Viitorul, iulie 1926 (Anul 19, nr. 5498-5524)
1926-07-01 / nr. 5498
— .-JA- '■ - ......— V . Soldare Generală a i rs < . — Piaţa Sf. Gheorghe — cu ocazia transformare! LICHIDEAZĂ întreg stocul de mărfuri, acordând Rabat la preţurile marcate Peugeot NU FACE RECLAMA MAȘINILE ____DE 5 c.v. 4 LOCURI complecte cu toate accesoriile moderne (dynamo, pornire automată etc.) se vând pe măsură ce sosesc Lei moop Consumaţie la 100 klm. 5 litri benzină 100 grame ulei Reprezentanta Generală pentru România AX.Tirtăşescu R.MinnuSMe 112 CALEA VICTORIE! 112 (în faza bisericei Albă) Teatrul Cărăbuş DIRECTOR C. TANASE ULTIMA SAPTAMANA Marele succes ASA E VIAŢA! Revistă de N. KIRIŢESCU Mare Montare. Mare balet 100 persoane. Mari surprize Bilete la Casa Teatrului ANUNCIU Splendidă situaţiune într’o mare distilerie pentru şei diştilor cunoscând la perfecţie fabricarea liqueururilor de lux, siropurilor, coniacului, etc.. Salar mare, avantagii suplimentare importante. Oferte numai Înscris cu referinţe şi pretenţiuni la agenţia de publicitate I, SOLOui Calea Victoriei 44 Bucureşti._______ IMMOr Cabinet medical fondat la 1906 de mdici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE de SOI£LE (Tratamentul ELENORAGIEI CRONICE Sin metoode electroterapeutice ectrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSCOP1 li Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI ri «I lichidului cefalorachidian , tfieroscopie și Ultramicroscopi* Pasagiul Român 9 Lengi Teatrul National București Consult. 11—1 si 6—9. Telet. ISSISi EXTRACT Grefa Trib. Botoşani Grefa Trib. Tutova EXTRACT D-na Cecilia Jindiceanu cu cererea din 5 Decembrie 1924 a intentat proces de divorţ soţului ei, Constantin Jindiceanu. Din căsătoria lor a rezultat 2 copii: Victor de 3 ani şi Emilia de juri. Soţii nu arată ce avere posedă. Pe baza art. 285 c. civ. modificat. Dispune ca prezentul extract să se publice prin ziarul „Viitorul“, p. Grefier, Leu No. 34851. Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-l Haralamb Moruz din Comuna Vânători prin petiţiunea înreg. la No. 35415/925 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Rahila din comuna Viforeni pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat o copilă Varvara. Grefier, Indescifrabil. No. 40228. 19 Noembrie 1925. Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-l Constantn I. A. Niculăescu din comuna Dracşani prin petiţia Înreg. la No. 37403/925 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Emilia din comuna Todireni, pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat un copil Neculai. Soţia nu are averea Grefier. Indiscifrabil. No. 43393. 6 Decembrie 1925. D-na Irina Gr. a Măriuţei Bârzu din Botoşani prin petiţia înreg. la No. 36120/925 a intentat acţiune de divorţ soţului ei Grigore a Măriuţei Bărzu din Bacău, pentru cauze determinate. Din aceasă căsătorie a rezultat doi copii Viorica şi Grigore. Soţul nu are avere. Grefier, Maria A. Ciurciuleaşa No. 33754. 2 Octombrie 1925. — - - ■—tg.».