Viitorul, ianuarie 1926 (Anul 19, nr. 5349-5374)

1926-01-01 / nr. 5349

............. — »ii—win EFTERIREfi TRAIULUI Pentru sărbători se vinde cu Lm 10 sti­cla vin de masa 3/4 de kilo Dela 5 kgr. în sus io vasale clientului iei 10 kiSaprar­iy! CăMlăssis disfcrife^©« cu drute proprii Atirfj^ nvulttto OENEBJUi RUSESSV sită® Gessfcrsii Bert^d­ot ii®. 2 litostâ strada Fântânei.—Telefon 31/53 « * ARTICOLE UTILE ȘI PRACTICE ^EXTTDAUT cadou­bi COIULETE Cfe LUCRU G'-MTi p. BOJOMN TRUSE efe TOALETA TRUSE de MANECURA PORTFEUR­ p. ultime!­s­msdsl o găsiţi numai !r­­africa BOMITRIE MĂRCULESCU Iii. Str„ SĂRINDAR, ÎS (vie a vis de «Adevărul» — Cataloage se trimit la cerere i­ onizarea intereselor minorică- 5 cu interesele majorităţei ro- LOSti. După votarea acestei va înceta tio bună seamă o­­­brdinara anomalie ca elevii ro­ii să‘şi mai facă şi astăzi încă a numite centre de la frontierele ei, instrucţiunea în şcoli mino­re maghiare, unde erau siliţi îvilţa limba pentru ei cu totul iţeleasă­­şi să asculte cursuri .ori Statul român se înfăţişa­­o lumină piezişe, iar poporul lâncso se prezenta ca un ele­it cu totul refractar şi incapa­­de civilizaţiune-Virilul de obiectivitate nu Ince­­tă însă a triumfa acolo unde lunile prezntului întunecă Pen­ti n moment o apreciere justă calităţilor. Clemenţa şi spiri­­da echitate al Guvernului Român nu rămâne pretutindenea fără de nici un­ răsunet. Astfel, zi­arul unguresc din Oradia Marc .,Nagyvarady Napló” comenteză într’un număr mai recent al său cu deosebită satisfacţiune din po­ziţia Ministerului de Interne din Bucureşti ca în budgetele comune­lor să­ se prevadă sume pentru a­­jutorarea şcolilor confesionale mi­noritare. Sunt, de fapt, măsuri şi concep­­ţiuni la înălţimea cărora foştii gu­vernanţi de dinaintea anului 1918 nu s’au gândit să se înalte nici odată. Dr. I. BROSU Delegat în comitetul Micei An­tante a Presei «eaalpMI B! MUM Mii 8»ar,. £Kl­* Peri©, Ssxcrel­l­ Sur P£sstB8&f HrjjiRtftrfe BSJttSdrii agese, PLAIESC PREȚUI’, I MAU! t rintene­ri în conttegnMi, „ L k U y U t M“ Lelea Victor­iei f.3 iosl 77. Bf ■RflAliFI E­­­M fIABB hm l LES KEliVílLLEUSES Fi-UlTS ei GHOOOLÂI ÜE U00 MF’LLEUftES BOTE BLANCHE Suni ede mat eucştăise crsa­­fluni tSa FlBI-.il I tffllSIÍ C UM s. a. « şi se. găsesc ia MigizWß8fl!!ft ^facipe Sir. Ec« arc-- ' not Cesnisiurea ds natural zări Conform art. 22 din legea privi­vitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Ruşi Dimoff de pro­fesiune grădinar, domiciliat în Ti­mişoara, circumscripţia I, grădina bulgară, cu cel mai profund respect vă rog să bine­voiţi a-mi acorda ce­tăţenia română română, voind a mă stabili definitiv în România unde am toate interesele mele materiale şi familiare Cu profund respect Rus! Dimoff Profesorul dr. Ion Maghieru şi fa­miliile Barbu, Maghieru, Argeşeanu şi Slăvescu anunţă încetarea din viaţă, după o scurtă dar foarte grea suferinţă a iubitei lor 3em­­­sroghieni ttaseută Anghel decedată in floarea vârstii Marcuri 30 Decembrie 1925, înmormântarea va avea loc Joi 31 Decembrie a. c. Cortegiul va ple­ca la ora 3 p. m. de la domiciliu,­ Str. Viitor 69. Crăciunul l­e BKBGSn Pomul de la statla Centrali de fel­ ca în toţi anii d-na Delavran­­cea, directoarea şcoalei centrale de fete, a ţinut şi anul acesta să facă tradiţionalul pom de Crăciun, la care au fost invitate toate pro­fesoare la şcoale, împreună cu fa­m­i­liile lor. Serbarea a decurs în cea mai perfectă cordialitate, dând prilejul corpului profesoral să petreacă împreună câteva clipe de mulţu­m­­i­re. După diferitele distracţii o­feri­te asistentei, d-na Ihrlavrancea a îm­părţit daruri profesoarelor şi fa­miliilor acestora, bucurând mai ales tir .Stnd? - Merite jucării. ---------------©...