Viitorul, decembrie 1925 (Anul 18, nr. 5325-5348)
1925-12-01 / nr. 5325
opa de Ulesteacan este cea mai apreciată l®fîusîffi din întreaga lume Preîntâmpină Căderea Panamii Curăţă Mătreaţa ASTRA Mina Fabrici Română loragoane şi Motoare S.A. Direcţiunea Generală: Bucureşti, Str. Lascar Catargiu 11 Adresa telegrafiei: Vagonastra. Scrisori: Căsuţa poştală 136’ Direcţiunea fabricelor ARAD Orice tei de vagoane de persoane, de evlariă şi de lux. Vagoane cisterne pentru spirt, patrol şi benzină. Velicare industriale, forestiere şi agricole. Construcţia] de fer, stâlpii nituiţi. Piese de maşini forjate. Zdrobitoare de cânepă. Poduri. Piese turnat® de fer şi de bronz. Cazane cu înaita tensiune sistem Cefia, Komwail, Tischbein. ..urr- MOdiin^ etc. Rezervoare pentru apă, spirt, prrfr©5 şi benzină de orice formă şi mărime. Piese de rezervă pentru vagoane. — OFERTE şi DIV!Z£ la CERS82E — De vânzare la Drogherii, Farmacii şi Parfimerii. nSALVATOR“ Cabinet medical fondat in 1906 de indici specialişti pentru boale VEREBRE Si SIFILIS BOALE 1 28 PILE tratamentul bUNOflAGIEl CROMJ prin retoade electroterapeutice Electrotermic pentru prostatite Operaţiuni de specialitate DRETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidian Microscopie şi Ultramicroscopie Pasagiul Român 9 Lângă teatrul Raţional Bucureşti Consult, i—j si G—9. 7elet. SSISi Eforia Spitalelor Civile Bucureşti Direcţia Spitelor, Economalu Iui şi Technică Publicaţiune Grefa Trib. Dâmboviţa Secţia l-a EXTRACT M Petre Gheorghe Ghiţă din comuna Româneşti jud. Dâmboviţa cu petiţia înreg. la No. 14360/924 a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Dumitru Petre Gheorghe Chiţă din aceiaş comună pentru cauze determinate. Din căsătorie au rezultat copilul Mihail de 9 ani Soţia pârâtă nu posedă avere. Termen la 4 Decembrie 1925. Reclamanta 4 Decembrie 1925. Reclamantul se serveşte cu act de paupertate. Grefier, C. Georgescu. No. 30592. 925^Nommbrie 26.Grefa Tribunalului Argeş Secţia II-a 1 X flTk C T D-l Constantin Stancu Tâmboi zis Costică Stănculescu din comuna Budeasa judeţul Argeş, prin petiţiunea înregistrată la No. 2152b din 925, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Ioana G-tin Stancu Tâmboi zis C-tin Stănculescu din aceeaşi comună pentru fapte determinate de lege. Din căsătorie a resultat copilul Constantin de un an. Soţia pârâtă posedă 3 petece de pământ în suprafaţă de trei hectare în comuna Budeasa. Grefier, (ss) Const. I. Radu purtat şi al faptului că ţara a fost mai bine de jumătate ocupată, mai sunt încă de învins. D-sa atrage atenţiunea Europei, asupra muncei care se desfăşură într'o ţară, care de sute de ani a jucat rolul de zid de apărare al civilizaţiei şi care merită interesul tuturor — şi moral şi material — în opera ei de consolidare Pentru cuvintele elogioase pe care autorul le are pentru ţara noastră ca şi pentru apelul pe care d-sa îl îndreaptă opiniei publice occidentale, orice român îi va păstra sentimente de cea mai curată şi vie recunoştinţă. ION TOTU -———----©•«•©------------- Fos! oficiau ssoii serviciul F.T.T. cu STUDII LICEALE CAUTĂ OCUPAŢIUNE în orice ramură de activitate A se adresa D-troa Str. Brâncoveanu 3. Bucureşti JL Sud Societatea Criminală a Tramvaielor Bucureşti vinde avantagios cai reformaţi, buni pentru munca câmpului, sau alte servicii de tracţiune mai uşoară. Se pot vedea la depozitul din Sos. Bonaparte No. 21. in Dean, state, Perle, Smaralde Aur, Platină, Argintărie, Bijuteria uzase, PLĂTESC PREŢURI MARI — trimesc şi in consignatie — „LS RUBIN“ Calea Victoriei 63 fost 77. Grefa Trib. Dâmboviţa Secţia II-a EXTRACT D-na