--------— Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-l Costache Bodron din comuna Călăraşi prin petiţia înreg. la No. 26532/925 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Maria cu acelaşi domiciliu pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat un copil Dumitru. Soţia nu posedă avere. Grefier, Marin A. Ciurciubaşa grefa Crib. Constanţa Socia il-a EXTRACT Domnul Titus Medvedovici din comuna Hârşova judeţul Constanţa a cerut acestui tribunal prin peţia înregistrată la No. 11473 din 4 Mai 1925 să fie divorţat de soţia sa Maria T. Medvedovici, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat doi copii anume Cornelia în etate de 4 ani şi aurian în etate de 8 luni. Termen pentru pronunţarea sentinţei este fixat la 27 Septembrie 1926. Ambii soţi nu posedă nici un fel de avere. Acest extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art. 285 cod. civil. Grefier, Creta No. 16692 1926 Iunie 21 Dosar No. 932/925 BucureştII-Mut Marin Vlăduţ vinde eftin case cu 600 metri teren şcoală. CEREŢI Pretutindeni NUMAI Sardelele Robert | PROGRAMUL CURSURILOR UniversltitiMgoiHilare^^ Vălenii de Munte La 15 Iulie voi* începe la Vălenii de Munte, ca şi în anii trecuţi, cursurile de vară de sub conducerea d-lui profesor* N. Iorga. înscrierile pentru cursuri au şi început şi continuă până la 12 iulie la sediul Ligei Culturale, str. Banul Mărăcine No. 1, Bucureşti, unde se află secretariatul cursurilor. După această dată, orice corespondenţă se va adresa la Vălenii-de-Munte. Odată cu înscrierea se va comunica şi adresa exactă pentru a se putea trimite din vreme, legitimaţia de reducere pe C. F. R. Pentru cămin se va face o înscriere specială. Programul cursurilor N. Iorga, profesor Universitar. 1. Concepţia actuală a păcii. 2. Cultura de după războiu ; D. Pompeiu, profesor universitar, Subiect rezervat; D. Gusti, profesor universitar, Personalitate, cultură, libertate ; Gh. Tașcă, 1. Problema schimbului. 2. încercările noui în rezolvirea problemelor sociale ; Pr. N. Popescu, profesor universitar, Subiect rezervat; Andrei Rădulescu, profesor universitar, Problemele dreptului românesc ; Ela. Panaitescu, profesor universitar. Subiect rezervat: Ion Minea, profesor universitar*: 1. Influenţele străine asupra civilizaţiei româneşti până la Mihai Viteazul ; 2. Originile civilizaţiei noastre contemporane; 3. Generaţiile reprezentative ale teatrului nostru ; Dr. Victor Gomoiu, Subiect rezervat; Dragoş Protopopescu, profesor universitar. Anglia de azi; Iuliu Moldovan, profesor universitar. Cluj, Higiena naţiunii; Aristide Basilescu, profesor universitar. Moneda românească; Ion Sân-Giorgiu, conf. universitar, Germania literară de astăzi; D. Caracostea, conf. universitar, Problemele criticei moderne şi ale istoriei literare ; C. C. Giurescu, docent universitar. Românii şi Ruşii ; Al. Popescu,-Jelega, 1. Un romancier spaniol contimporan, 2. Lirica portugheză de astăzi; ing. P. Panaitescu: 1. Consideratiuni asupra industriei Saşilor din Ardeal ; 2. Consideratiuni asupra industriei ungurilor în Ardeal; Ing. Gh. H. Damaschin, directorul general al minelor. Probleme miniere în legătură cu economia ţării şi mişcarea culturală; Th. Gapidan, Macedonia; N. N. Lenguceanu, profesor, Sociologia fascismului ; Dr. G. Cristescu, Câteva probleme de morală socială; D. Munteanu-Râmnic, profesor. Din istoria culturală a Basarabiei. Const. Dinu, profesor, 1. Tendinţe necesare în învăţământul secundar ; 2. Culegeri şi studii folcloristice. Priviri critice asupra scopului şi metodei ; D-na Isabela Sadoveanu, Subiect rezervat; C. Caradja, Condiţiile actuale ale exportului românesc; Dr. Anton Ionescu, Medicina socială art legătură cu desvoltarea socială şi economică; Dr. P. T. Topa, Despre cancer; Gh. Moroianu. 