---------------­ esFzgsmaammeskieneise PILULELE PUNK dau sânge, pofta de mâncare, puteri şi întarese energic nervii. Ele sunt reconstituantul suveran al organismelor slăbite, debi­litate, epuizate, remediul tot­deauna îa­trebuinţat cu succes contra anemiei, clclorosei neu­­rasthenieî, slăbirei generale, epuizărei nervoase, tulbură­­rilor creşterei şi a vârstei critice, durerilor in general, durerilor de stomac, durerilor de cap. Pilulele Pink sunt in vânzare la toate farmaciile, pe preţul de Lei 60 cutia. Activitatea, Institutului in dome­niul inforrmaţiunilor comerciale s’a făcut cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate. Dacă întreprinderile din ţara fac mai puţin uz de servi­ciul de informaţiuni, străinătatea in schimb se adresează Institului în fiecare zi. Numărul de informaţiuni date în anul trecut a fost foarte mare şi cererile continue de infor­­maţiuni ce se adresează de pretutin­deni silesc Institutul în marginele mijloacelor de care dispun, să dea în fiecare an o desvoltare din ce în ce mai mare serviciului de infor­­maţiuni comerciale. L­a finele anului 1924 cazierele In­stitutului cuprindeau relaţiuni ofi­ciale la peste 10.000­ de firme di­ferite. Cercetaşi Sscoral* La comandamentul Marei Legi­uni a Cercetaşilor României in Fundaţia Culturală Principele Ca­rol, se găsesc brevetele pentru „Crucea Comemorativă“ ale urmă­torilor cercetaşi, decoraţi prin Inai­tul Decret ilegal No. 1744 din 7 Iulie 1918 pentru­­serviciile ce au îndeplinit in timpul războiului 1916-1918 : Anagnoste A. D-tru, Axente G. Cosma Băjenaru I. Dan, Bălan loan, Berea G. Emilian, Budu C. D-tru, Curteanui Vasile, Doneiu loan, Dumitrescu Mihail, Dm­i­­triu Gheorg­he, Iliescu V. Aurel, Uremia N. Gheorgh­e, Găvănescu R. Constantin, Georgescu D-tin, Gogulescu P. Ioan, loanovici Gheorgh­e, Ionescu Găsitu Mircea, Mateescu G. Decebal, Mihăilescu Marcel, Mihăilescu M. Alexandru, Mirer P. Ștefan, Negrescu Con­stantin, Nicorescu V. Constantin, Niculescu FI. Traian, Oncescu T. Vasile, Onciu Constantin, Oromo­­nu C. Radu­, Pavel Stan, Pitu­ I. Gheorgh­e, Popescu A. Constantin, Popescu C. loan, Radu Claudiu, Rădulescu Oct­avian, Râmniceanu Sebastian, Rich Iulian, Roheitch Ionel. • Sergiescu C­iantir, Ștefă­­nescu Virgil, Teodorescu N. Gheor­­ghe, Titulescu Romulus Trifu I. Ioan, Vasilescu Alexandru, Vasi­­lescu D. Gheorghe, Vasil­iu G. Matei, Vasi­l­iu Nicolae, Vlăde­scu Nicolae. orrrow TTB Litere-Arte-Stiinte Premierele i" I tr­i­ruTm Vineri 8 Ianuarie se va juca pen­tru prima oară pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti „Manechinul sentimental“ piesă în 3 acte de d. Ion Mărculescu. In rolul principal feminin va a­­pare d-na Marioara Voiculescu. Piesa e pusă de d. Paul Gusty. * Luni 4 ianuarie se va cânta pen­tru prima oară la Opera Română, „Ielele“ două acte de Pu­ccini, sub conducerea