Viitorul, aprilie 1926 (Anul 19, nr. 5424-5448)
1926-04-01 / nr. 5424
i -— -----------»•©•»• . .. — NUMIRI la consiliul sanitar Au fost numiţi membri în consiliul sanitar superior Şi în comisiunile medico-legală şi balneară. In consiliul sanitar superior, d-nii: dr. P Nicolaescu, delegat de epitropia Sf. Spiridon din Iaşi; dr. Teodor Mironescu, delegat de colegiul medical al eforiei spitalelor civile din Bucureşti; medic-veterinar Gh. Ionescu-Brăila, delegat de direcţiunea generală zootehnică şi sanitară veterinară; farmacist loan Mihălcescu, delegat de asociaţia generală a farmaciştilor şi dr. P. Niculescu din partea asociaţiei generale a medicilor. In comisiunea medico-legală d-nii: prof. dr. Mina Minovici, profesor dr. V- Babeş, prof. dr. NGheorghiu, prof. dr. C. Daniel, profesor dr. Al. Obreja, prof. dr. M. Manicatide și prof. dr Zaharianu comisiunea balneară d-nii: dr. Niculescu P ca director medical al staţiunii Govora; Movilă Sever ca proprietar de stabiliment balnear; directorul fondului religionar din Cernăuţi, ca proprietar de ape minerale de băut; profesor Spacu ca chimist de chimie analitică; dr. Zaharia ca chimist specialist în ape minerale; prof. Racoviţă Emil din partea oficiului național turistic. ■. .... ----------- *2T3LA MAGAZINUL „LA VIE PARISIENNE“ Calea Victoriei le. S3 Csel! cu strada Fântânei) CONTINUA A SOLDA MĂRFURI — su Prețuri nemaipomenit de eftine Popline superioare Gabardine Serjuri Marchizete Stofe moderne culorile cele mai noi Mătăsuri Dubluri toate culorile Zefiruri Velour de lână Velour Chiron VELOUR ACOTE t©ate culorile cu pr® turî extrem de reduse Grăbiţi-vă pentru im scurt timp REPREZENTANŢA pentru firmele cele mai vestite în fier, oţel, tinichea din branşa tectonică sau asemănătoare— eventual cu depozit In comision pentru Ardeal — primește prima agenfie. «Depozite In casa proprie) OSWALDFUHRMANN Stasy, Str. VriPuna 32 ..hiermes“fJo 14.414 Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizar. Conform art. 22 din legea privivitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Cuturchevici Felix domiciliat în orașul Cetatea Albă strada Mihai Viteazu No. 14 fost supus austriac, am onoare a vă înainta alăturat. 1. Certificatul de naștere al subsemnatului No. 45/7 eliberat de parohia bisericei Evanghelice Luterane din care se vede că subsemnatul sunt născut în Basarabia oraşul Cetatea Albă. 2. Extractul de naştere sub No. 12 a soţiei mele legitime Cuturchevici Agafia, născută Lozovai fiica burghezului din oraşul Cetatea Albă, eliberat de parohia bisericei Sf. loan botezătorul Cetatea Albă. 3. Extractul matricol de căsătorie sub . No. 10 eliberat de parohia bisericei Sf. Nicolae din com. Turlachi, prin care se vede că sunt căsătorit cu basarabeancă din orașul Cetatea Albă. 4. Certificatul No. 908/925 eliberat de Primăria orașului Cetatea Albă, prin care se constată că subsemnatul locuesc în acest oraş de la data naşterii până în prezent neîntrerupt 5. Certificat din 26 Ianuarie 1925, eliberat de d-l Asvramov Ivan, proprietarul mori automatice din Cetatea Albă, la care funcţionez tot timpul neîntrerupt. 6. Certificatul No. 1332/925, eliberat de Primăria oraşului Cetatea Albă, prin care se vede că am avut tot timpul bune purtări în societate și n’am fost urmărit nici condamnat pentru cazuri penale. 7. Certificat No. 2997/925, eliberat de Tribunalul judeţului Cetatea Albă, prin care se constată că n’am fost condamnat la închisoare corecţională pentru, fapte penale. 8. 