Nastasia Nicolae Bonaş, din Comuna Suţa Seacă, acest judeţ, prin petiţiunea înreg. la No. 11472 din 28 Aprilie 1924 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Nicolae Bonaş, domiciliat în Comuna Lucieni, satul Ungureni acest judeţ, pentru cauze determinate. Din această căsătorie au rezultat copiii Ioana, Ion, Gheorghe, Ştefan, Elena şi Ilie, iar soţul are următoarea avere în raza comunei Lucieni: 15 arii pământ cămin de casă’, având pe el o casă, un pătul şi grajd, învecinat cu D-tru Grădinaru şi Tudor Bonaş; Un hectar pământ cu pruni învecinat cu Tudor Bonaş şi cu D-tru Grădinaru şi 25 arii pământ cu pădure, învecinat cu Tudor Bonaş şi Gg. Bonaş . Grefier, N. Săndulescu. No. 23267, 1925 Iunie 30. 1 Se aduce la cunoştinţă amatorilor că se vor ţine la Eforie în zilele mai jos notate următoarele licitaţii: 1 La 9 Ianuarie 1926, orele 10 jumdim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea laptelui necesar pitalelor: Colţea, Colentina şi Panelimon în anul 1926. 2. Furnizarea cărnei de vacă necesară spitalelor: Colţea, Colentina , de Copii, Filantropia-Maternitatea Pantelimon în anul 1926. 3. Furnizarea pâinei şi făinei pentru sosuri, idem. La 11 Ianuarie 1926, orele 10 luni iîm. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea materialelor elec- I trice necesare spitalelor în anul Sd 920. 2. Furnizarea materialelor necesare la întreţinerea maşinelor idem. 3. Furnizarea obiectelor de serviciu, idem. 4. Furnizarea pănzei, idem. La 12 Ianuarie 1926, orele 10 ium. dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea sodei necesară spitalelor. 2. Furnizarea săpunului ordinar, idem. 3. Furnizarea petrolului, benzinei, uleiului mineral, şi valvolinei, idem. 4. Darea în antrepriză a curăţitului latrinelor, idem. 5. Darea în antrepriză a măturatului coşurilor, idem La 13 Ianuarie 1926, orele 10 jum. dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea pastelor făinoase necesare spitalelor în anul 1926. 2. Furnizarea articolelor de biuron, idem. 3. Furnizarea articolelor de cusătorie, idem. 4. Furnizarea articolelor de rogojinărie, idem. La 14 Ianuarie 1926, orele 10 jum. dim. dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea imprimatelor şi registrelor necesare spitalelor în anul 1926. 2. Furnizarea articolelor de biurou, idem. 3. Furnizarea articolelor de cusătorie, idem. 4. Furnizarea articolelor de rogojinărie, idem. La 14 Ianuarie 1926, orele 10 jum. dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea imprimatelor şi registrelor necesare spitalelor în anul 1920. 2. Furnizarea vatei şi pansamentelor, idem. 3. Furnizarea ghieţei, idem. La 21 Ianuarie 1926, orele 10 jum. dim. Se va ţine licitaţie pentru: 1. Furnizarea unturei de porc necesară spitalelor în anul 1926. Doritori de a lua parte la aceste licitaţiuni sunt invitaţi ca în sus citatele zile şi ore să-şi prezinte ofertele d-lor sigilate însoţite de o garanţie provizorie. Atât garanţia provizorie cât şi cea definitivă vor fi prevăzute în caetul de sarcini. Licitaţiile se vor ţine în condiţiunile art. 72—83 din Legea Contabilităţei Publice. Caetele de sarcini se pot vedea la Eforie, Direcţiunea Spitalelor, în orice zi şi oră de lucru, p. Director, Nicu Petrescu12535 ----------------------------Grefa Trib. Tutova , X flTa C T Mo. 61193 D-na Domnica G. Iacob cu cererea din 4 Decembrie 1921 a intentat proces de divorţ soţului ei Gh. Iacob. Din căsătoria lor a rezultat 2 copii: Elisabeta şi Iacob Iacob. Soţul posedă pământ şi casă în Com. Piteşti. Pe baza art. 285 c. c. Dispune ca prezentul să se publice prin ziarul „Viitorul", p. Grefier, Leu Greta Trib. Teleorman Secţia I-a EXTRACT D-l Stan Tudor Ştefan din comuna Lăceni prin pct înreg. la No. 58404925, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Chiriaca St. T. Ştefan din comuna Beiu judeţul Teleorman pentru părăsirea domiciliului conjugal şi insulte grave. Din căsătorie a rezultat doi copii şi anume Tudora de 7 ani şi Ioana de 5 ani. Termenul de judecată s-a fixat la 21 Ianuarie 1926. Drept care am format prezentul extract. Grefier. Indescifrabil. No. 42041. 