d-lui E. Massini și „Se­­herajada, faimosul balet de Rin­­ski-Korsacov, sub conducerea mu­zicală a maestrului George George­­scu. In opera „Ielele" va debuta d-ra Maria Cojocăreanu, o absolventă a Conservatorului din București. Concerte Contrale­asistul I. Prunner, profe­sor la Conservator anunţă pentru seara de 8 Ianuarie concertul său la Ateneul Român. * In seara de 11 Ianuarie, maestrul Georgescu va dirija al cincilea con­cert simfonic al „Filarmonicei“. Solista acestui concert va fi d-na Muza Ghermeni-Ciomac, pianistă, profesoară la Conservator. Teatral© Se repetă la Teatrul „Regina Ma­ria“ , „Frumoasa aventură,“ şi „Bătălia“. Bifoliog­rafui Analele Băncilor, anul VII, No. 12. Cultura creştină, anul XIV, No. 11—12. Educaţia, anul VIII, No. 9—10. Asociaţiunea pentru literatura şi cultura poporului român „Astra“ din Sibiu a tipărit în biblioteca sa populară o foarte distractivă bro­şută, în care sunt cuprinse: „Snoa­­ve, chiuituri şi povestiri“, donate de Andreiu Bârsanu, cu o biografie a fostului preşedinte al „Astrei“. Pre­țul 5 lei. * A' apărut No. 1 din revista săptă­mânală „Cetatea, literară“ sub di­recţia d-lui Camil Petrescu. 4 lei. *­­A' apărut In „Biblioteca Minerva“ editura „Cartea Românească“ Vraja Iubirii de Niculescu-Varone. Prețul 10 lei. SpectacoleSe zries Teatrul National. — „Nevestele ve­sele din Windson“. — Opera Română. — „Manon“. Teatrul Regina Maria. — „Ro­manța“. Teatrul Carol cel Mare. — Floare la ureche" (revistă). Teatrul Alhambra. — „Varieteu" Cinema „Edison“. —­ Puternicul Tim“ cu Wiliam Russel operă com­pleetă și o comedie. La fine trupa Niculescu Buzău. Universitatea din Iaşi «■miinMniiiiini ii imn' sgjffiaaKHgEEg’ra O MULŢUMIRE ti-lsi prof. dr. C. Annales cu ministrul şcoalelor Primim spre publicare următoa­rele : Domnule Director, Rugăm a publica în stimatul dv. ziar omagiul nostru de mulţu­mire ce aducem d-lui ministru dr. O. Angelescu pentru sprijinul a­­cordat Facultăţei de medicină din Iaşi . Indeplinindu-ne însărcinarea dată de consiliul profesoral al Facultăţei de Medicină din Iaşi ca delegaţi pe lângă Ministerul Instrucţiunei Pu­blice, pentru construirea unei nouă aripi la localul Facultăţei conside­răm ca o datorie a noastră, străini fiind de orice consideraţie în afară de acea dictată de interesul şcoalei in numele căruia vorbim, să adu­cem mulţumirile noastre d-lui Mi­nistru al Instrucţiunei Publice, Prof. dr. Angelescu, care a satisfăcut pe deplin apelul nostru şi a acordat tot sprijinul pentru a se construi a doua aripă la acest local. Prin a­­stă construcţiune a devenit po­sibilă organizarea modernii a trei noul Laboratoare la această Fa­cultate. Aducând d-lui ministru mulţu­miri şi în numele studenţimii me­diciniste de la Iaşi, căreia i s’a dat astfel noui posibilităţi de cultură, apelăm din nou la d-sa, şi pe cale de publicitate, amintindu-i şi dorin­­dui-i, ca acest local început de ilus­trul şi regretatul ministru Haret în anul 1911, să fie cât mai curând terminat de d-sa. Prof. dr. ŞUMULEANU Prof. dr. V. RAŞCANU Copiii moralmente abandonaţi, de educaţia cărora se ocupă Soc. de Patronaj, au avut bucuria şi mân­gâerea ca de sărbători să vie în mij­locul lor Principesa moştenitoare Elena. Cu ocazia vizitei pe care A. S. a făcut-o luna trecută la această so­cietate