1. Balanţa comerţului nostru în comparaţie cu balanţa comerţului englez şi elveţian ; 2. Societăţile cooperative ale Danemarcei ; D-na Zinn Moroianu, Cântece naţionale moldoveneşti ; Prof. Ronea, Titosociologie; Barbu Solacolu, Doctrine şi aspecte economice; Pr. Toma Chiricuţă. Subiect rezervat. Ciclul minoritar Dr. Friedrich MulleInsecinătatea educaţiei morale în momentul de faţă, mijloacele şi metodele ei; dr. Victor Roth, Din istoria desvoltării spirituale şi artistice a Ardealului; Heinz Brandsch, învăţământul săsesc; Dr. Karl Kurt Klein, Literatura Sașilor din Ardeal; Árpád Biay, 1. Presa maghiară de azi din Ardeal ; 2. Fazele de seamă din desvoltarea literaturii finlandeze; Miss Hamilton Sarg, Lectiuni de limba engleză. " TUTORUT Dela ,„ Astra“ A apărut numărul 6 din revista „Astrei“, „Transilvania“, cu un bogat sumar. Descrieri de călătorie din Orient de vice-preşed. dr. Gh. Preda; „Amintiri din vremea iobăgiei“ de păr. protopop N. Borzea* despre ocrotirea maternă şi infantilă, de dr. Axente Iancu etc. ttfr S-a înfiinţat un nou despărţământ al „Astrei“ în Avrig. Au luat parte la înfiinţare d-nii : vice-preşed. ai „Astrei" dr. G. Preda, preşed. desp. jud. Sibiiu Silviu, Ţeposu, insp. şcolar, şi secret.-lit. subst. dr. Horia Petrescu. Toţi trei au rostit cuvân ţări. * -------------——-------------- —k.— InjEapStarta Serbarea şcolară de finele anului de la şcoala de bieţi„Silivestru“ In ziua de 29 c. ora 9 jum. a avut loc în parcul şcoalei o frumoasă serbare şcolară. A participat un număr mare de persoane, între cari am remarcat pe d-nii Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, d-l Savu Atanasiu prof. universitar, şi mulţi părinţi ai elevilor. Directorul şcoalei, d-l Savu Zamfirescu a făcut o dare de seamă a activităţei acelei şcoli, arătând situaţia învăţământului primar a cursului de adulţi şi a cursului industrial. S’au recitat versuri şi s’au executat de elevii şcoalei, sub conducerea d-lui S. Zamfirescu, coruri alese pe două voci. S’au expus obiecte lucrate cu mult zel la lucru manual de elevii Claselor a IlI-a şi a IV-a, ghiozdane giamantane şi obiecte de cartonage, lucrate sub conducerea d-lui director al şcoa lei« II șih. I . I. , J... Relaţiile Albaniei »“Patriamiutul Ecumenic ■■■■■pHBBBBBCnSMBBBBBBBHHHDBBEBB Locraţiunea Albaniei din Bucureşti,, ne trimite spre publicare următoarele : Ştiri tendenţioase, cu privire la acordul stabilit între biserica ortodoxă albaneză şi patriarhatul ecumenic au fost publicate de unele ziare străine. Legratiunea albaneză desminte toate aceste știri. Acordul stabilit între comisiunea specială ortodoxă albaneză și patriarhul ecumenic nu aduce nici o schimbare statului-quo actual al bisericei autocefale ortodoxe albaneze și nu slăbeşte întru nimic autocefalia ei. Scopul acestui acord a fost stabilirea raporturilor normale între biserica autocefală albaneză și patriarhatul ecumenic. NOUI ADESIUNI la partidul naţional liberal In şedinţa comitetului din 26 iunie a. c. următoarele persoane s’au înscris în organizaţia Partidului Naţional liberal din Braşov: Dr. V. Glăjaru avocat, N. Stinghe proprietar, Dr. Th. Sbarcea medic primar al ,jud. Braşov, D. Furnică comeciant, I. Ardeleanu meseriaş, V. Mureşanu inginer, D. Stinghie comerciant, N. Mazilu comerciant, I. Moşoiu profesor, A. Herşcovici comerciant, Oct. Giurgiu profesor, M. Popovici. Gh. Marin meseriaş, C. Zaharescu meseriaş, Dr. I. Ganacevici medic şef al oraşului. Gh. Gali meseriaş, D. Brânză muncitor, N. Badea muncitor, C. Popescu pictor, V. Olteanu meseriaş, Gh. Mihăilescu inginer, C. Popp muncitor, Emil Reitt institutor, Gh. Muşetescu institutor, C. Pascal institutor, D- Vlădăreanu funcţionar de bancă, Dr. N. Popovici avocat, I. Albu, proprietar, Tr. Cârstea proprietar, N. Vrâbceanu inginer, I. Odor