1925 Noembrie, an. CONFERINŢELE Baroului Ilfov Membrii baroului Ilfov vor ţine o serie de conferinţe în lunile Decembrie, Ianuarie, Februarie şi Martie. Dăm aci conferinţele din luna Decembrie. Sâmbătă 5 Decembrie. — D-l Istrati Micescu, decanul baroului: „Permanenţa tendinilor individualiste în ştiinţa dreptului". Sâmbătă 12 — D-l C. Dissescu, profesor universitar: „Elementele determinante ale cabinetului ministerial parlamentar“. Sâmbătă 19. — D-l Cezar Partémié, profesor universitar : „Aspecte din dreptul integral. Succesiunea idealurilor juridice“. Conferinţele sunt publice şi se vor ţine în sala Curţei cu juraţi din palatul de justiţie, la ora 4 p. m. - PARASTASUL mira Fatin Ebks ca tri Duminică, la ora 11 dimineaţa s-a oficiat în biserica Visarion din Capitală parastasul de şapte ani pentru pomenirea regretatului Fotin Enescu, fost ministru şi director general al băncilor populare, cooperativelor şi obştiilor săteşti. Au asistat la parastas d-na Alexandrina Fotin Enescu cu fiul, d-na şi d. Eugen Enescu, d-na şi d. dr. Enescu, Dimitrie Enescu, Mihail Enescu, d-na şi d. colonel Filip, d-na şi d. colonel Linaru, d-na şi d. Stoicănescu, soţie, fiu, fraţi, surori, cumnaţi şi cumnate ai defunctului. D-nii general C. Coandă, fost prim-ministru, I. G. Duca, ministru de externe, Oscar Kiriacescu, director la Banca Naţională, fost ministru,general N. Constantinescu, senator, Dem. I. Gheorghiu, secretar general al ministerului de finanţe, N. Budurescu, secretar general al ministerului muncii şi cooperaţiei, inginer A. Ioachimescu şi N. Căpităneanui, membri în consiliul băncilor populare și cooperativelor, Const. Cercel, director general al Casei centrale a cooperativelor, Axente, director general al Casei centrale a băncilor populare; dr. Q. Ionescu-Brăila, director general al serviciului zootechnie, inginer inspector general Elie Bujor, prof. Gr. Dănescu, Irimia Morandini, colonel Barbu Roman, Ionescu-Paşcani, director la Casa centrală a cooperativelor, V. Enescu, inspector general al băncilor populare, Gâdei, inspector general al cooperativelor, şi numeroşi funcţionari superiori ai băncilor populare și cooperativelor. După parastas membrii familiei şi celelalte persoane s-au dus la cimitir unde au depus flori pe mormântul neuitatului Fotin E nescu.--------------------------------- A apărut excelenta revistă „Peninsula Balcanică”, număr politic, Anul al III-lea. No. 7 din Noembrie, cu un bogat material informativ asupra tuturor chestiunilor ce privesc ne Românii din dreapta Durtărei. A apărut: „Revista pagini Agrare şi Sociale“ No. 20—21 din 15 Noembre a. c. cu următorul sumar: Ştefan Moitani: învăţământul Agricol. Gr. Stănescu: Agricultura în Buceagul Basarabiei. St. Zeletin: Istoria Socială. Ioan Moldoveanu: Cine's ploşniţele lui G. L. Aurel Sp. Pusiceanu : Camerele profesionale. V. Chimpu: progresul Agriculturei în ţările civilizate. A. D. Carabella: O sărbătoare agricolă. N. P.: Chenzina, Știri şi fapte. Pe masa de scris. A Apărut în „Biblioteca Minerva“, editura „Cartea Românească“ Vraja Iubire! de G. Niculescu Varone. - ormmár. Litere-Arte-Stiinte al lot