a promis să petreacă sărbă­toarea pomului de Crăciun între a­­ceşti oropsiţi ai soartei. A doua zi de Crăciun, la 4 d. a. A. S. Principesa Elena a venit la soc. de patronaj însoţită de d-na Colette Plagiano. A. S.a fost întâmpinată de d-nele I. Birtculescu, Trăsnea- Greceanu, Maria Atanasovici, Iaros­­lavici, Zamfirescu, Ulvineanu, dr. Severeanu, Antoniu, dr. Stoenescu, Băălcescu etc. şi de d-nui R. Voine­­scu, dr. Gheorghian, Iaroslavici, ing. C. Zamfirescu, Bălcescu, etc. Corul copiilor a salutat pe Prin­cipesă. După executarea programului, Principesa Elena a împărţit copiilor daruri şi a adus laude conducători­lor acestei instituţii pentru felul cum se face educaţia copiilor. La plecare, Principesa Elena a fe­licitat pe d. Th. Zamfirescu, direc­torul soc, făgăduind că va spri­jini această societate. A.S.R. PRINCIPESA ELENA VIZITEAZĂ SOCIETATEA de PATRONAJ A. S. R. PRINCIPESA ELENA ---------------©...---------------­ se calculează noul spor ACORDAT FUNCŢIONARILOR Ministerul de finanţe face cu­noscut tuturor departamentelor că în şedinţa dela 10 Decembrie 1925, comis­iunie­a bugetară a stabilit să se plătească, cu începere dela 1 Ianuarie 1926, funcţionarilor pu­blici, un spor de 40 la sută socotit la salariul de bază şi la totalul in­demnităţilor de scumpete acordat până la 31 Decembrie 1925 (afară de indemnitatea de chirie şi aju­torul de familie). Acest nou spor de 40 la sută se repartizează din fondul de 3 mi­liarde lei prevăzut în bugetul ge­neral al Statului pe exerciţiul 199­6. Noul spor ce rezultă din calcule, este supus la rotunjiri în minus, prin înlăturarea fracţiunilor ce trec de 5 lei. Exemplu: 1) Subdirectorul el. T are salariul 1700, iar indemnizațiile de scum­pete primite până acum de lei 4175; noul svor va fi: 1700+ 4175^=5875X40 2350. 2) Șeful de birou cl. I are sala­riul de lei 950, iar indemnizațiile de scumpele primite până acum, de lei 2895; noul spor va f­i: 950+ 2895 — 3845 X40% = 1538 (se va plăti însă 1535). 3) Impiegatul cl. I are salariul de 600 lei, iar indemnizațiile de scumpele primite până acum de lei 2180; noul spor va fi: 600 2180 = 27.80X40% = 1112 (se va plăti însă 1110). Cum noul spor începe a se plăti dela 1 ianuarie 1926, ministerul de finanţe recomandă tuturor depar­tamentelor să dea dispoziţiuni tu­turor direcţiunilor pendinte, ca să întocmească lucrările de pe acum pentru stabilirea definitivă a su­mei ce se cuvine fiecărui funcţi­onar. Socoteala acestui spor va fi ţi­nută separat, astfel­ ca la finele fiecărei luni să se trimeată direc­ţiunii finanţelor publice şi conta­bilităţii generale a Statului — din ministerul finanţelor — totalul or­­donanţărilor făcute din acest spor. C­ONGRESUL profesorilor de religie liva E­a Profesorii de religie s-au Întrunit eri în congres, la şoc „Clerul“, spre a discuta situaţia ce se creiază în­văţământului secundar.