profesor, Itaciu Prişcu institutor, L. Netcu poprietar, I. N. Petrişor proprietar, I. E. Munteanu proprietar, Dr. T. Prişcu medic, Ap. Bezdeky proprietar, Gh. Constantin profesor, Dr. Gh. Neguş medic, D. Voicu poprietar, Popa Vasile proprietar, Sil. Perşinaru proprietar, Vasile Badea funcţionar de bancă, I. Mănăilă directorul băncii Marmoroş, V. Mereuţă, J. Bugeanu, T. Ionescu maestru, I. Constantinescu A. Suri director de bancă, Al. Ghimpescu directorul casei Leonida Gh. Rucăreanu proprietar, I. Nemeșu proprietar, D. Popa zu muncitor. Universitatea populară din BUCUREŞTI Concursul de Muzică, teatru şi dansuri româneşti Universitatea populară institue pentru ziua de Duminică 4 Iulie crt. în sala Ateneului popular Golescu un concurs între secţiunile sale Tinerimea şi Asociaţiunile culturale din Capitală (Athenee populare, Cămine culturale etc.) Concursul constă din executarea a. 3 coruri (muzică religioasă didactică sau patriotică şi populară). Declamaţii şi Teatre 1 singură piesă, având acelaşi caracter din cele prevăzute la coruri (moral, religios, naţional, comic la alegere). 3 dansuri româneşti, în costume naţional executate în grup. La concurs pot lua parte şi corurile de copii (şcoli primare), a căror producţii vor avea loc Duminică 27 crt. în sala Ateneului popular Golescu. Se oferă un singur premiu de 3000 lei de fiecare categorie a concursului. Informatiuni și înscrieri se fac în B-dul I. C. Brătianu 41 (Biroul Univ. populare) în fiecare zi de lucru în- CONSILIUL de MINIŞTRI Amenzile efectorale. — împrumutul din Italia " Eri s’a ţinut un consiliu de miniştri prezidat de d. general Averesen. S’a aprobat un credit de 355 milioane pentru repararea de vagoane de cale ferată. S’a examinat chestiunea ajutorărei sinistraţilor dela Roşiorii de Vede, aprobându-se şi un credit de 21 milioane pentru repararea podurilor şi şoselelor cari au suferit de pe urma inundaţiilor. In ce priveşte chestiunea reprezentării evreilor în Senat, consiliul a examinat protestele evreilor din ţinuturile alipite, hotărînd ca aceste plângeri să fie examinate de plenul Senatului. Ministerul de interne a cerut şi consiliul a aprobat să fie scutită de amenzi toţi alegătorii cari din diferite motive n’au putut vota. La sfârşitul consiliului d. M. Manoilescu şi-a complectat expunerea privitoare la împrumutul şi datoriile de războiu din Italia. In această privință s’a dat presei un comunicat pe care ziarul nostru l-a publicat acum câteva zile. Donatiuni făcute muzeului miltar Ministerul de Război mulţumeşte cu recunoştinţţă persoanelor notate mai jos, pentru următoarele donatiuni, făcute muzeului militar, naţional: Donaţiunea d-lui Profesor Drăghiceanu, secretarul comisiunei Monumentelor Istorce, constând din : 3 planșe cu scene din viata poporului Român. Donatiunea d-lui General în rezervă Culcer, constând din : Un album reprezentând Divizia I-a Cavalerie comandată de Generalul Bogdan, în campania 1913. Donatiunea d-ui Lt. Colonel Pol'hronyad Gheorghe, constând din: O casetă de stejar, cu decoraţiunile şi medaliile defunctului General Lambru, fost comandant al Diviziei 21-a în campania 1916—1918. Donatiunea d-lui Lt. Colonel Coradino constând din : 5 (Cinci) fotografii din timpul campaniei 1916 —1918. Aceste donaţiuni vor fi expuse muzeului militar național, purtând numele donatorilor. ■.•■SR.«. RAVAGIILE PLOILOR in TELEORMAN Dezastrul din Roşiorii de Vede Sute de case distruse. — Un copil înecat. Siiţa de vite luate de puhoi.