea să vază pe Români una, li­beri şi fraţi. Dacă în adevăr osemintele lui Bălcescu se vor putea întoarce în patria sa, capitala României în­tregite le va adăposti cu cinste şi la mausoleul ce se va ridica dea­supra lor, vor veni generaţiile du­pă generaţii ca să soarbă puteri şi îmbărbătare din spiritul acelu­ia care, in momentele cele mai sfâşietoare ale patriei sale, nu s‘a îndoit, ci a crezut în izbânda defi­nitivă a binelui şi a dreptăţii. GEORGE ADAMESCU —-------·x.x~—------— t. €. POIKTUPA DENT ST ConsuHatiS: 9—12 a. m. $5 3—7 p. m­ I Str. ELENA DOAMNA, 2Î aifahxdc&i „SeeHa.” TEATRUL iAJESISG FI MINA Anunţă Onor. Public că pentru seara REVE­LIONULUI prepară mari şi frumoase surprize plus un program splendid fa­miliar. Locuri se pot reţine de e acu:.*». PORTATIE Dl A n bM ’''AAkF Antracit de SHezia BRICHETTE ie 1 îl 3 kgi. Mi;«!! ia Sin CĂRBUNI deSiJezia AKTRJICIT românesc din Lupeni C © C $ pentru forjă ®«S pentru turnătorie CARBONS rentru (iarânsidari LIGNIT bSccurl vmm de FOC stejar— lag - cojESe sas. „Bimr Strada Biinari Mo. 14 Teiefon S982 si 8472 Spectacolele zre! Teatrul National. — «Bolnavul în­chipuit». Opera Română. — «Spectacol de balet». Teatrul Regina Maria. — «Câinele turbat» si «Slugă la doi stăpâni». Teatrul Marioara Veiculescu. — «Peer Gynt». Teatrul Carol cel Mare.—«Pân’ aici» (revistă). Teatrul Alhambra. — Varieteu. Joi 1 Ianuarie 1925 Teatrul National. — Ziua: «Dinu Păturică», seara: «Femeia îndărăt­nică. Opera Română. — «Cavaleria rus­ticană» și «Pagliacci». Teatrul Regina Maria. — Ziua: «Revizorul», seara: «Heidelbergul de altă dată». Teatrul Marioara Voiculescu. —­ «Peer Gynt». Teatrul Carol cel Mare. — Ziua şi seara: «Pân’aici» (revistă). Teatrul Alhambra. — Varieteu. Cărţi şi reviste A apărut Calendarul Gospodarilor pe 1925, întocmit, de I. Simionescu, profesor la Universitatea din Iaşi. E cel mai răspândit calendar din câte apar, căci e scris pe înţelesul celor mulţi, cărora se adresează. E cel mai nimerit dar de făcut părin­ţilor de la sate. Preţul e 15 lei. Pe lângă textul variat, fiecare exem­plar cuprinde şi două tablouri fru­moase. D. Al. Tankoff, preşedintele con­siliului bulgar, a primit aseară, ime­diat după înapoierea d-sale­ de la Si­naia unde fusese primit de M. S. Regele, pe reprezentanţii presei din Capitală. — Sunt, — a început d-sa — profund mişcat atât de bunăvoinţă deosebită cu care am fost primit de M. S. Regele României, cât şi de a­­tensiunile cu care am fost onorat de întreg guvernul român. De aceea şi primul meu cuvânt este un cuvânt de recunoştinţă pen­tru primirea făcută şi pe care vă rog să-l exprimaţi în presă. Ospitalitatea ţării dv., pe care ■nu odată noi bulgarii am experi­mentat-o, este dealtminteri pretu­tindeni cunoscută. România a ştiut să fie pentru Bulga­ria întotdeauna vecina cea mai bine­voitoare şi mai apropiată. Tot gu­vernul român a fost primul care a recunoscut noua stare de la o iunie, înţelegând, prin recunoaşterea regi­mului toată însemnătatea deosebită a evenimentelor petrecute. Şi dacă Bulgaria poate păşi azi spre conso­lidare, ea nu va uita cât da­tor es­te României. Stropul călătoriei la Bucureţti Scopul călătoriei mele la Bucu­reşti, — continuă d-sa — este cu totul firesc: el urmăreşte stabilirea relaţiilor personale între diriguito­rii ambelor ţări şi legături pe cât se poate mai intime între România şi Bulgaria. Dunărea ne desparte, dar tot ea ne şi leagă prin interese cari simt comune. Ambele ţări şi-au dat foarte bi­ne seama că bolşevismul constitui un pericol comun şi că apărarea im­potriva bolşevismului apare ca o preocupare primordială, dând şi nouă şi României posibilitatea de