Viitorul, august 1925 (Anul 18, nr. 5224-5247)
1925-08-02 / nr. 5224
n Perfectă croitoreasă (RochitaiBleur), lucrează în familie. A se adresa la ziar sub B. Primăria oraşului Timişoara Publcaţiune de concurs In conformitate cu hotărârea No 16035/925 cons. com. Primăria oraşului Timişoara publică concurs pentru ocupaea a două catedre de vioara şi a unei catedre de canto la Conservatorul comunal. Retribuţiunile profesorilor titulari, cari au mai funcţionat în aceasta calitate la o altă şcoală similară, sunt egale cu acelea ale funcţionarilor comunali încadraţi în clasa VIII de salarizare. Profesorii începători vor funcţiona cel puţin un an de zile ca titulari provizori încadraţi în clasa IX de salarizare, iar întrucât în timpul provizoratului vor fi satisfăcut toate aşteptările în luna Septemvrie 1926 vor fi propuşi Onor. Minister spre definitivare. Concurenţii la aceste posturi îşi vor înainta Consiliului comunal cererile cel mai târziu până la data de 25 August 1925. Pe lângă diplomă unui conservator (Academii de muzică) se vor mai înnainta odată cu cererea şi următoarele documente : 1) Actul de naştere. 2) Actul de naţionalitate (cetăţenie). 3) Certificatul asupra situaţiei militare. 4) Eventual certificatul de serviciu şi dovada dela autoritatea unde funcţionează de present că instituţiunea de unde pleacă se poate lipsi de serviciile solicitatorului. Timişoara, la 4 Iulie 1925. Primar, dr. Georgevici. 12152 No. 17853/1925. Comisiunea de naturalizări Conform art. 22 din legea privivitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Nicolache Tolsuzi din Satul Enghezu plasa Mangalia judeţul Constanţa, cu respect vă rog să binevoiţi a-mi acorda dispensa de stagiu pentru încetăţenire pe care o cer. Se constată din acte că sunt căsătorit cu cetăţeană română şi domiciliez în ţară de 21 ani. Alătur o declaraţie autentică de renunţare la supuşenia bulgară şi folta de obţinere a cetăţeniei Române, un certificat cu No. 393/924 a) Comn. Enghezu jud. Constanţa şi buletinul de căsătorie No. 90/922 com. Silistra şi un certificat de bună purtare. . . I Cu perfectă stiisă, Mircea I. Lecea Agent oficial de schimb și efecte la Bursa din București Strada Paris fie. 10. — TeLEfon 68-62 Secțiune specialii pentru Devise telefoane interbancare ‘Zi St Zff ----------------1 3* 1PURGEN ESTE CEL ț^PURGO^ \ ---------------REWBARIATDATE FARMACIILE Publicaţiune Uzinele Comunale aduce la cunoştinţă abonaţilor că astăzi apa foid împinsă cu presiune mare vii oraş 24 ore, adică lanod continuu sunt rugaţi a pune cea mai mare grije instalatiilor din interiorul curţilor şi clădirilor, reparând ţevile sparte şi robinetele defecte, spre a se evita perderi de apă căci toata apa trecută prin contor, chiar şi cea perdută prin defectele eventuale arătat mai sus, se plăteşte de abonat. Controlul perderilor se poate face uşor chiar de abonat observând dacă nu mişcă vreun ac (index) al controlului de apă atunci când nimeni nu nu se serveşte de apă, prin închiderea robinetelor de serviciu. 12265 Rublicatiune 1 In ziua de 11 August a. c. ora 11 p. .m. tine .licitaţie publică cu oferte închise în localul Ministerului Agriculturei şi Domeniilor, Direcţiunea Generală a Fermelor pentru vânzarea cantităţii de 25.000 kgr. răpită aflată la fermele Clineiu- Spanţov-Ilfov şi Lichireşti—Călăraşi-Ialomiţa. Licitaţia se va ţine conform art. 72—83 din Legea Contabilităţii Publice. Condiţiunile şi probele se pot vedea la biroul Fermelor în fiecare zi de lucru între orele 11—1 p. m 28346, 30 Iulie 1925. 