Viitorul, august 1925 (Anul 18, nr. 5224-5247)

1925-08-02 / nr. 5224

n Perfectă croitoreasă (Rochi­taiBleur), lucrează în fa­milie. A se adresa la ziar sub B. Primăria oraşului Timişoara Publcaţiune de concurs In conformitate cu hotărârea No 16035/925 cons. com. Primăria ora­şului Timişoara publică concurs pentru ocupaea a două catedre de vioara şi a unei catedre de canto la Conservatorul comunal. Retribuţiunile profesorilor titu­lari, cari au mai funcţionat în a­ceasta calitate la o altă şcoală si­milară, sunt egale cu acelea ale funcţionarilor comunali încadraţi în clasa VIII de salarizare. Profe­sorii începători vor funcţiona cel puţin un an de zile ca titulari pro­­vizori încadraţi în clasa IX de sa­larizare, iar întrucât în timpul pro­vizoratului vor fi satisfăcut toate aşteptările în luna Septemvrie 1926 vor fi propuşi Onor. Minister spre definitivare. Concurenţii la aceste posturi îşi vor înainta Consiliului comunal ce­rerile cel mai târziu până la data de 25 August 1925. Pe lângă diplomă unui conserva­tor (Academii de muzică) se vor mai înnainta odată cu cererea şi ur­mătoarele documente : 1) Actul de naştere. 2) Actul de naţionalitate (cetăţe­nie). 3) Certificatul asupra situaţiei militare. 4) Eventual certificatul de servi­ciu şi dovada dela autoritatea unde funcţionează de present că institu­­ţiunea de unde pleacă se poate lipsi de serviciile solicitatorului. Timişoara, la 4 Iulie 1925. Primar, dr. G­­eorgevici. 12152 No. 17853/1925. Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privi­­vitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Nicolache Tolsuzi d­in Satul Enghezu plasa Mangalia ju­deţul Constanţa, cu respect vă rog să binevoiţi a-mi acorda dispensa de stagiu pentru încetăţenire pe care o cer. Se constată din acte că sunt­ căsătorit cu cetăţeană română şi domiciliez în ţară de 21 ani. A­­lătur o declaraţie autentică de re­nunţare la supuşenia bulgară şi folta de obţinere a cetăţeniei Româ­ne, un certificat cu No. 393/924 a) Comn. Enghezu jud. Constanţa şi bu­letinul d­e căsătorie No. 90/922 com. Silistra şi un certificat de bună purtare. . . I Cu perfectă stiisă, Mircea I. Lecea Agent oficial de schimb și efecte la Bursa din București Strada Paris fie. 10. — TeLEfon 68-62 Secțiune specialii pentru De­vise telefoane interbancare ‘Zi St Zff ----------------1 3* 1PURGEN ESTE CEL ț^PURGO^ \ ---------------­REWBARIATDATE FARMACIILE Publicaţiune Uzinele Comunale aduce la cu­noştinţă abonaţilor că astăzi apa foid împinsă cu presiune mare vii oraş 24 ore, adică la­­nod continuu sunt rugaţi a pune cea mai mare grije instalat­iilor din interiorul­­ curţilor şi clădirilor, reparând ţevi­le sparte şi robinetele defecte, spre a se evita perderi de apă căci toata apa trecută prin contor, chiar şi cea perdută prin defectele eventuale a­­rătat mai sus, se plăteşte de abonat. Controlul perderilor se poate face­­ uşor chiar de abonat observând­­ dacă nu mişcă vreun ac (index) al controlului de apă atunci când ni­­meni nu nu se serveşte de apă, prin închiderea robinetelor de serviciu. 12265 Ru­blicatiune 1 In ziua­­ de 11 August a. c. ora 11 p. .m. tine .licitaţie publi­că cu oferte închise în localul Ministerului A­­griculturei şi Domeniilor, Direcţiu­nea Generală a Fermelor pentru vânzarea cantităţii de 25.000 kgr. răpită aflată la fermele Clinei­u- Spanţov-Ilfov şi Lichireşti—Călăra­şi-Ialomiţa.­­ Licitaţia se va ţine conform art. 72—83 din Legea Contabilităţii Pu­blice. Condiţiunile şi probele se pot ve­dea la biroul Fermelor în fiecare zi de lucru între orele 11—1 p. m 28346, 30 Iulie 1925. 