­­ prof. univ. Boroianu a luat par­te, ca delegat al I. P. S.S. Patriar­hul. Au fost delegaţi din Ardeal, Bu­covina şi Basarabia. Congresul a fost prezidat de pr. I. Popescu Mălăeşti, prof. universitar. S. Sa a arătat importanţa învăţă­mântului religios şi nevoia de a se întocmi o programă de învăţământ potrivit nevoilor de azi. Pr. GEORGESCU a făcut istoricul pregătirii ante-proiectului învăţă­mântului religios, susţinând că se ştirbesc din drepturile profesorilor de religie. Pr. IMBROANE (Banat), a schiţat situaţia trecută a învăţământului religios în Ardeal. A fost de părere să rămână preo­ţii profesori numai la catedră, dar să li se dea mijloace de existenţă. Pr. LESNIC, protoereu, de la Chi­şinău, a arătat situaţia învăţămân­tului religios în Basarabia. Pr. POPESCU (Bucovina) a cerut să se ţină seamă, pentru gradaţiile profesorilor şi de anii serviţi la pa­rohie. Pr. ZAVADOSCHI (Bucovina), a cerut îmbunătăţirea situaţiei mate­riale a preoţilor profesori, motivând aceasta prin rolul important ce-l au,­in pregătirea sufletească. Pr. I. POPESCU-MALAEŞTI, după ce a arătat curentele potrivnice în­văţământului religios şi după ce a subliniat faptul că preoţii profesori sunt şi buni parohi a citit un me­moriu prin care s-a cerut: învăţământul religios în toate şco­lile să fie predat de profesori de re­ligie clerici, cu aceleaşi îndatoriri şi drepturi ca şi profesorii de ce­lelalte obiecte, fie titulari, fie supli­mentari. Profesorul de religie preot va a­­vea şi biserică, afară de cazul când şcoala va avea capelă şi locuinţă. Profesorii de religie vor putea a­­vea şi o specialitate secundară. Memoriul a fost înaintat de o co­misie I. P. S. S. Patriarhului. * Azi dimineaţă continuă desbate­­rile congresului. Germania ?! pe etica marilor puteri In China Berlin, 30 (Rador). — După in­vitaţia preşedintelui Colidge, Germania a aderat la învoiala din Washington, privitoare la politica care va trebui armată de puteri faţă de China. Principiile cuprinse în acest a­­cord au fost de altfel recunos­cute pe vremuri de Germania în tratatul său încheiat ca China. Ministerial finanţelor RDONANŢAREA a plătitor în primele © îmm ^fe noului exerciţiu bugetar Sgsstr^sţiMwig© date de missSsferaaS de finanţe aejmiwiilraMilor firmaeitgiare — Ministerul de finanţe a transmis tuturor administraţiilor financia­re din ţară câte un ordin de cre­dit cuspecificarea sumelor necesare m­andatărilor de plăţi ce urmează să se facă în cursul primelor 6 luni din exerciţiul viitor, cum şi un tablou cuprinzând noul prim spor de 40 la sută acordat funcţio­narilor cu începere de la 1 ianua­rie 1926. Creditele ce au fost delegate ad­ministraţiilor financiare s-au fixat de ministerul de finanţe având în vedere atât cheltuelile făcute de fiecare administraţie în 1925, cât şi fondul bugetar prevăzut în exerc. 1926, şi ele reprezintă maxi­mum la care se vor putea ridica cheltuelile îngăduite în cursul pri­melor­ 6 luni ale noului exerciţiu. Sumele delegate se vor împărţi în cote lunare egale, obe­rvându-se în cursul exerciţiului să nu­ se de­păşească această repartiţie. Chiriile .1 apmvssâ©­nările Cheltuelile ce nu pot fi făcute lunar, cum sunt chiriile care tre­­buesc plătite la date fixe, aprovi­zionările cu lemne, care trebuesc făcute în cursul verii, etc., vor fi efectuate la timpul lor, mandatân­­du-se suma ce s’a delegat în acest scop într’una sau două rate a­­nuale­ _ Aprovizionările pe timp îndelun­gat nu sunt admise (art. 42 din le­gea contabilității), pentru că dacă toate aprovizionările s’ar face an­ticipat la, toate departamentele, bugetul statului care se alimentea­ză din încasări lunare î­i, le-ar pu­tea suporta, mai ales că in primele luni ale exerciţiului