12272 Primăria Oraşului Buzâu pomisunea Interimară -X— Publicafly de In ziua de 18 August 1925 orele 10—12 dimineaţa, se va tine licitaţiune publică cu termen scurt, In Palatul Primării Buzău, prin oferte închise şi sigilate, pentru închirierea prăvăliei No. 2 din acest Oraş Strada Târgului Colţ cu Piaţa Daciei, proprietatea Comunei, fost magazinul Ivanciovici, având o cameră la etaj şi 1/3 din subsol, pe timp de la aprobarea licitaţiunei şi până la 23 Aprilie 1928. Concurenţii vor depune câte o garanţie de lei 20.000. Art. 72—83 din legea contabilităţi publice vor fi aplicabile. Pentru orice informaţiuni şi condiţiunile licitaţiinei amatori se vor adresa acestei Primării. Preşedinte, G. V. Stănescu Secretar, C. Tomescu No. 10461, 1925 Iulie 30. KARLSBAD DOCTORUL Gr. GRAUR Hans Rubin ANUNŢ Se aduce la cunoştinţă generală că Primăria Capitalei ţine licitaţie publică orală la faţa locului In zilele şi străzile arătate mai jos, pentru vânzarea materialelor rezultate din dărâmarea construcţiilor de la imobilele după cum urmează: In ziua de 5 August ora 16 dim. în str. I. C. Brătianu. In ziua de 6 August ora 19 dim. in str. Radu- Vodă No. 42. Costul Bir.teriatelor vândute se va achita imediat și ridicându-se de îndată, paza lor rămânând in sarcina cumpărătorului. 12267 Administraţia Casei Şcoalelor Cultura Poporului Publicaţiune Se aduce la cunoştiinţa generală că în ziua de 12 August 1925, ora 10 a. na. se vor ţine licitaţii publice cu termen scurt în localul acestei Administraţii şi la autorităţile notate mai jos pentru darea în întreprindere a lucrărilor următoare: 1. Diverse lucrări decompletare necesare Institutului de Fiziologie şi Morfologie din Bucureşti. 2. Canalizarea curţilor şi legătura cu canalul oraşului necesare Institutului de Fiziologie din Bucureşti 3. Instalaţie cu reflectoare pentru corpuri de iluminat necesare Institutului de Fiziologie şi Morfologie din Bucureşti. 4. Complectări la lucrările de amenajări a Şcoalei Normale de bălţi din Bălţi. Licitaţia se va ţine şi la Prefectura Judeţului. 5. Lucrări de vopsitorii. 6. Lucrări de instalaţiuni sanitare 7. Lucrări de sobărie necesare Căminului Studenţilor din Cluj, Calea Moţilor. Licitaţiile se vor ţine şi la Rectoratul Universităţii din Cluj. Licitaţiile se vor ţine în conformitate cu Legea Contabilităţii Publice (art. 72—83 şi cu condiţiunile generale pentru întreprinderi de Ingrări Publice. D-nii concurenţi vor licita separat pentru fiecare din lucrările menţionate mai sus depunând odată cu oferta şi o garanţie de 6% la valoarea lucrărilor în numerar sau in efecte garantate de Stat. Se atrage atenţiunea d-lor concurenţi că garanţia fie in numerar fie în efecte trebue să se consemneze la Cassa de Depuneri sau la vre-o Administraţie Financiară şi numai recipisa ce li se vor libera o vor depune în ziua licitaţiei odată cu oferta. In caz contrar oferta nu le va fi luată în considerare şi d-lor vor fi respinşi de la licitaţie. Devizele planurile cum şi orice alte informaţiuni relative la aceste lucrări se pot obţine in orice zi de lucru de la Servicii Tehnic al Administraţiei cum si de la autorităţile menţonate mai sus între orele 11—13 a. m. No. 29089/925. * ’’ . 12271 L ( vss) Nicolache Tolsuzi MA! IDEAL LAXATIV ii ■V \ *'* 1 " ......... .... 1 / (TtfrnT*TO PILULELE PIKK dau sânge, poftă de mâncare, puteri şi întarese energic nervii. Ele sunt reconstituantul suveran al organismelor slăbite, debilitate, epuizate, remediul totdeauna întrebuinţat cu succes contru anemiei, chlorosei, neurastheniei, slăbirei generale, epuizărei nervoase, tulburărilor creşterei şi a vârstei critice, durerilor In general, durerilor de stomac, durerilor de cap. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia parlamentului. „ Starea actuală e cât se poate de precară: învăţământul superior agricol este lipsit de temelia legală, care să-i dea avântul necesar. Print el nu mai putem să avem o agricultură raţională, capabilă să ridice la nivelul cuvenit, producţia agricolă a ţării. El trebuie să stea în fruntea progresului tehnic, să formeze elementele necesare pentru celelalte categorii de învăţământ, să studieze şi să rezolve problemele agricole specifice ţării noastre. De mult celelalte ţări, toate ţările dinjurul nostru, au dat învăţământului agricol şi cu osebire cehii superior, toată luarea aminte şi au făcut pentruel cele mai mari sacrificii. In cea dintâi ţară agricolă a Europei, în România, chestiunea e privită ca secundară şi putând fi susceptibilă de orice amânare. Valorificarea bogăţiilor aricole In ce priveşte valorificarea bogăţiilor noastre agricole, în special valorificarea cerealelor printr’un comerţ organizat pe baze moderne, problema a fost luată în cercetare încă din anul 1907. Inginerul H. O. Schlove a întocmit atunci, din ordinul ministerului de lucrări publice, un voluminos raport intitulat : „înfiinţarea de magazii cu silozuri în staţiile căilor ferate şi introducerea clasificării cerealelor”. Ministrul lucrărilor publice, d. Ion I. C. Brătianu accepta atunci acel proiect şi promitea prin decizia cu care a primit raportul, că va numi o comisie care să redacteze proiectul definitiv al acestei organizări, înainte de război, o delegaţie in frunte cu d. A. Perieţeanu a mers în Rusia spre a studia încercările pe care le făcea în această direcţie marele Stat producător de cereale. După război, în 1921, problema a fost luată din nou în cercetare de către institutul economic românesc într’o serie de şedinţe la care au participat şi d. V. Brătianu, actualul ministru de finanţe, d. O. Kîriacescu, Al. Perieteanu, Halmon şi alţii. Rezultatul desbaterilor a fost concentrat într’un raport întocmit de autorul acestui studiu şi publicat în Buletinul Institutului Economic. Şi Comerţul de cereale In anul 1924, Ministerul Industriei şi Comerţului a încredinţat sarcina redactării unui proiect de lege al organizării comerţului de cereale unei mari comisii din care au făcut parte distinşi reprezentanţi ai agriculturii, ai comerţului de cereale, ai finanţei şi tehnice şi de mâna întâi. Comisia a lucrat stăruitor împărţită în subcomisii şi s’a ajuns la întocmirea unui proiect, pe care d-l Ministru al Industriei şi Comerţului îl cerea insistent şi în timpul cel mai scurt. Proiectul prevede obligaţia de a se negocia cerealele numai pe bază de tipuri sau standarde. Se crează organele care vor fixa tipurile şi vor face clasificarea. Pentru realizarea acestui progres în comerţul de cereale e necesară o reţea de silozuri cu instalaţii sistematice de curăţit. Cerealele se vor putea astfel garanta cu uşurinţă, certificatele de depunere vor circula ca orice valoare. Prin pierderea individualităţii mărfii, se evită transpoartele încrucişate şi se va face o mare economie în mijloacele de transport. Cel mai mare folos al acestui sistem este că cerealele noastre, se vor putea negocia cu mult mai mare uşurinţă pe pieţele mondiale, comerţul dobândind o bază sigură pentru tranzacţie, o promptitudine şi o precizie care-i lipsesc astăzi. Proiectul