12272 Primăria Oraşului Buzâu pomis­unea Interimară -X— Publicafly de In ziua de 18 August 1925 orele 10—12 dimineaţa, se va tine licita­­ţiune publică cu termen scurt, In Palatul Primării Buzău, prin ofer­te închise şi sigilate, pentru închi­rierea prăvăliei No. 2 din acest O­­raş Strada Târgului Colţ cu Piaţa Daciei, proprietatea Comunei, fost magazinul Ivanciovici, având o ca­meră la etaj şi 1/3 din subsol, pe timp de la aprobarea licitaţiunei şi până la 23 Aprilie 1928. Concurenţii vor depune câte o ga­ranţie de lei 20.000. Art. 72—83 din legea contabilită­ţi publice vor fi aplicabile. Pentru oric­e informaţiuni şi con­diţiunile licitaţiinei amatori se vor adresa acestei Primării. Preşedinte, G. V. Stănescu Secretar, C. Tomescu No. 10461, 1925 Iulie 30. KARLSBAD DOCTORUL Gr. GRAUR Hans Rubin ANUNŢ Se aduce la cunoştinţă generală că Primăria Capitalei ţine licitaţie publică orală la faţa locului In zi­lele şi străzile arătate mai jos, pen­tru vânzarea materialelor rezultate din dărâmarea construcţiilor de la imobilele după cum urmează: In ziua de 5 August ora 16 dim. în str. I. C. Brătianu. In ziua de 6 August ora 19 dim. in str. Radu- Vodă No. 42. Costul Bir.teriatelor vândute­ se va achita imediat și ridicându-se de îndată,­­ paza lor rămânând in sarcina cumpărătorului. 12267 Administraţia Casei Şcoalelor Cultura Poporului Pub­licaţiune Se aduce la cunoştiinţa generală că în ziua de 12 August 1925, ora 10 a. na. se vor ţine licitaţii publice cu termen scurt în localul acestei Administraţii şi la autorităţile no­tate mai jos pentru darea în între­prindere a lucrărilor următoare: 1. Diverse lucrări de­­completare necesare Institutului de Fiziologie şi Morfologie din Bucureşti. 2. Canalizarea curţilor şi legătura cu canalul oraşului necesare Insti­tutului de Fiziologie d­in Bucureşti 3. Instalaţie cu­ reflectoare pentru corpuri de iluminat necesare Insti­tutului de Fiziologie şi Morfologie din Bucureşti. 4. Complectări la lucrările de a­­menajări a Şcoalei Normale de bălţi d­in Bălţi. Licitaţia se va ţine şi la Prefectura Judeţului. 5. Lucrări de vopsitorii. 6. Lucrări de instalaţiuni sanitare 7. Lucrări de sobărie necesare Că­minului Studenţilor din Cluj, Calea Moţilor. Licitaţiile se vor ţine şi la Rectoratul Universităţii din Cluj. Licitaţiile se vor ţine în confor­mitate cu Legea Contabilităţii Pu­blice (art. 72—83 şi cu condiţiunile generale pentru întreprinderi de In­grări Publice. D-nii concurenţi vor licita separat pentru fiecare din lu­crările menţionate mai sus depu­nând odată cu oferta şi o garanţie de 6% la valoarea lucrărilor în nu­merar sau in efecte garantate de Stat. Se atrage atenţiunea d-lor con­curenţi că garanţia fie in numerar fie în efecte trebue să se consemne­ze la Cassa de Depuneri sau la vre-o Administraţie Financiară şi numai recipisa ce li se vor libera o vor depune în ziua licitaţiei odată cu oferta. In caz contrar oferta nu le va fi luată în considerare şi d-lor vor fi respinşi de la licitaţie. Devizele pla­nurile cum şi orice alte informaţi­uni relative la aceste lucrări se pot obţine in orice zi de lucru de la Servicii Tehnic al Administra­ţiei cum si de la autorităţile men­­ţonate mai sus între orele 11—13 a. m. No. 29089/925. * ’’ . 12271 L ( vss) Nicolache Tolsuzi MA! IDEAL LAXATIV ii ■V \ *'* 1 " .........­ ....­ 1 / (TtfrnT*TO PILULELE PIKK dau sânge, poftă de mâncare, puteri şi întarese energic nervii. Ele sunt reconstituantul suveran al organismelor slăbite, debi­­litate, epuizate, remediul tot­deauna în­trebuinţat cu succes contru anemiei, chlorosei, neu­­rastheniei, slăbirei generale, epuizărei nervoase, tulbură­­rilor creşterei şi a vârstei critice, durerilor In general, durerilor de stomac, durerilor de cap. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia­ parlamentului. „ Starea actuală e cât se poate­ de precară: învăţământul superior a­­gricol este lipsit d­e temelia legală, care să-i dea avântul necesar. Prin­t el nu mai putem să avem o agricul­tură raţională, capabilă să ridice la nivelul cuvenit, producţia agri­colă a ţării. El trebuie să stea în fruntea progresului tehnic, să for­meze elementele necesare pentru celelalte categorii de învăţământ, să studieze şi să rezolve probleme­le agricole specifice ţării noastre. De mult celelalte ţări, toate ţările d­in­­jurul nostru, au dat învă­ţămân­tulu­i agricol şi cu osebire cehii su­­perior, toată luarea aminte şi au făcut pentru­­el cele mai mari sa­crificii. In cea dintâi ţară agricolă a Eu­ropei, în România, chestiunea e pri­vită ca secundară şi putând fi sus­ceptibilă de orice amânare. Valorificarea bogăţiilor a­­ricole In ce priveşte valorificarea bogă­ţiilor noastre agricole, în special va­lorificarea cerealelor printr’un co­merţ organizat pe baze moderne, problema a fost luată în cercetare încă din anul 1907. Inginerul H. O. Schlove a întocmit atunci, din or­dinul ministerului de lucrări pu­blice, un voluminos raport intitu­lat : „înfiinţarea de magazii cu si­­lozuri în staţiile căilor ferate şi introducerea clasificării cereale­lor”. Ministrul lucrărilor publice, d. Ion I. C. Brătianu accepta a­­tunci acel proiect­ şi promitea prin decizia cu care a­ primit raportul, că va numi o comisie care să re­dacteze proiectul definitiv al aces­tei organizări, înainte de război, o delegaţie in frunte cu d. A. Perie­­ţeanu a mers în Rusia spre a stu­dia încercările pe care le făcea în această direcţie marele Stat pro­ducător de cereale. După război, în 1921, problema a fost luată din nou în cercetare de către institutul economic româ­nesc într’o serie de şedinţe la care au participat şi d. V. Brătianu, ac­tualul ministru de finanţe, d. O. Kîriacescu, Al. Perieteanu, Hal­mon şi alţii. Rezultatul desbaterilor a fost concentrat într’un raport în­tocmit de autorul acestui studiu şi publicat în Buletinul Institutului­­ Economic. Şi Comerţul de cereale In anul 1924, Ministerul Indus­triei şi Comerţului a încredinţat sarcina redactării unui proiect de lege al organizării comerţului de cereale unei mari comisii din care au făcut parte distinşi reprezen­tanţi ai agriculturii, ai comerţu­lui de cereale, ai finanţei şi teh­­nice şi de mâna întâi. Comisia a lucrat stăruitor împărţită în sub­comisii şi s’a ajuns la întocmirea unui proiect, pe care d-l Ministru al Industriei şi Comerţului îl ce­rea insistent şi în timpul cel mai scurt.­­ Proiectul prevede obligaţia de a se negocia cerealele numai pe bază de tipuri sau standarde. Se crea­­ză organele care vor fixa tipurile şi vor face clasificarea. Pentru re­alizarea acestui progres în comer­ţul de cereale e necesară o reţea de silozuri cu instalaţii sistemati­ce de curăţit. Cerealele se vor pu­tea astfel garanta cu uşurinţă, certificatele de depunere vor cir­cula ca orice valoare. Prin pierderea individualităţii mărfii, se evită transpoartele în­crucişate şi se va face o mare e­­conomie în mijloacele de trans­port. Cel mai mare folos al aces­tui sistem este că cerealele noastre, se vor putea negocia cu mult mai mare uşurinţă pe pieţele mondiale, comerţul dobândind o bază sigură pentru tranzacţie, o promptitudi­ne şi o precizie care-i lipsesc as­tăzi. Proiectul