d’Annqpzio la Scala din Milano „Martiriul Sfântului Sebastian al lui d’Annunzio în traducerea franceză a lui Doderet va fi jucată la Scala din Milan, cu muzica lui Debussy, pe care o va dirija regele șefilor de orchestră, marele Toscanini. Este o mare cinste, fiindcă teatrul acesta este considerat ca un templu consacrat în mod exclusiv muzicei. A fost refuzat acest teatru lui Zacconi, Emmei Gramatica. „Martirul Sfântului Sebastian“ este o ocazie unică pentru a sărbători pe d’Annunzio, cel mai celebru dintre literaţii şi dramaturgii italieni. Concert® Astăseară are loc la Ateneu al doilea si ultimul concert dat de celebra primadonă vieneză Berta Kiurina. In interesantul program figurează si liedul „Am Brunnen” de Mihail Jóra, pe care distinsa cântăreaţă îl va cânta acompaniată chiar de compozitor. Opeera romanei ■WH— Marţi 1 Decembrie are loc a doua reprezentaţie extraordinară cu celebrul bariton Sigismund Zajeski în rolul Boris din Opera „Boris Godunow“. * Miercuri se va relua Baletul Coppelia în noua înscenare a maestrului de balet A. Romanowsky. Spectacolul se va începe cu „Cavaleria Rusticană“. * D. Mircea Lazăr, prim tenor liric, îşi va face reintrarea la Opera Română, săptămâna viitoare în „Boema“. Pe la jumătatea lunei Decembrie va crea rolul principal din „Ielele“ de Puccini. Sculptorul Severin şi-a deschis expoziţia de sculptură şi pictură în casele sale din Fundătura Bibescu-Vodă 13 (prin Şerban-Vodă).* M. M. L. L. Regele şi Regina au vizitat ieri expoziţia pictorului Ip. Strâmbu, reţinând două din cele mai importante lucrări. Teatrul Reglata frSana Ordinea spectacolelor de la 30 Noembrie la 6 Decembrie 1925. Luni 30 Noembrie „Aripi Frânte“; Marţi 1 Decembrie „Hamlet“ cu d. Manolescu ; Miercuri 2 Decembrie „Comediana“; Joi 3 Decembrie „Hamlet“ cu d. Manolescu ; Vineri 4 Decembrie „Comediana“ ; Sâmbătă 5 Decembrie, matineu, „Hamlet“ cu d. Manolescu, seara „Anfisa“, premieră ; Duminică 6 Decembrie, matineu „Anfisa“, seara 1 „Anfisa“. Repertoriul Trupei maghiare Luni 30 Noembrie „Antonia“; Marţi 1 Decembrie „Meştera Manoie“ şi „Taifun“ ; Miercuri 2 Decembrie „Mişelul“; Joi 3 Decembrie „Ţarina“; Vineri 4 Decembrie „Fatalitatea învinsă“ şi „Omul. Animalul şi Virtutea“ ; Sâmbătă 5 Decembrie matineu „Fata Morgană“ ; seara, „Institutoarea“; Duminică 6 Decembrie (matineu), „In razele Soarelui“; seara, „Țarina“. Premiera piesei „Pentru Fericire“ de Przbyszewski la Teatrul Popular a fost fixată pentru Luni 7 Decembrie. In rolurile principale d-nele Getta Popa şi Maria Antonov şi d-nîi Şubă şi Ronea. Un institut e de edituri la R.Vâlcea P. S. S. Episcopul Vartolomeu al Râmnicului Noului Severin, care este iniţiatorul unei puternice mişcări culturale bisericeşti în Oltenia, a întemeiat la Râmnicul-Vâlcea un „Institut de editură creştină al sfintei Episcopii a Râmnicului Noului Severin“. Prima lucrare scoasă la lumină de acest institut de editură este o „Carte de rugăciuni“ datorită părintelui Ion Tomescu, profesor la seminarul din R.Vâlcea. Spertacole de sites Teatrul Naţional. — „Anuţa“ Opera Română. — Belâche“. Teatral Regina Maria. — „Aripi frânte“ Palatul Ateneului. — Concert Kubrina. Teatral Alhambra. — Varieteu. Cinema Edison. — Păpuşa din New York“ cu Baby Poggi o comedie şi Trupa Niculescu-Buzău. * •m TEATRU-MUZICA PaEsatuEi Mîeksasiui. — PrîrsjI concert „Kurina“. Celebra cântăreaţă de la Opera Mare din Viena este în trecere prin Bucureşti, unde a anunţat două concerte, cu programe compuse mai cu seamă din lieduri, d-na Kiurina, fiind în ziua de azi, după spusele chiar ale lui Richard Strauss, cea mai perfectă interpretă de