aşteaptă să fie supus Parlamentului, ca toate cele enumerate mai sus.1) *) Din revista „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială." G. IONESCU-SISEŞTI ww— —* I. ■ 1 I ■ Spectacolele zilei '«MH« PARCUL OTETELEŞlANU. — Rigoleto. TEATRUL CĂRĂBUŞ. — Când îşi vâră dracul coada. l SPICUIRI PRESA Capitalei „Universal«« 'Relatează faptul că, în urma congresului reformat din Chembrich (Anglia), o comisiune a venit la noi spre a cerceta dacă suntem ţară intolerantă, după cum afirmase ebrediştii unguri. Comisiunea sra convins că am fost calomniaţi. Asta nu va împedica pe minoritari şi presa lor, să ne prezinte şi mai departe în străinătate ca ţara „cea mai intolerantă“. „Adevărul“ Înţelegerea dintre radicalii sârbi şi ţărăniştii croaţi, dă prilej „Adevărului“ să invite pe guvernanţii noştrii să procedeze la fel. Numai să aibă cu cine „proceda”, „îndreptarea«« Aminteşte că la 1918, când bolşevicii ameninţau să ne atace, d. Buzdugan, deputat ţărănist, s’a dus la d. N. Iorga la Iaşi, faţă de care s’a obligat să liniştească pe bolşevici, cu condiţia detronărei Dinastiei. D-l Iorga a dat atunci afară pe d. Buzdugan, iar azi se află cot la act cu amicul bolșevicilor. D. Iorga e totdeauna... consecvent. Oaspeţii României Profesori studenţi americani VIZITEAZĂ ŢARA NOASTRA Astăzi, la orele 3 după amiazi, au sosit la Giurgiu delegaţiunea de studenţi şi profesori americani, care vizitează ţara noastră şi face un studiu asupra migraţiunilor din România. Delegaţiunea a fost întâmpinată de d-nii C. Stănescu, directorul plăşii şi migraţiunilor din ministerul muncii şi Uhrinowsky, consul general în ministerul de externe. Duminică dimineaţa, studenţii anericani vor merge la ministerul mimpii unde d. director Stănescu Ie va da explicaţii asupra problemei migraţiunilor în România şi le va pune la dispoziţie toată legislaţia existentă şi datele necesare. După amiazi, distinşii oaspeţi vor vizita instituţiunile din Capitală. Cu acest prilej, d. prof. Papazolu le va arăta influenţa latinităţii asupra moravurilor poporului român. Luni delegaţiunea americană însoţită de numeroase persoane oficiale va face o vizită pe valea Prahovei, iar Marţi va vizita Constanţa, de unde urmează să se îmbarce pentru Constantinopol. ----- . Presa anitară „Mişcarea“ (Iaşi) In legătură cu progresul economic al ţerei, constată: „Politica prudentă şi chibzuită a guvernului liberal — care până azi n’a contractat nici un soi de împrumuturi şi n’a înstrăinat nici una din averile ţărei — se învederează ca o politică salutară care duce comerţul şi industria ţărei pe căile normalizărei şi ale progresului“. Un motiv mai mult pentru ca coaliţia să fie şi mai amărâtă. 5jjNă^idea^Timişoara Asupra coaliţiei Pasici-Badi scrie: „Atât Pasici cât şi adversarul său de până ieri şi prietenul său de azi Rădici apar ca bărbaţi de un impunător patriotism şi înţelegerea lor e încă o confirmare că principiul de bază al statelor nou ieşite din marele război nu poate fi decât naţionalismul Ceea ce nu-i cazul cu ţărăniştii noştri. T 6 August ANIVERSAREA LUPTELOR de la MARAŞEŞTI Aniversarea bătăliei de la Mără şeşti care va avea loc în ziua de 6 August a. c. se va face cu un fast deosebit în prezenţa principelui moştenitor, a d-lui ministru de război, a invitaţilor oficiali şi a publicului care va asista în număr foarte mare. Pentru ca această înălţătoare sărbătoare să fie la înălţimea evenimentelor ce comemorează, ministerul de război a delegat pe d. general de divizie Rujinski N. să organizeze până