a ne apropia şi noi cât mai mult. Guvernul pe care eu îl reprezint e însufleţit de ideea de pace şi do­rinţa cea mai vie a unor raporturi de bună vecinătate­­cu toate statele balcanice. —exactitatea unei ştiri — Nu esta exactă ştirea pe care a anunţat-o Neue Freie Presse din Vierca, că aş fi încheiat un tratat la Belgrad in vederea unui apărări co­mune împotriva bolşevismului şi că aş urmări acem la Bucureşti um scop identic, Primsjdie bolşevică nu e de maiurg să impună tratate de alianţă formale, ci numai înţelegeri principiale, ca la o eventualitate să se poată cumpăni modalităţile unei acţiuni comune. Intre mine şi guvernul iugoslav nu au existat decât convorbiri ami­cale­. Dar Polonia nu intră în acest Cărţi noul OPINIILE UNUI SINGURATEC. —­ Cugetări asupra lumii — de Gr. Tăuşan. Fost eminent elev al lui Titu Maio­­rescu, scriitor pasionat după motivele variate ce le oferă viaţa cu planurile şi cu perspectivele ei nesfârşite, spirit dul­ce şi fin, inimă accesibilă bunătăţii şi delicateţă, d. Gr. Tăuşan ocupă incon­testabil, un loc de onoare în publicisti­ca noastră. După acele minunate lucrări , Filo­zofia lui Plotin, Evoluţia sistemelor de morală, Morala lui Kant, Trei studii filozofice, pe lângă un vălmăşag de pagini împărţite cu o generozitate fabu­loasă în atâtea publicaţiuni, pagini cari se disting nu numai prin prestigiul idei­lor ci Prin sensibilitatea caracteristică unui nobil intelectual, subt un pseudo­nim care se potriveşte aşa de bine omu­­lui, d. Gr. Tăuşan (Petronius) publică silnic în „Viitorul" aceie splendide Note, preţuite de toţi cetitorii. In recenta lucrare a d-lui Tăuşan , OPINIILE UNUI SINGURATEC — Cugetări asupra lumii — găsim gândiri, formule, maxime şi păreri, găsim cu­vinte noui pentru idei noui, prinse şi ex­primate în momente de meditaţiuni, în clipe când omul stând de vorbă cu via­­ţa în ritmul singurătăţii, se trudeşte să-i smulgă adevăruri şi tălmăciri definiti­vlor? este întrebat de preşedinte al consiliului. — In cazul când înţelegerea se va stabili, — răspunde d. Tankoff, — nimic nu se va opune ca şi Po­lonia să ia aceleaşi măsuri ca noi. De altfel Polonia are mari forţe de rezistenţă, fiindcă echilibrul sufle­tesc al masselor este mult mai re­zistent decât în ţările greu încerca­te de război, ca Bulgaria. Evident şi noi avem mijloace su­ficiente de apărare. Propaganda bolşevică fiind în­să şi făţişă şi clandestină în acelaş timp, se infiltrează prin toate fron­tierele şi chiar prin litoralul Mărei Negre, aşa încât, apare evident, că o acţiune paralelă a tuturor statelor vecine este singura în­ stare să uşu­reze enorm apărarea. Păreri despre bol­şevici — Eventualitatea unui atac bolşe­vic armat şi oficial fost­ a el exami­nat­? — este întrebat d. Tankoff. — Nu, — fu răspunsul. Am cre­dinţa că bolşevicii nu vor merge până acolo încât să provoace a­­tacuri. Ei se limitează la agitaţii interne, speculând fieseculitarul su­fletesc pe care războiul mondial l-a creat, în unei® masse populare. Şi tocmai împotriva acestor agitaţiuni ca şi împotriva lectorilor cari o spri­jină trebue să se îndrepte acţiunea comună». Răspunzând la o altă chestiune care i-a fost formulată, d. preşe­dinte al consiliului spune că liti­giile româno-bulgare izvorând din aplicarea tratatului de la Neally, au format obiectul unor întinse dis­­cuţiuni şi azi aceste discuţiuni sunt pe sfârşite. Aşteptăm numai venirea ministrului d-voastră la SnFîn fi fiv Tu­lcîuvftscu, ca ele să ve. Un gen dificil care pe lângă acel spi­rit filosofic, pe lângă un efort cerebral deosebit, mai reclamă un mare fond cul­tura! şi promptitudine de exprimare. Ca şi La Bruyére, d. Gr. Tăuşan