lieduri. Am ascultat prima jumătate a concertului de Sâmbătă seara, şi am fost fermecat de frumuseţea, claritatea, tinereţea vocei demi Kiurina, care posedă o aleasă şcoală şi un atac sigur. Interpretarea este din cele mai artistice şi succesul cântăreţei a fost foarte mare, mai mult în liedurile de Schubert. Mai puţin gustate au fost liedurile de Pfltzner. In astăseară are loc al doilea şi ultimul concert. Opera română. — Zalewsky în Boris Godunow. Publicul să fie recunoscător direcţiunei Operei Române, care a adus pe Zalewsky pentru câteva pe prezentaţiuni extraordinare. Zalewsky a debutat în rolul lui Boris din „Boris Gudonow“ şi creaţiunea acestui mare artist este formidabilă. Rar am resimţit o atât de puternică senzaţie de artă superioară, înţelegem uşor, I reputaţia mondială pe care şi-a cucerit-oi acest mare cântăreţ şi acest admirabil actor. Boris al lui Zaîewsky este grandios. In acest caz nu se mai poate spune că artistul interpretează un rol. In Zaîewsky trăeşte ţarul Boris. Publicul a făcut o entuziastă primire acestui artist de mare rasă, chemându-1 de zeci de ori la rampă după actele în care jucase. In urma marelui succes Sâmbătă seara, suntem convinşi că direcţiunea va interveni pe lângă Zalewsky să dea un cât mai mare număr de reprezentaţiuni cu această operă. F. n/1 atemhel româm Dreptul naţionalităţilor — Conferinţa b ruS Bstrata Mocescu Başelăţos rau „t&tori trei Creguri“ Şezătoarea s’a ţinut la Ateneul Român sub patronajul A. S. R. Principele Carol. D. gen. Burileanu a arătat rolul cultural naţional îndeplinit de revista „Cele Trei Crişuri” de sub conducerea d-lui col. Bacaloglu, la graniţa de vest. Conferinţa d-lui IsSfsS© „De câtăva vreme se pare că suntem suspectaţi în aplicarea obligaţiilor luate prin tratatul de pace, is vizitaţi de improvizaţi procurori ai opiniei europene... Paţă de aceste lucruri, e nevoie ca opinia noastră publică să-şi revizuiască conştiinţa stărilor de drept create prin tratate. Ştiinţa tebuie să găsească în aafară de principiul, care stă la baza relaţiilor dintre indivizi, şi pe acela, care conduce relaţiile dintre popoare. Acordându-le prin tratat cetăţenia română, trebuie să cerem minorităţilor, realitate faţă de statul nostru, cum ne cerem nouă înşine. Dacă în firea românului e bunătatea, nu înţelegem ca streinii să privească cu nostalgie în afară. S’a făcut caz, în jurul chestiunii dacă prin tratat s’a ştirbit ceva din suveranitatea noastră naţională. Unii au susţinut că ea a fost ştirbită, dar datoria noastră e să veghem, ca aceasta să nu se întâmple, opunându-ne ca oricine să se erijeze un apărător al minorităţilor. Prin tratatul de pace adiţional, România „s’a angajat” să respecte drepturile naţionalităţilor, dar nu i s’a impus acest lucru. D. Balfour în primele şedinţe ale L. N., când se punea chestia garanţiei minorităților, a făcut o declaraţie care trebuie repetată, pentru a fi ştiută de diverşi musafiriinspectori : „Aceasta (garanţia drepturilor minorităţilor) va fi o sarcină ingrată şi dificilă pentru L. N., pentru că acel membru care ar fi însărcinat cu aplicarea ei ar trebui să facă pe acuzatorul împotriva Statului care nu şi-a respectat obligaţiile”. Este aici o parte ilogică : recunoşti suveranitatea şi egalitatea tuturor statelor semnatare între ele, si în acelaş timp recunoşti dreptul de control al altora împotriva aceluia care Şi-a dat votul său liber de adesiune în L. N. Dar se mai spune acolo : „TREBUE SA SE IA SEAMA CA PRIN ACELE DREPTURI SA NU SE ADUCA O ATINGERE SUVERANITĂŢII SI SA SE CREEZE UN STAT IN STAT”. Regulamentul întocmit de Titoni în privinţa acestor