la cele mai mici amănunte această aniversare. In acest scop d. general Rujinski a şi plecat la Mărăşeşti. In afară de aceasta ministerul de război a mai luat următoarele măsuri: — A dat ordin diviziei a 6-a din Focşani să dea 50 de soldaţi, sub conducerea unui ofiţer, cari să lucreze la ridicarea tribunelor, pavoazarea oraşului şi gării, etc. precum şi trupele necesare cu drapelul şi muzică pentru darea onorurilor. — A dispus ca comandamentul corpului de jandarmi să trimită în seara de 5 august a. c. la Mărăşeşti un detaşament de jandarmi, care să asigure ordinea pe timpul serbărilor. — A intervenit la ministerul de interne pentru ca prefectura judeţului Putna şi primăria oraşului Mărăşeşti să ajute pe delegatul armatei în lucrările sale; — A aprobat fondurile băneşti necesare, pentru ca sărbătorirea să se poată face cu toată strălucirea cuvenită; — A organizat o masă comună, care va avea loc pe peronul gării şi la care vor lua parte principele moştenitor, d. ministru de război şi invitaţii. — A intervenit la ministerul comunicaţiilor pentru ca în ziua de 6 .August 1925, să ataşeze vagoane clasă speciale pentru invitaţi şi public, pe distanţa Bucureşti-Mărăşeşti şi înapoi, precum şi pe toate celelalte direcţiuni, a dispus ca episcopul militar dr. Ion Stroe, să oficieze slujba religioasă din „Biserica Neamului“ şi parastasul pentru pomenirea eroilor căzuţi la Mărăşeşti. PROFESORII p studenţii francezi I® Vălenii de Munte Oaspeţii francezi au sosit dri dimineaţă la Văleni de Munte. In gara Văleni au sosit la ora 11 jum. şi au fost întâmpinaţi de un public foarte numeros. Au fost primiţi de profesorii Universităţii literare, în frunte cu d. N. Iorga, toţi cursiştii şi elevele şcoalei de misionare. Foarte mare parte din public era îmbrăcat în costume naţionale. La descinedera din vagon musafirii au fost primiţi cu urale nesfârşite şi strigăte de „Vive la France“. Cuvântul de bun sosit a fost spus de d. N. Iorga. Au urmat prezentările de rigoare, după care oaspeţii însoţiţi de d. lorga au plecat în oraş, unde au fost încartiruiţi. D. prof. lorga va ţine câteva cursuri speciale pentru profesorii şi studenţii francezi spre ai iniţia în ştiinţele, literatura şi arta românească. Profesorii francezi vor ţine şi ei cursuri. 2 Discuţiunea angajată în Reichstag asupra politicei externe a Germaniei, şi care s’a desfăşurat numai asupra răspunsului la nota franceză din 16 Iunie s’a terminat prin votarea unei moţiuni care aprobă politica guvernului. Rezultatul votului după cum scrie „Le Temps”, este sub aşteptările cabinetului Luther, deoarece moţiunea a fost adoptată cu 235 voturi contra 158 şi 13 abţineri ceea ce însemnează că n’a întâmpinat numai opoziţia extremei drepte raciste şi a extremei stângi comuniste ci şi a altor partide. Guvernul din Berlin ar fi dorit să obţie o majoritate cu mult mai mare, pentru ca să poată susţine apoi, că voinţa unanimă a Reicstagului, îl împiedică de a consimţi la concesiuni importante asupra principiilor formulate în nota de răspuns din 20 iulie. Au votat încrederea în guvern naţionaliştii, partidul popular, centrul catolic şi democraţii, pe când blocul social-democraţiei s’a pronunţat ostil guvernului prin votul emis. S’a dovedit astfel odată mai mult că guvernul Luther-Stresemann este prizonierul partidelor din dreapta. Dezbaterile, care au durat două zile sunt edificatoare în această priviniţă. Nota Germaniei din 20 iulie, declaraţiile făcute apoi de Stresemann şi cele de mai târziu ale d-lui Luther sunt