—Sămânături şi poduri stricate Ploile torenţiale din săptămâna trecută au produs mari stricăciuni în judeţul Teleorman şi în special în oraşul Roşiorii de Vede. Iată câteva amănunte în această privinţă : Inundaţiile din judeţ Apa pârâului Bratcov în trecere, prin comunele Măldăeni şi Măgureni a făcut ravagii destul de mari. Peste 150 de case au fost inundate şi cea mai mare parte din ele complect distruse. In Măldăeni au fost distruse de de valuri peste 90 de gospodării, au fost înecate 7—800 oi, cum şi zeci de boi, vaci, cai, porci şi păsări. Au mai fost distruse de puhoaele de apă peste 150 pogoane de grâu, porumb şi zarzavaturi. In Măgureni au fost deasemenea distruse de valuri peste 50 case, 3—400 oi şi zeci de perechi de vite mari şi mici au fost înecate. Podul de pe şoseaua judeţeană, spre Mihăeşti (Olt) a fost rupt pe distanţă de 5—6 metri; a mai fost deasemenea înecată, moara din Măldăeni, unde apele au distrus şi o magazie cu porumb. Revărsarea pârâului Bratcov a mai făcut stricăciuni în comunele Bratcov, Bălţaţi şi Băseşti. înecarea unui copil Săteanul Oprea Nicolae împreună cu nepotul său Stanciu D. Coman, în etate de 14 ani, venea data câmp cu căruţa cu boi. Căruţa a fost luată de valuri şi înecată. Locuitorul Oprea Nicolae a scăpat ca prin minune rănit, agățându-se de crengile unui pom iar copilul Stanciu Coman a murit în valuri. Boii au scăpat cu mare greutate. Dezastrul din Roșiori peste 200 case au rămas simple ruine iar alte 15—600 sunt pe cale de a se nărui; deasemenea alte peste 1000 case au fost grav avariate. Consiliul comunal a votat un prim ajutor de 200 mii lei, urmând a se forma comitete pentru strângerea de fonduri necesare refacerii. S-a hotărât să se ceară în parlament guvernului, ajutoare pentru sinistraţi. In total au fost inundate în acest oraş peste 45 străzi, reprezentând în proporţie, peste 3000 de case, numeroase depozite de cherestea, cum şi sute de hectare de semănături, grâi şi porumb. Edilii locali ventilează ideia de a modifica planul oraşului prin mutarea cartierelor expuse inundaţiilor într-o regiune mai deluroasă. La GENEVA PALATUL BIROULUI Internaţional al muncii • ' ■ • Vu vV m," ..f I ,f$ ttf l’IFtjIiTi- După cum s’a anunţat, la Geneva a avut loc de curând inaugurarea impozantului palat al biuroului internaţional al muncii, oficiu al cărui conducător este d. Albert Thomas. Ţara noastră a dăruit pentru noul palat, o bogată și aleasă colecțiune de obiecte de mobilier executate în stil românesc. D-l CUDALBU ŞI MAGISTRATURA Unde duce inconştienta anul ministru Uitând înalta situaţie ce ocupă, misiunea grea şi marea răspundere ce-i incumbă, actualulministru al justiţiei în două luni a zdruncinat din temelii încrederea în lege, a compromis prestigiul corpului pe care-l reprezintă căci a subordonat magistratura administraţiei cu ocaziunea alegerilor. D-l Cudalbu nu s’a mulţumit numai să preseze aupra conştiinţei magistraţilor prin ameninţări sau promisiuni. D-sa a lovit în textele precise ale legei electorale, pe care a modificat-o în spiritul şi esenţa ei, prin ordinele circulare, pe care mulţi magistraţi, uitând că ei aplică legea, s’au grăbit să execute ordinele ministrului, oferindu-se ca subalterni ai prefectului. Ce s’a petrecut la Tutova Ceeace s’a petrecut cu magistraţii la Tutova, e trist, e îngrijitor. Nefiind sigur de concursul nelegal al tuturor magistraţilor, d-l Cudalbu s’a dispensat de judecătorii de şedinţă Angheluţă, Botez, de ajutorul de judecător Peciu, pe cari i-a detaşat la Bălţi, unde n au avut nici o atribuţiune electorală, Cum se poate