obligaţii, a îngrădit drepturile celor care pot face apel la Ligă, limitându-i numai la membrii Consiliului. Minorităţile au dreptul să informeze şi să facă petiţii Ligei, relativ la drepturile lor, nu însă denunţuri. Obligaţiile luate dintr'un spirit de cavalerism care ne caraterizează, înţelegem să le împlinim pentru că vrem, dar nu pentru că ni se impune. Dacă cel ce le solicită e lipsit de cavalerism şi stă cât privirea aţintită în afară, avem dreptul să i le refuzăm. Un om care se izolează de naţiunea căreia aparţine, nui mai are dreptul să pretindă nimic de la ea. Ce poate fi oare o „Ligă a drepturilor omului”, care trimete emisari peste tot şi revendică drepturi care nu pot să fiinţeze ? Ea reprezintă în lumea ideilor o realitate periculoasă, şi oameni, cari, fiindcă nu au putut organiza naţia lor simt nevoia de a desrădăcina şi pe alţii, pentru a-i face la fel cu ei. Noi cunoaştem mimai Liga Naţiunilor’, cu reprezentanţi autorizaţi ai fiecărui stat, dar nu cunoaştem o ligă a drepturilor omului, care colindă toate ţările pentru a semăna toate revoltele. Controlorilor n’avem să le punem la dispoziţie arhivele noastre. Celor care îi sărbătoresc și vor să întemeieze dreptatea pe o nouă ordine e bine să li se spună că dreptatea nu se poate clădi decât pe statele actuale și numai prin patriotism.” - - D.I Ministru al. Lapedatu la T.-Severin şi Orşova T.-Severin, 29. Azi dimineaţă la ora 9 a sosit în oraşul nostru d. Al. Lapedatu, ministrul cultelor şi Artelor, invitat fiind să facă o conferinţă la soc. Culturală „Teatrul“. La gară a fost întâmpinat de d. primar al oraşului şi de d. preşedinte.» al societăţii T. Costescu, înainte de conferinţă d. ministru a vizitat palatul cultural cu biblioteca şi muzeul, rămânând impresionat de aranjamentul, ordinea şi activitatea ce domneşte şi se desfăşoară la această instituţiune. Conferinţa d-lui AL Lapedatu La ora 11 a avut loc în sala Teatrului, în faţa unui foarte numeros şi ales auditor, conferinţa d-lui ministru Al. Lapedatu, despre „Unitatea Naţională“. Foarte interesant şi documentat, d-sa a arătat în desvoltarea acestei conferinţe că, fără acţiunea politică, iredentistă şi războinică, in tară si străinătate a reprezentanţilor poporului român din fosta Austro-ungarie, fără intrarea si participarea efectivă a vechiului regat la războiul mondial si fără imensa jertfă de sânge pe care neamul românesc a adus-o pentru desrobirea provinciilor subjugate, unitatea naţională nu s’ar fi putut realiza în condiţiile de azi. Cei ce mai susţin, că această unitate s’ar fi putut dobândi şi prin o politică de neutralitate, numai pe urma principiului şi a dreptului de autodeterminare al popoarelor, sunt zice d. Lapedatu, ori naivi cari nu pricep nimic din tot ce s’a petrecut dela toţi încoace ori mistificatori cari tind să-şi justifice prin aceasta o politică de desorţiune dela cauza naţională in momentul cel mai de seamă din viaţa bimilenară a neamului nostru. Conferinţa a fost viu aplaudată, iar conferenţiarul călduros felicitat de numeroşii intelectuali cari se găseau de faţă şi cu care d. Lapedatu a continuat a discuta mai multă vreme diferite chestiuni în legătură cu obice conferinţei sale. Prânzul Guimn La ora 12 jumătate comitetul societăţii „Teatrul“ a dat un prânz la onoarea d-lui ministru Al. Lapedatu, la care a participat peste 150 persoane, fruntaşi ai oraşului şi intelectualităţii locale. Cel dintâiu toast a fost ridicat de d. ministru Al. Lapedatu, pentru M. S. Regele, Augustul protector al culturei naţionale. Au toastat apoi pentru d. ministru Lapedatu d. Sbenghe, primarul oraşului, d. general