aşteaptă să fie supus Parlamentului, ca toate cele enu­merate mai sus.1) *) Din revista „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială." G. IONESCU-SISEŞTI ww— —* I. ■ 1 I ■ Spectacolele zile­i '«MH« PARCUL OTETELEŞlANU. — Ri­­goleto. TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Când îşi vâră dracul coada. l SPICUIRI PRESA Capitalei „Universal«« 'Relatează faptul că, în urma con­gresului reformat din Ch­embrich (Anglia), o comisiune a venit la noi spre a cerceta dacă suntem ţară intolerantă, după cum afirmase e­­brediştii unguri. Comisiunea sra convins că am fost calomniaţi. Asta nu va împedica pe minori­tari şi presa lor, să ne prezinte şi mai departe în străinătate ca ţara „cea mai intolerantă“. „Adevărul“ Înţelegerea dintre radicalii sârbi şi ţărăniştii croaţi, dă prilej „Ade­vărului“ să invite pe guvernanţii noştrii să procedeze la­ fel. Numai să aibă cu cine „proceda”, „îndreptarea«« Aminteşte că la 1918, când bolşe­vicii ameninţau să ne atace, d. Buz­dugan, deputat ţărănist, s’a dus la d. N. Iorga la Iaşi, faţă de care s’a obligat să liniştească pe bolşevici, cu condiţia detronărei Dinastiei. D-l Iorga a dat atunci afară pe d. Buzdugan, iar azi se află cot la act cu amicul bolșevicilor. D. Iorga e totdeauna... consec­vent. ­ Oaspeţii României Profesori­­ studenţi am­ericani VIZITEAZĂ ŢARA NOASTRA Astăzi, la orele 3 după amiazi, au sosit la­ Giurgiu delegaţiunea de studenţi şi profesori americani, care vizitează ţara noastră şi face un studiu asupra migraţiunilor din România. Delegaţiunea a fost întâmpinată de d-nii C. Stănescu, directorul plăşii şi migraţiunilor din minis­terul muncii şi Uhrinowsky, con­sul general în ministerul de ex­terne. Duminică dimineaţa, studenţii an­ericani vor merge la ministe­rul mimpii unde d. director Stă­nescu Ie va da explicaţii asupra problemei migraţiunilor în Româ­nia şi le va pune la dispoziţie toată legislaţia existentă şi datele nece­sare. După amiazi, distinşii oaspeţi vor vizita instituţiunile din Ca­pitală. Cu acest prilej, d. prof. Papa­­zolu le va arăta influenţa latini­tăţii asupra moravurilor poporului român. Luni delegaţiunea americană în­soţită de numeroase persoane ofi­ciale va face o vizită pe valea Pra­hovei, ia­r Marţi va vizita Con­stanţa, de unde urmează să se îm­barce pentru Constantinopol. ----- . Presa ani­tară „Mişcarea“ (Iaşi) In legătură cu progresul econo­mic al ţerei, constată: „Politica prudentă şi chibzuită a guvernului liberal — care până azi n’a contractat nici un soi de îm­prumuturi şi n’a înstrăinat nici una din averile ţărei — se învede­rează ca o politică salutară care duce comerţul şi industria ţărei pe căile normalizărei şi ale progre­sului“. Un motiv mai mult pentru ca coaliţia să fie şi mai amărâtă. 5jjNă^idea^Timişoara Asupra coaliţiei Pasici-Badi scrie: „Atât Pasici cât şi adversarul său de până ieri şi prietenul său de azi Rădici apar ca bărbaţi de un impunător patriotism şi înţele­gerea lor e încă o confirmare că principiul de bază al statelor nou ieşite din marele război nu poa­te fi decât naţionalismul Ceea ce nu-i cazul cu ţărăniştii noştri. T 6 August ANIVERSAREA LUPTELOR de la MARAŞEŞTI Aniversarea bătăliei de la Mără­­ şeşti care va avea loc în ziua de 6 August a. c. se va face cu un fast deosebit în prezenţa principelui moştenitor, a d-lui ministru de răz­boi, a invitaţilor oficiali şi a pu­blicului care va asista în număr foarte mare. Pentru ca această înălţătoare sărbătoare să fie la înălţimea eve­nimentelor ce comemorează, minis­terul de război a delegat pe d. ge­neral de divizie Rujinski