neliniştitoare. „Ofensiva pacifică în stil mare” se anunţă mai mult ca o ofensivă de război contra tratatelor de pace. Acesta este sensul adevărat al declaraţiei, că voinţa sinceră a Germaniei este să aducă adevărata pace în Europa, când sunt cunoscute tendinţele guvernului din Berlin de a distruge tratatele încheiate. Când cancelarul declară că Germania nu poate încheia un pact de siguranţă decât pe baza reciprocităţii, cu drepturi egale, însemnează că doreşte să nesocotească drepturile aliaţilor rezultând din tratatul de Versailles. Chestiunea egalităţii delegaţiunîior Deasemenea pentru intrarea în Societatea Naţiunilor, d. Luther reclamă egalitatea absolută la drepturi, dar respinge categoric şi egalitatea în obligaţiuni. „O reglementare definitivă a păcii — a spus d. Luther — nu va fi posibilă decât atunci când toate chestiunile legate de pacea Europei, în special evacuarea Rhenaniei, vor fi lichidate”. Impresiunea care se degajează din discuţiunile care au avut loc în Reichstag este că guvernul german dă înapoi dela declarațtiunile pe care le-a făcut în Februarie. Noul speculaţiuni In vederea răspunsului ce se va da la nota germană a şi început un schimb de vederi între Paris, Londra şi Bruxelles. Răspunsul pe care Franţa de acord cu aliaţii săi îl va da nu va lăsa să rămâe în picioare nici un echivoc asupra principiilor care trebue să rămâe în afară şi pe deasupra certurilor internaţionale. Zadarnic speră Germania spune „Le Temps” că pactul de garanţie va avea repercusiuni asupra, tratatelor, ori asupra dreptului alitaţilor de impune satisfacţiuni în caz de violare manifestă a lor. 7 Un Săpun. Perfect Un săpun lipsit de săruri alcaline, fabricat cu grăsimile cele mai curate, precum e Săpunul Cadum, e esenţial ca să vă păstreze pielea în perfectă sănătate şi să păstreze tenului frăgezimea naturală. Spuma lui îmbelşugată scapă porii de orice necurăţenii. Afară de aceasta, perfect uscat, el ţine de două ori mai mult decât săpunurile obişnuite. La farmacii, droguerii şi parfumerii. Engros la Drogueria Standard, Bucureşti Săpunul Cadum Pactul de siguranţă GERMANIA şi tratatelede pate ■BBaggai«^saBwrrmmmrimmiMi» mzmmmmmm Guvernul din Berlin sa foloseşte cu alaitate deToate imprejurările politice externe pentru a obţine maximum de avantagjj şi pentru a zădărnici aplicarea tratatelor de pace drepturile miniere ale COMUNELOR —X-Pentru stabilirea drepturilor miniere câştigate prin constituţie şi legiferate prin noua lege a minelor,, sunt prevăzute anumite formalităţi care revin primăriilor, comunelor urbane şi rurale. In consecinţă, ministerul de interne a făcut primăriilor comunelor urbane să afişeze, cu cel puţin 15 zile libere înnainte de primul termen de judecată, cererile de validare asupra terenurilor situate în acea comună. In comunele rurale notarul va aduce la cunoştinţă publicaţia, prin bătăi de tobă, sau alt mijloc într'o zi de sărbătoare. Instalarea noului prefect de Vlaşca Ieri d. Gh. Carapancea noul prefect al jud. Vlaşca, şi-a luat postul în primire. D-sa a convocat pe funcţionarii prefecturii şi pe administratorii de plasă. D. inspector general administrativ Crudu care a girat până acum lucrările prefecturei a rostit o cuvântare mulţumind funcţionarilor pentru concursul dat şi a prezentat pe noul prefect. D. director al prefecturei Stavri Popescu a mulţumit în numele funcţionarilor şi a promis noului prefect concursul său. D. prefect Carapancea a cerut funcţionarilor să-şi îndeplinească datoria, și să fie urbani în relațiile cu publicul.