Găvănescu, comandantul diviziei, părintele Parligras, protoereul judeţului, d. Al. Bărcăeilă, directorul liceului, d. Blaga farmacist, părintele Burton, secretarul societăţii d. T. Costescu, preşedintele societăţii, care arătând că toate guvernele şi toţi miniştri de culte au sprijinit opera culturală a severinenilor, a accentuat însă că nici unul ca d. Lapedatu nu a acordat acestei opere uri sprijin mai larg, mai înţelegător şi mai la timp venit. Tuturor le-a răspuns mulţumind de ministru. La Orşova La ora 3 d. ministru, însoţit de numeroşi fruntaşi din T.Severin, a plecat la Orşova să viziteze biserica şi instituţiile culturale din localitate, invitat fiind de o delegaţiune a orşovenilor, venită în acest scop la T.Severin, întâmpinat de primarul oraşului şi de prim-pretorul plăşei, d. ministru a fost condus la biserică unde era aşteptat de întreaga populaţie românească, care l-a primit cu urale şi cu entusiaste cuvinte de bună venire rostite de părintele Dure. După vizitarea bisericei, în reparaţie, pentru a cărei terminare d-l ministru a oferit suma de 100.000 lei ca ajutor de Stat, d-sa s’a oprit câteva momente la Cazina română, unde a avut ocazie să cunoască şi să convorbească cu conducătorii instituţiilor culturale din localitate, iar la ora 5 a revenit la T.Severin. La liceul internat întors în oraş d. Lapedatu a vizitat noul local al liceului internat unde d. director Al. Bărcăeilă a organizat în onoarea sa o recepţie a membrilor corpului didactic din localitate. După vizitarea localului (construit în marginea Castrului român de la Drobetae) a avut loc recepţia, la care a participat şi fruntaşii vieţei culturale de Severin. D. Al. Bărcăeilă, într’o frumoasă cuvântare plină de reminiscenţe clasice şi de simţimente naţionale, a închinat pentru omul şcoalei de astăzi, pentru creatorul miilor de localuri de învăţământ, pentru d. dr. C. Angelescu, ministrul Instructiunei. A salutat apoi pe d. ministru al Cultelor și Artelor. Al. Lapedatu a cărei vizită la T.Severin, zice d-sa, va rămânea o dată însemnată pentru localnici prin faptul că s’a rezolvat definitiv chestiunea terminării teatrului și acea a exproprierei Castrului roman. A răspuns, mulțumind, căldural de ministru Al. Lapedatu care între altele a declarat că își va face o chestie de onoare din a rezolva pe cale de lege, chestiunea exproprierea Castrului roman, astfel ca să poată fi desgropat și cercetat în întregime și să rămână pentru viitor în paza şi grija celor mai buni custozi ce-i poate avea : profesorii şi elevii noului liceu internat, din T.Severin. După recepţie d. ministru a vizitat cu amănuntul colecţia de antichităţi romane şi de resturi preistorice a liceului Traian, de sub direcţiunea d-lui Al. Bărcăeilă. Între prieteni politici La ora 8 parlamentarii şi conducătorii organizaţiei naţional-liberale, în frunte cu şeful lor, d.P. Gârboviceanu, au dat o cină intimă în sala restaurantului Paul, în cinstea d-lui ministru Al. Lapedatu, iar la ora 10 d-sa împreună cu d. P. Gârboviceanu și d. deputat I. Tianu au plecat cu acceleratul la București REP. raraasaWptassKiSisasffiasH SSS3 D-l AL. LAPEDATU Ministrul cultelor -------------»-.-St,---------—• P©ra@r®a &€<ser®iraf3-BStej5 d® Ora» des-Msre Duminică 29 Noembrie, la ora 1.27 a deraiat în staţia Stana, între Cluj—Oradea Mare, trenul accelerat No. 401. Cauza deraiere! este ruperea unei şine, la curba ce o face linia după acul de intrare în staţie. Sunt şapte vagoane deraiate. Acceleratul și-a continuat drumul până la frontieră numai cu trei vagoane. Pagubele sunt mici. Accidente de persoane n’au fost. Ml .... —W„