N. să or­ganizeze până la cele mai mici a­­mănunte această aniversare. In acest scop d. general Rujinski a şi plecat la Mărăşeşti. In afară de aceasta ministerul de război a mai luat următoarele măsuri: — A dat ordin diviziei a 6-a din Focşani să dea 50 de soldaţi, sub conducerea unui ofiţer, cari să lu­creze la ridicarea tribunelor, pavoa­zarea oraşului şi gării, etc. precum şi trupele necesare cu drapelul şi muzică pentru darea onorurilor. — A dispus ca comandamentul corpului de jandarmi să trimită în seara de 5 august a. c. la Mărăşeş­ti un detaşament de jandarmi, care să asigure ordinea pe timpul ser­bărilor. — A intervenit la ministerul de interne pentru ca prefectura jude­ţului Putna şi primăria oraşului Mărăşeşti să ajute pe delegatul ar­matei în lucrările sale; — A aprobat fondurile băneşti necesare, pentru ca sărbătorirea să se poată face cu toată strălucirea cuvenită; — A organizat o masă comună, care va avea loc pe peronul gării şi la care vor lua parte principele moştenitor, d. ministru de război şi invitaţii. — A intervenit la ministerul co­municaţiilor pentru ca în ziua de 6 .August 1925, să ataşeze vagoane clasă speciale pentru invitaţi şi pu­blic, pe distanţa Bucureşti-Mără­­şeşti şi înapoi, precum şi pe toate celelalte direcţiuni, a­­ dispus ca episcopul militar dr. Ion Stroe, să oficieze slujba re­ligioasă din „Biserica Neamului“ şi parastasul pentru pomenirea eroi­lor căzuţi la Mărăşeşti. PROFESORII p studenţii francezi I® Vălenii de Munte Oaspeţii francezi au sosit dri di­mineaţă la Văleni de Munte. In gara Văleni au sosit la ora 11 jum. şi­ au fost întâmpinaţi de un public foar­te numeros. Au fost primiţi de pro­fesorii Universităţii literare, în frunte cu d. N. Iorga, toţi cursiştii şi elevele şcoalei de misionare. Foarte mare parte din public era îmbrăcat în costume naţionale. La descinedera din vagon musa­firii au fost primiţi cu urale ne­sfârşite şi strigăte de „Vive la France“. Cuvântul de bun sosit a fost spus de d. N. Iorga. Au urmat prezentă­rile de rigoare, după care oaspeţii însoţiţi de d. lorga au plecat în oraş, unde au fost încartiruiţi. D. prof. lorga va ţine câteva cursuri speciale pentru profesorii şi studenţii francezi spre ai iniţia în ştiinţele, literatura şi arta ro­mânească. Profesorii francezi vor ţine şi ei cursuri. 2 Discuţiunea angajată în Reich­stag asupra politicei externe a Germaniei, şi care s’a desfăşurat numai asupra răspunsului la nota franceză din 16 Iunie s’a terminat prin votarea unei moţiuni care a­­probă politica guvernului. Rezultatul votului după cum scrie „Le Temps”, este sub aştep­tările cabinetului Luther, de­oare­­ce moţiunea a fost adoptată cu 235 voturi contra 158 şi 13 abţineri ceea ce însemnează că n’a întâmpi­nat numai opoziţia extremei drep­te raciste şi a extremei stângi co­muniste ci şi a altor partide. Guvernul din Berlin ar­ fi dorit să obţie o majoritate cu mult mai mare, pentru ca să poată susţine apoi, că voinţa unanimă a Reic­­stagului, îl împiedică de a consim­ţi la concesiuni importante asu­pra principiilor formulate în nota de răspuns din 20 iulie. Au votat încrederea în guvern naţionaliştii, partidul popular, cen­trul catolic şi democraţii, pe când blocul social-democraţiei s’a pro­nunţat ostil guvernului prin votul emis.