poa­te să spună, zâmbind : Si on ne goûte point ces CAR­ACTE­RES, je mien éton­ fie definitiv tranşate. In ce priveşte sumele pe care statul nostru urmează să le plă­tească statului român, sunt aproa­pe stabilite. Există doar mici dife­renţe cari nu voi­ împedeca înţe­legerea. Sunt convins, o repet, că se va ajunge la o înţelegere deplină a­­supra tuturor chestiunilor cari ne interesează. Bulgaria doreşte cu toată sinceritatea să trăiască în pace cu toţi vecinii. Actualmente nu m-am dus să tra­tez ci numai să caut un schimb de idei atât la Belgrad cât şi aci la dv., iar de va fi nevoe mă voi duce şi la Atena“. Ultimele precizări La o întrebare făcută de un Con­­frate, dacă în întrevederile urmate cu d-nii Ion Brătianu, preşedintele consiliului român şi cu d. D. G. Duca, ministrul nostru de externe, nu s-a atins şi chestiunea români­lor din valea Timocului, d. Tancoff arată că această chestiune nu a fost atinsă. Bulgaria e însă gata ori­când să institue un regim pe base de egalitate şi reciprocitate Ultima întrebare la care d. pre­şedinte al consiliului bulgar a răs­puns este aceea a raporturilor Bul­gariei cu Mica înţelegere. — Suntem un stat mic, învins, ale cărui greutăţi sunt enorme. Ce sprijin am putea noi aduce Micei înţelegeri ?“ încheind aceste declaraţii d. Tan­coff adresează presei româneşti cele mai vii mulţumiri în numele Bulgariei, atât pentru modul lim­pede şi exact în care a înţeles în­semnătatea scopului vizitei d-sale cât şi pentru cuvintele pline de simpatie ce i-a adresat. — Vă rog să sprijiniţi şi în vii­tor toate încercările pe care le fa­sem­ ca să restabilim vechile legă­turi de prietenie româno-bulgare, — legături cu totul binevenite pen­tru ambele noastre ţări“. Cu aceasta reprezentanţii presei şi-au luat rămas bun de la d. pre­şedinte al consiliului bulgar. D. Tancoff la Sinaia D. Al. Tankoff a plecat cri­tim, după cum am anunţat cu un auto­motor la Sinaia, unde a sosit la orele 12. De la gara Sinaia, distinsul oaspe bulgar şi suita au fost conduşi în automobile la castelul Peleş. La orele 12 jum. d­­lacolf a fost primit în audienţă de către M. S. Re­gele, audienţă care a durat timp de o jumătate oră, după care a fost re­ţinut la dejun. La ora 1 d. a. a avut loc la cas­na ; et, si on les goute,­­je m'en étonne de mêm­e... Ţinem totuşi, sa precizăm că, multe din cugetările d-sale asupra lumii sânt adevărate cuvinte ale singurătăţii, sunt cuvinte cari poartă făclii spre zo­nele obscure ale gândirii, sânt ca nişte rare sclipiri de diamant în regiunile în­, florile ale cugetării româneşti. Şi ţinem să spunem apoi că, mai folo­­vor fi cei cari vor ceti scrisul fortifiant al d-lui Gr. Tăuşan, decât cli-, enţii produselor svărlite pe piaţa ite­­rară de multe suflete usate şi înfuriu­, rate, de toţi acei prinţi ai lubricităţii, ai trivialului şi ai nebuniei, cari de o bucată de vreme se ostenesc amarnic să arunce în calea publicului indiferent tro­­ianuri de pornografii, ori de stupidităţi neroade şi haine. HORUS­­A apărut la „Cultura Naţioală“ „SPRE NECUNOSCUT“, poeme şi poesii, de o înaltă inspiraţie şi de o perfecţiune formală rară, de Ion­ Foti. Expoziţii de pictură Expoziţia pictorului Dim. Ser­n­­fim se deschide la i Ianuarie in sala de jos No­­i a Ateneului. —■ Joi x Ianuarie, ora ip dim., are loc vernisajul expoziţiei N. X. Tonitza în saloanele Sindicatului artelor frumoase, str. Corăbiei 6. O­telul Peleş un dejun de 20 tacâmuri la care au participat: MM. LI. Regele şi Regina, IAA. LL. Principele Carol şi Principesa­ Elena, moştenitorii Tronului, Re­gele George al Greciei, Principesa Ileana, marea ducesă Maria Kiri­­lowni, d-nii