3 declaraţiuni Notariale sub No. 1952 prin care renunţ la orice supuşenie străină. rugându-vă să binevoiţi a dispune "Domnule Ministru ca să mi se permită adoptarea naţionalităţii şi supuşeniei Române pentru care am cea mai mare bunăvoință. '"''SCu cel mai profund respectiv Cuturchevici Felix —'-«#-»-"-»-—» - iii 1 121 Telefon 47 | 35 B-dul Academiei No. 3. Telef. 47 | 35 Căutam petrii o cumpărare. Un imobil cu un apartament cartier central. Un imobil cu 2 apartamente în cartierele paralele cu B-cisti Carol. Cerim 1.500.000 până la 3.000.000. Rugăm a ni se scrie o c. p. §1 trimitem un reprezentant. Discreție absolută. ţ Ministerul Austriei şi Comerţului PORMCANIENE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de 15 Aprilie a. c., ora 11 a. m., se va ţine licitaţie publică la Ministerul Industriei şi Comerţului în Cabinetul Directorului General al Minelor, Calea Victoriei No. 133, în conformitate cu dispoziţiunile art. 72—85 din legea asupra comptabilităţii publice, pentru vinderea cantităţii de : Kgr. 15.445.672 ţiţei provenit din combustibilul de impozit minier de 2% pe anul 1924! Concurenţii pot oferta pentru întreaga cantitate scoasă în vânzare sau pentru fracţiunile din această cantitate, care însă să fiu fie mai mică de un lot reprezentând cantitatea datorată de către o exploatare într-o anumită schelă. Vânzarea se face în conformitate cu condiţiunile caetului de sarcini, No. 16979/27/11/926. Caetul de sarcini şi condiţiunile de licitaţie se pot vedea în fiecare zi de lucru, de la orele 10—13, la Direcţiunea sus menţionată. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie, vor depune odată cu oferta garanţia de 10% din preţul total oferit care poate fi în numerar, efecte publice garantate de Stat, sau recipisa oricărei administraţiuni financiare pentru consemnarea acestei garanţii. Supraoferte nu Se primesc. p. conformitate p. Director Nediscifrabil 29 Martie 1920, 12793 TUTORUK msmmm Instinutul social român AGRICULTURA şi CAPITALISMUL €©s£f©Flsafa ulai n« I©sâ@scs-Sis®ştft Capitalismul renaşte sub influenţa sporului de populaţie, a fluxului de metal nobil şi a liberărei societăţei de legăturile ei feudale. Descoperirile ştiinţifice şi marile număr de braţe conduc în secolul al XIX la apogeul capitalismului. Modul de producţie capitalist cucereşte şi agricultura. Exploatările agricole capitaliste au toate caracterele celei industriale afară de relaţiunea dintre patron şi lucrător, care poate să lipsească în agricultură întrucât un mare număr de agricultori mici ţărani, nu întrebuinţează lucrători. Esenţialul în exploatarea agricolă capitalistă este afirmarea principiului beneficiului, principiu introdus în ştiinţa agricolă de Thaer şi Dombasle, întemeietorii ştiinţei agricole sub influenţa tehnicei agricole noui, dominată de acest principiu şi sub influenta investitiilor de capital, agricultura progresează considerabil în veacul al XIX. Forma tipică a exploatatiunei agricole capitaliste este ferma, aşa cum o întâlnim în occidentul Europei. Evoluţia capitalistă din Europa in secolul al XIX a angrenat şi agricultura în modul de organizare capitalist. Acest nou mod de organizare, investiţiile de capital şi noua tehnică a exploatărilor agricole a adus la o sporire considerabilă a producţiei din veacul al XIX. La noi liberarea ţăranilor la 1864 nu a însemnat trecerea spre structura capitalistă. Marii proprietari au păstrat psihologia de rentieri contrarie spiritului capitalist : ţăranii au păstrat în mare măsură economia familială Capitalul disponibil s-a plasat în industrie care a fost considerat pe nedrept ca unica pârghie de progres- Liberalismul a încurajat și a creiat o