când încasă­rile sunt mai mici, întreţin­e­rea locatarilor şi mobilierului In ce priveşte cheltuelile pentru întreţinerea localurilor­ şi cele de mobilier, se vor întocmi tablouri amănunţite de necesităţile absolut urgente şi alte tablouri de necesi­tăţile care au mai putea suferi în­târzieri. Se vor indica ei cheltue­­lile ce vor necesita aceste lucrări după preţurile locale şi se vor tri­mite ministerului devize însoţite de oferte cu preţurile cele mai a­­vantajoase, după ce mai întâiu vor fi fost supuse comisiunei locale de materiale. Ordinele de credit ce s ’au înnain­tat nu dau dreptul la cheltueli de­cât pe bază de aprobări de plată, fie prin decizii, fie prin rezoluţi­­uni ministeriale. Piaţa noului spor In aceleaşi instrucţiuni se arată că totalul indemnităţii de scum­pete e despărţit în două coloane: 1) indemnităţile de scumpete acor­date până la 31 Decembrie 1925 şi 2) noul spor de 40 la sută. Acesta din urmă e calculat pentru fiecare funcţiune, pe cele 3 categorii de comune (categoria I cu 1000 lei, a 2-a cu 750 şi a 3-a cu 500 Iei), Ro­­tunjindu-se în minus pentru frac­ţiunile mai mici de 5 lei. sinosmirea statelor de lefuri Statele de lefuri se vor întocmi, prevăzându-se coloanele cu diferi­tele drepturi ale funcţionarilor în aceeaşi ordine ca şi papă acum, adică, după numele funcţionaru­lui, gradul, clasa şi numărul de zile servite, se va înscrie salariul brut corespunzător, micşorat cu 10 la sută (reţineri cuvenite Casei ge­nerale de pensiuni). In coloana ur­mătoare se va trece diurna fixă (a controlorilor) micşorată de aseme­nea cu 10 la sută. Restul coloanelor va urm­a în ordinea următoare : indemnitatea de chirie (cota şi su­ma), totalul indemnităţilor de scumpete acordate până la 31 De­cembrie 1925, noul spor de 40 la sută, ajutorul de familie (numărul copiilor si suma), totalul general, impozitul de 4 şi 8 la sută Si sum­a de plată, rezervându-se bine înţe­les coloane pentru X din salariu, sporul retribuţiei, etc­ $aî&rîi;!@ inspectorilor flfuancîsrl Intru cât inspectorii financiari au fost trecuţi prin noul buget la personalul serviciului exterior, mandatarea salariilor lor se va face de către administraţia finan­ciară de reşedinţă­ Mandatarea cheltuelilor privi­toare pe exerciţiul 1925 va conti­nua până la 30 Aprilie 1926 şi nu se va plăti­ asupra unui exerciţiu cheltueli privitoare pe alt exerci­ţiu. In cazul când în serviciul admi­nistraţiilor sunt detaşaţi contro­lori cărora li s’au ridicat delega­ţiile, la plata salariilor­ lor se va scădea diurna fixă de lei 200, iar sporul pe 1925 se va micşora cu 60 lei. Noul spor pe 1926 se va calcula în raport cu sumele rămase. CONFERINŢELE Institutulu­i de Cultura Italiană Institutul de Cultură Italiană, de sub direcţiunea d-lui prof. Ramiro Ortiz va începe activitatea sa în anul acesta prin conferinţe la Fun­daţia Universitară Carol I şi prin cursuri publice. Primele vor începe în ziua de 10 Ianuarie 1926, cu conferinţa d-l. prof. V. Pârvan asupra „Sufletului Italiei“. Vor urma apoi conferinţele d-lor Profesori Nicolae Ionescu, G. Mari­­nescu, Octav Onicescu, Ramiro Or­tiz, Al. Dem. Marcu şi N. Iorga. Conferinţele au loc Dumineca, din două în două săptămâni ora 5—6. Programul detailat al conferințe­lor și cursurilor se va publica din vrem©

Next