Tancoff, Mincoff, Al­­tinoff, Kiosse Ivanoff, însărcinatul de afaceri al Bulgariei, Fiiodor Gr. Bilciurescu, general Paul An­­gelesen, mareşalul Curţii regale■ maior Scheleţti, adjutant regal, ete. După terminarea, dejunului, la orele 3 după amiază, d. Tancoff, împreună cu suita şi cu celelalte persoane însoţitoare, au plecat din Sinaia cu acelaş vagon auto-motor, înapoindu-se în Bucureşti, unde­ au sosit la orele 6 şi un sfert. Banchetul de la A­­thenée Palace La orele 8 seara d. prim-ministru I. I. C. Brătianu a vizitat la hotel pe d. Tancoff. Ministerul de externe a oferit ase­ară, la orele 8 şi jum., un prânz la restaurantul „Athenée­ Ra­lace“, în onoarea d-lui Tancoff. Au fost 24 tacâmuri. S‘a servit următorii! MENU Creme Velours Paupietfe de mertem á ramóricaine Noisette do lievre „graud vernem;“ Purée de marröns Dindoneau â la brocho Saladé d'endives Petits pois paysanne ^ Bőmbe Athénée Brian di ses I Fruits Café Vieux Dragasani Dealu maro Champagne Rhein-Extra .( Cointreau Au luat parte d-nii Tancoff, I G. Duca, Grig. Bilciurescu, minis­trul ţării la Sofia, I. Nistor, minis­trul Bucovinei, N. Filodor, secre­tar general la externe, Trăsnea Greceanu, directorul protocolului, Mincoff, Carp, Georgescu, Trifu Popescu, Altinoff, Gregorieff, C. Constantinescu, Elefterescu, Dia­im, Stratiev, Guerdjicoff, Kiosse- Ivanoff, R. P. Voinesen, Boris Al­tinoff, Condurache,­­ataşat pe lân­gă persoana d-lui Tancoff, Lech­ar­­sky şi Kristoff. Nu s-a ţinut nici un toast, iar la orele 11 prânzul a luat sfârşit. ■m Azi de orele 10 şi 5 dimineaţa cu un automotor, prim-ministul bul-­­ gar părăseşte Capitala întorcân­­du-se în Bulgaria prin: Giurgiu- Rusciuk Magazinul de Coloniale şi Deliohse Strada Smârdan 30 Urează onoratei sale cli­entele sănătate şi fericire Fabrica de Mie de Fer­ţi Brenz Gutman Marcus Sf­ţii Apostoli 72 Urează sănătate şi feri­cire onoratei sale clien­tele pe anul 1925 H. WEINTRAUB Vechiului depozit de­dical«13P­S& CC­­T­SE»no% din Galea Văcăreşti No. 5, Bucureşti Felicită clientela sa cu ocazia Anului Nou, dorindu-ie spor şi noroc In casele de fer cumpărate dela d-sa. «BUTUL EXCLUSIV al CASEI P. SASSO E FIGLI Din ONEGUA Urează Onoratei Clientelă sărbători vesele şi mulţi ani fericiţi! Casa Sasso nu este numai cea mai mare producătoare de untdeiemnaţi de măsline dar este şi Casa de toată în­crederea pentru corectitudine şi seriozitate. yntdedomnul Sasso se vinde cu garanţie abso­lută de pură măslină, adică numai de măsline fără nici un fel de amestecuri. Casa Sasso îşi asumă toată răspunderea faţă de Garanţia Casei Sasso este de alt­el dovedită prin analizele făcute în diversele Laboratoare de Chimie ale Statului, Comunale, Militare şi Particulare, care de la pri­mul şi până la ultimul transport sosit în luna Noembrie a. c. au dat aceleaşi rezultate, adică: Untdelem­nul Sasso este de bulă măslină fără nici o materie străină. Morala fabulei este ca să, oricine pentru puritatea produselor sale. Cereţi pretutindeni Untdelemnul grSMSS®“ şi întrebuinţaţil deci cu toată încrederea Informaţiuni despre Casa Sasso şi de produsele sale se pot avea de o la On. Ataşat Comercial al R. Legaţiunea Italiei şi la Oficiul Informaţi-­­­uni la On. Ministerul de Industrie şi Comerţ. Exportaţiuni, Marca depozitată şi Agenţi Exclusivi în toată lumea Singurul Agent Exclusiv pentru toată România-Mare DANTE PAQLINI— Şoseaua Bonaparte, 15 — BUCUREŞTI Litere-Arte-Ştiinte siţi Declaraţiile ««.te presei ** Bucureşti de către d. Prim ministru bulgar OASPEŢII ROMÂNIEI P. Tancoff arată că cu prilejul călătoriei sale la Belgrad şi felureşti­­­u s’a D . TANKOFF D I GR. TAUŞAN vrrro RUE

Next