industrie adesea artifială, iar partidele conservatoare nu au adaptat cum era firesc o doctrină de încurajare şi de progres pentru agricultură. întărirea ţărănimei, mişcarea cooperativă şi mai ales reforma agrară au schimbat situaţia. Marile proprietar e obligat azi să întemeieze ferme, după normele capitaliste. Ţăranul liber pe mişcările sale produce tot mai mult pentru piaţă, se selecţionează în luptă şi se angrenează în structura burgheză a societăţei. Bolşevicii au evidenţiat neajunsurile agriculturei capitaliste şi primejdia, care rezultă pentru sistemul socialist din întărirea ţărăniceei. Experimentul socialist făcut în Rusia a dat rezultate negative. Singura ameninţare pentru evoluţia agriculturei ţărăneşti este fărâmiţarea excesivă. Noua teorie a proprietătei de muncă, împrumutată din ideologia socialistă însemnează favorizarea acestei fărâmiţări și întoarcerea la economia familială. Pentru Europa această teorie, nu stă în picioare, — în Occident agricultura evlouează spre întărirea tărănimei în cadrele burgheze capitaliste. In România nu putem privi spre Orient: ţărănimea trebue să devie o burghezia rurală puternică capabilă de o cultură, o adevărată clasă mijlocie trezită la conştiinţă de Stat şi la un spirit european. ------------------------------- Actiunitatea dimmmmmmmmmmam Talaorman Turnu-Măgurele, 29 Martie. Primarii şi notarii din judeţul Teleorman au fost convocaţi azi la palatul administrativ din T.Măgurele. D-1 V. Gabrielescu, prefectul judeţului, a expus pe largrodnica activitate a guvernării liberale, atât în ţară cât şi în judeţ-D-l prefect a mulţumit tuturor pentru concursul ce i-au dat cât timp a stat în fruntea judeţului. D-l Fotescu, pretorul plăşei Roşiori, a răspuns în numele celor de faţă, aducând elogii guvernului şi prefectului pentru opera înfăptuită. mm Realizările practice ale In stitutului internaţional de coopere intelectuală Printre iniţiativele practice luate de serviciile Institutului internaţional de cooperare intelectuală trebue semnalate negocierile angajate cu diversele organisme care îngădue speranţa ca din acest an chiar să fie editate mai multe anuare internaţionale ale vieţei artistice, concepute, pe cât se poate după un plan identic. Astfel va fi împlinită o gravă lacună : persoanele care se interesează de artă nu vor mai fi private de informaţiunile indispensabile lucrărilor şi cercetărilor lor. In ce priveşte Franţa, a fost instituită o comisie, cu scopul de a studia şi realiza această publicaţie. Ea este astfel formată: d. Paul Leon, directorul artelor frumoase, membru al Institutului, d. Albert Besnard, directorul şcoalei Naţionale de Arte frumoase, membru al Academiei franceze ; sculptorul Bourdelle; d. Roland Marcel, administratorul bibiotecei uaţio■iile ; d. Henri Hameau,embru al institutului; d. Henri Vome. Concert® Din cauza sărbătorilor de Paşte, cari înpiedică repetiţiile necesare, viitorul concert simfonic al orchestrei „Filarmonica” sub conducerea maestrului Georgescu va avea loc Vineri 9 Aprilie, orele 9 seara. Acest concert, care va fi penultimul al actualei stagiuni, va avea ca solist pe marele pianist rus mastrul Arthur Rubinstein. Unicul recital al celebrului pianist Arthur Rubinstein, — a cărui venire în România poate fi cu drept cuvânt considerată drept cel mai important eveniment muzical al stagiunei — va avea loc Duminică 11 Aprilie, orele 11 a. m. la Ateneu. In program. „Carnavalul” de Schumann, pagini carateristice de Debussy şi Albeniz, faimoasele transcripţiuni din „Petruşca“ (dedicate lui Rubinstein) şi un grup de compoziţii de Chopin. ExpqzIUs In ziua deI Aprilie, d-nn victor Eugenia Filotti-Atanasiu deschide în sala No. 1 de la Ateneu o splendidă expoziţie de pictură. Florile d-sale, atât de căutate de amatorii fini de artă, excedează în frumuseţe şi gingăşie. Cărţi şi revista ffiEfflffiwseeBa35TM®««TM» na* „PROPILEE LITERARE!