­ ­ S’a dovedit astfel odată mai mult că guvernul Luther-Strese­­mann este prizonierul partidelor­ din dreapta. Dezbaterile, care au durat două zile sunt edificatoare în această priviniţă. Nota Germaniei din 20 iulie, declaraţiile făcute apoi de­­ Stresemann şi cele de mai târziu ale d-lui Luther sunt neliniştitoa­re. „Ofensiva pacifică în stil mare” se anunţă mai mult ca o ofensivă de război contra tratatelor de pace. Acesta este sensul adevărat al declaraţiei, că voinţa sinceră a Germaniei este să aducă adevă­rata pace în Europa, când sunt cu­noscute tendinţele guvernului din Berlin de a distruge tratatele în­cheiate. Când cancelarul declară că Germania nu poate încheia un pact de siguran­ţă decât pe baza reciprocităţii, cu dr­epturi egale, însemnează că doreşte să nesoco­tească drepturile aliaţilor rezul­tând din tratatul de Versailles. Chestiunea egalităţii delegaţiunîior Deasemenea pentru intrarea în Societatea Naţiunilor, d. Luther reclamă egalitatea absolută la drepturi, dar respinge categoric şi egalitatea în obligaţiuni. „O reglementare definitivă a pă­cii — a spus d. Luther — nu va fi posibilă decât atunci când toate chestiunile legate de pacea Euro­pei, în special evacuarea Rhena­­niei, vor fi lichidate”. Impresiunea care se degajează din discuţiunile care au avut loc în Reichstag este că guvernul ger­man dă înapoi dela declarațtiunile pe care le-a făcut în Februarie. Noul speculaţiuni In vederea răspunsului ce se va da la nota germană a şi început un schimb de vederi între Paris, Londra şi Bruxelles. Răspunsul pe care Franţa de acord cu aliaţii săi îl va da nu va lăsa să rămâe în picioare nici un echivoc asupra principiilor care trebue să rămâe în afară şi pe deasupra certurilor internaţionale. Zadarnic speră Germania spune „Le Temps” că pactul de garanţie va avea repercusiuni asupra, trata­telor, ori asupra dreptului alitaţi­­lor de impune satisfacţiuni în caz de violare manifestă a lor. 7 Un Săpun. Perfect Un săpun lipsit de săruri alcaline, fabricat cu grăsi­mile cele mai curate, pre­cum e Săpunul Cadum, e esenţial ca să vă păstreze pielea în perfectă sănătate şi să păstreze tenului fră­gezimea naturală. Spuma lui îmbelşugată scapă porii de orice necurăţenii. Afară de aceasta, perfect uscat, el ţine de două ori mai mult decât săpunurile obişnuite. La farmacii, droguerii şi parfu­­merii. Engros la Drogueria Standard, Bucureşti Săpunul Cadum Pactul de siguranţă GERMANIA şi tratatele­­de pate ■BBaggai«^saBwrrmmmr­imm­iMi» mzmmmmmm Guvernul din Berlin sa foloseşte cu ala­­itate deToate imprejurările politice externe pen­tru a obţine maximum de avantagjj şi pentru a zădărnici aplicarea tratatelor de pace drepturile miniere ale COMUNELOR —X-­Pentru stabilirea drepturilor mi­niere câştigate pr­in constituţie şi legiferate prin noua lege a mine­lor,, sunt prevăzute anumite for­malităţi care revin primăriilor, co­munelor urbane şi rurale. In con­secinţă, ministerul de interne a fă­cut primăriilor comunelor urbane să afişeze, cu cel puţin 15 zile li­bere înnainte de primul termen de­ judecată, cererile de validare asu­pra terenurilor situate în acea co­mună. In comunele rurale notarul va aduce la cunoştinţă publicaţia, prin bătăi de tobă, sau alt mijloc într'o zi de sărbătoare. Instalarea noului prefect de Vlaşca Ieri d. Gh. Carapancea noul pre­fect al jud. Vlaşca, şi-a luat postul în primire. D-sa a convocat pe funcţionarii prefecturii şi pe administratorii de plasă. D. inspector general administrativ Crudu care a girat până acum lu­crările prefecturei a rostit o cuvân­tare mulţumind funcţionarilor pen­tru concursul dat şi a prezentat pe noul prefect. D. director al prefecturei Stavri Popescu a mulţumit în numele func­ţionarilor şi a promis noului pre­fect concursul său. D. prefect Carapancea a cerut funcţionarilor să-şi îndeplinească da­toria, și să fie urbani în relațiile cu publicul.

Next