“ No. 3 mare revistă enciclopedică, bi-lunară, conţinând, un bogat traterial în toate domeniile artei, culturei ştiinţei şi economiei. No. 2 se află sub tipar spre a apare înainte de Sfintele Sărbători ale Pastelui •îlţ-A apărut: „La Roumanie Nouvelle” No. 12, de sub direcţiunea d-lui Ion Th. Florescu, fost ministru.Sumarul: Noua reformă electorală a României de d. E Th. Fiprsceu• Problema monetară de dr. Marsai: Un american vorbeşte de ţara sa, Williiam Culbertson etc., etc.. SffregtgagQSele şi Şef Teatrul Naţional. — „Manechinu, sentimental” şi „Detectivul” Opera Română. — „Lakmé”. Teatrul Regina Maria. — „Dodo şi Lulu”. Teatrul Alhambra. — Varieteu. Cinematograful „Edison”. — Fii lui Samsop, opera complectă. La fine o comedie cu Fatty Milionar ipur acte și trupa Niculescu Buzău. Liere-Arte-Stiinte In Frante EXPOZIŢIUNEA şiOFEesptătorî Secţiunea din Caen (Franţa) a Uniunei naţională a luptătorilor, organizează în acel oraş, pentru sfârşitul lunii Iulie şi toată luna August 1926, prima expoziţie a artiştilor şi meseriaşilor luptători. Această manifestare este interaliată şi a primit încurajarea Preşedintelui Federaţiei interaliate a foştilor luptători (Fidac) care a făcut parte din Comitetul de onoare de patronaj, alături de Mareşalii Franţei: Foch, Petain, Fayolle, Leautey. Comisariatul general al acelei expoziţiuni a rugat Uniunea Ofiţerilor de rezervă (U. O. R.) să anunţe membri săi despre această primă expoziţie şi că cine doreşte să încurajeze această întreprindere poate trimite obolul său d-lui Marcel Leboucheur 85 bis Rue de Geoe Caen Calvados Franţa, obol fixat astfel: 1000 fr. frs. Membru protector, 500 fr. frs. Membru binefăcător, 100 fr. frs. Membru donator. situaţia financiară a Italiei , ataşat comercial de pe lângă Legaţiunea Italiei din Bucureşti ne trimite spre publicare următorul comunicat : Contul tezaurului din 28 Februarie 1926 arată că datoria publică a Italiei în luna Februarie s’a urcat cu 581 de milioane lire, trecând de la 92 miliarde 114 milioane la 92 miliarde 695 milioane. Situaţia bilanţului de la 1 Iulie 1925 la 28 Feruarie 1926 prezintă un plus efectiv de 337 milioane pe când în aceiaşi perioadă a exerciţiului precedent există un deficit de 187 milioane. Circulaţia fiduciară totală, bancară şi de Stat la 28 Februarie 1926 s’a ridicat la 20 miliarde 285 milioane cu un minus de 465 milioane faţă de cifra din 31 Ianuarie 1926 şi cu un minus de 1.165 milioane faţă de cifra din 31 Decembrie 1925. Nouile investiţiuni în societăţile ordinare pe acţiuni în primul simestru 1926 s’au ridicat la 1.043 milioane lire, față de 1.123 milioane din primul simestru 1925. -------------©.------------- Moartea generalului Larin Anunţăm cu cea mai adincă părere de rău încetarea din viaţă a generalului de divizie în rezervă D. Lambru. Moartea a survenit ori, la ora 4.15 p. m., după o lungă şi grea suferinţă. Generalul Lambru a fost unul dintre cei maidintinşi ofiţeri ai bravei noastre armate. In 1913 a luat parte la campania din Bulgaria iar la 1916 — 1918 a luat parte la războiul pentru întregirea neamului. In toamna anului 1916 defunctul general s’a distins în luptele din regiunea Predealului, unde a opus o îndârjită rezistență în contra atacurilor puternice ale duşmanilor. Militar energie şi priceput, el era un viteaz şi hotărît apărător al patriei, un excelent camarad cu inferiorii şi un adevărat părinte pentru soldaţi. Pentru actele sale de bravură generalul Lambru a fost decorat eiu ordinul „Mihai Viteazul“ şi cu „Legiunea de Onoare“ în gradul de comandor. După încetarea războiului neuitatul general a trecut în rezervă și s-a înscris în rândurile partidului național-liberal. A fost ales deputat în primul parlament al României Mari, iar în actuala legislatură a fost ales senator de Ilfov. Corpul regretatului general Lambru a fost transportat aseară la biserica Mihai Vodă, unde a fost aşezat pe un catafalc. S’au depus numeroase jerbe şi coroane din partea familiei, a Senatului, a clubului Liberal, etc Serviciul divin pentruînmormântarea rămăşiţelor sale pământeşti se va oficia mâine Miercuri, ora 3 p. m., la biserica Mihai Vodă de unde cortegiul va porni la cimitirul militar. PROTECm COPILULUI şi a TINERIME! - Hg&pfoSSSS® C@fraiguiM«ea d®8a SogieSa&ea Ma|Iuniior — Geneva (pr* î poştă). — Comisiunea consultativă pentru protecţiunea copiiUului şi a tineretului şi-a terminat lucrările cu privire la chestiunea traficului de fentei şi copi!. După ce a examinat răspunsurile a 20 de guverne asupra sistulier caselor de toleranţă, c-omisiunea I. adoptat o rezolutine cerând Consiliului Societăţii Naţiunilor să invite secretariatul general a cere tuturor statelor inforrmaţiunii complecte asupra întrebuinţării femeilor în poliţie. In cursul discuţiuneî s’a aflat că, pe când în cele mai multe ţări ca : Franţa, Belgia etc. epimania publică înt e încă pregătită pentru sistemul poliţiei die femei, în Polonia 30 de femei, printre care şi soţia ţinut profesor de Universitate, se află în funcţiune în diferitele secţiuni ale poliţiei, atât în Varşovia cât şi în provincie, şi că experienţele făcute sunt din cele mai bune. Comisiunea a decis apoi ca problema expulzării prostituatelor de naţionalitate streină să fie pusă în studiu şi a numit un raportor provizoriu care, în strâns contact cu secţiunea pentru chestiuni sociale şi umanitare alo- Societăţii Naţiunilor sa strângă documentaţia necesară şi să supună raportul său Comisiunei consultative în sesiunea din anul viitor. Comisiunea a mai discutat chestia alcoolismului şi a publicaţiunilor obscene în raport cu traficul de femei şi copii, şi a decis să înscrie în ordinea de ziua viitoarei sale sesiuni şi chestiunea, luptei contra acestor flageluri. Discuţiunea problemelor protecţiunei copilului va dura probabil până Vineri 2 Aprilie, (Rador). Ateneul român CONFERINŢA d-lui Radu D. RosetU despre „Jumiî“ din ................. grag©w Duminică 28 Martie, orele 9 seara d-l Radu D. Rosetti a vorbit, în prezenţa M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principele Nicolae, despre „Junii” din Braşov. De la început conferenţiarul spune că viaţa fiecărei naţiuni se reazemă pe un mănunchi, de tradiţii adânc legate de viaţa ei sufletească. Tradiţiile, departe de a exclude progresul, servesc drept punct de plecare şi fundament al realizărilor viitoare. Ţara cea mai civilizată din lume, Anglia, se conduce în viaţa ei politică de datini cari îşi au rădăcinile in cel ma îndepărtat trecut al ei. „Junii“ din Braşov, urmaşi ai Românilor Macedoneni, au un istoric de legendă : pe timpul Turcilor, un împărat „român” a fost alungat din Braşov ; în goana calului său, sărind de pe o stâncă pe alta, împăratul a căzut în prăpastie pierzându-şi coroana de pe cap. Legenda spune că de atunci pierdută a rămas coroana, fiind în datoria urmaşilor de a o căuta în zilele săptămânei luminate. De atunci compania tinerilor din „Scheiul" purcede la căutarea coroanei, fapt pe care ei îl simbolizează prin jocuri, cântece şi pelerinagii la lăcaşurile sfinte. In prima zi de Paşti, „Junii” braşoveni îşi constituesc comitetul de conducători — vătaf, armaşi şi sur laşi — sub oblăduirea protopopului, ca apoi, îmbrăcaţi în uniformele lor de români şi de oşteni şi urmaţi de tot poporul cutreeră satele în alaiu impozant şi defilează călări pe străzile Braşovului. Intr'o poetică evocare d-l Radu D. Rosetti închee spunând că legenda Junilor din Braşov şi-a aflat rostul ei când coroana împăratului român a fost găsită de oştenii Regelui Ferdinand I-iu, pentru a fi aşezată pe fruntea primului rege al României Mari. ... - -----------55- Arestarea locot.-gol. găvoia* nojtefen — Eî plănuia o lovitură fascistă — Locot-colonelul în Retragere Zăvoianu Ştefan, — fostul director al ziarului „Dacia”, care şi-a încetat de mult apariţia, — fusese pus de câtva timp în urmărire întru cât era bănuit că vroia, să pună la cale o acţiune subversivă In urma acestui fapt, it-colonel Zăvoianu a fost arestat aseară la orele 11 jura, de către d. căpitan Paliade, comisar regal care cu prilejul percheziţiei făcute la domiciliul sus zisului ofiţer în retragere, a găsit documente compromiţătoare în legătură cu lovitura fascistă ce se plănuia. Zăvoianu a fost trimis la consiliul de război al corpului II armată, unde urmează să, fie anchetat de către d. maior Hotineanu, comisar regal. . MIŞCARE » MAGESTRATORA D. Ştefan Praporgescu, prim-preşedinte al tribunalului Sibiu, cu titlul de consilier de Curte de apel a fost înaintat consilier la Curtea de apel din Oradea. D. Vasile Dan, preşedinte la tribunalul Sibiu, cu titlul de consilier de Curte de apel, a fost înaintat prim-preşedinte la acelaş tribunal. D. Partenie Crişan, fost judecător de tribunal şi secretar prezidenţial de Curte de apel, atcual prim grefier de Curtea de apel din Cluj, a fost înaintat preşedinte la tribunalul Sibiu. D. Nicolae B. Ionescu, judecător cu titlu provizoriu la judecătoria Mihăileşti din judeţul Buzău, a fost confirmat, cu titlu inamovibil. D. Ovidiu Racotă, judecător de şedinţă la tribunalul Oraviţa, a fost numit judecător inamovibil la judecătoria Sebeş mixtă din judeţul Sibiu. ik DIFERITE ȘTIRI TELEGRAFICE Senatul francez a votat în întregime legea chiriilor. (Rador). Un incendiu a distrus la Brescia un stabiliment de bumbăcărie. Pierderile se urcă la 7 milioane(Rador). * Guvernul Reichului a fost împuternicit să sprijine clădirea locuințelor miei, acordând credite hipotecare de 200 milioane mărci. (Rador).* Schacht președintele Reichsbăncii a preconizat întrun discurs, instituirea unei societăţi comerciale însărcinată să exploateze anumite domenii coloniale, pentru a da astfel Germaniei posibilitatea să utilizeze excedentul populaţiunei sale să valorifice terenurile neproductive şi să poată colecţiona sumele necesare pentru viaţa reparatiunilor. (Rador). * Se anunţă din Reval că Zinovieff nu a fost ales ca preşedinte al sovietelor, din Petrostad. (Rador). *■ La Milano s’a inaugurat în prezenta Ducesei de Aosta, a subsecreterului Teruzzi si a autorităţilor, expozitiunea artistică al cărui produs va fi consacrat copiilor din Italia. (Rador). In sediul galeriei nationale, s’a inaugurat sub auspiciile ambasadomlui de Martino, expozitia artei moderne italiene. (Rador). * Starea sănătăţii principelui de Walles s’a îmbunătăţit. Durerile au încetat, starea generală este satisfăcătoare. Nu se vor mai emite buletine regulate, .(Rador). —- v