constată din dosarul alegerilor de acolo. Președintele tribunalului V. Stamate a mers cu servilismul până, acolo încât a trimes pe consilierii comunali ai orașului Bârlad să voteze la țară, modificând prima repartizare a alegătorilor care avea potrivit art. 36 din legea electorală un caracter imperativ. Drept recompensă este avansat Consilier de Curte la Timişoara şi deşi trecut prin Consiliul magistraturei, decretul nu i-a apărut, căci d. Cudalbu avea nevoie de serviciile sale şi pentru alegerile de la 23 iunie, unde d-sa a candidat Judecătorul de instrucţie D. Colea, cumnat cu deputatul averescan! V. Chircă, fără nici o jenă urcă zilnic scările prefecturei unde prin prezenţa sa şi chiar prin sfaturi binevoitoare adresate alegătorilor, a dat prefectului un concurs preţios în presiunea exercitată asupra voinţei alegătorilor.cesităţii reuşitei guvernului. Va fi avansat preşedinte în locul d-lui V. Stamate, făcut consilier la Timişoara !.... D-l Crăciun, judecătorul ocolului Piteştii s’a închis într’o cameră în ziua alegerilor, din care nu se vedea în sala unde erau gheretele. Intre ambele camere era un antreu despărţitor de 5 metri, iar pe buletinele de vot agenţii elentorali puneau ştampila în timp ce d. V. Crăciun în altă cameră făcea proecte de viitor cu deputatul V. Chircă. Declaraţiuni autentice făcute prin tribunal de persoane on online cunoscute şi apreciate, dovedesc că la Piteti judecătorul abandonase sala cabinelor de votare pe mâinile agenţilor electorali Un tânăr şi neexperimentat ajutor de judecător, trimis să prezideze la secţia Corteşti, deşi i se atrage atenţia că se votează cu suveică, deşi se prind alegători venind de afară cu buletinele votate, la cererea delegaţilor Cezar Ursu, profesor de liceu şi Th. Buzescu, avocat, de a mai aplica un sigiliu pe buletine, d-sa zâmbeşte spunând : ce umblaţi cu fleacuri, iar votarea continuă, cu votările pe faţă şi cu acest sistem succesul guvernului i-a pentru d. Cudalbu proporţiile unui triumf. Credem că d. Cudalbu nu va uita serviciile acestui tânăr magistrat şi se va, gândi la el cum s’a gândit la d-nii Stamate, Colea şi Crăciun. O simplă întrebare: Cu asemenea procedee unde duceţi magistratura d-le Cudalbu ! Abuzuri In tovărăşia politiei D-l D. Colea, solicitat de d. N. Simionescu să constate abuzul jandarmilor si a politiei care nu-i permiteau eşirea rlin oraş, s’a mulţumit să spună că în timpul alegerilor nu sunt legi. D-sa chiar a consiliat pe amicul nostru Victor Stoenescu, candidat liberal, să nu facă propagandă contra guvernului căci de va fi arestat, ce ar putea d-sa să-i facă ? D-l Colea deşi n’are nici o artibuţie prin legea electorală, totuşi, de acord cu prefectul controla dacă alegătorii, delegaţii şi asistenţii au calitatea legală, atrăgând bi 3» jurul atacului dela arestul preventiv din Brăila — Ce a stabilit ancheta — Cu privire la atacul produs Sâmbătă noaptea la arestul preventiv din localitate, revenim cu următoarele amănunte: Imediat după ce s’a dat alarma, a sosit la faţa locului d. Gh. Stanislav, directorul închisorii, care a deschis o anchetă. v * Din ancheta întreprinsă rezultă că mai mulți indivizi cari cheftaseră într’o cârciumă din apropierea penitenciarului au trecut pe „Vadul Pescăriei” de unde au început să bombardeze cu pietre cele trei posturi ale închisorii. La început s’a crezut că e vorba de un atac îndreptat împotriva arestului, pentru a determina evadarea deţinuţilor. Patrulele au dat alarma şi au tras câteva focuri de armă asupra necunoscuţilor cari s’au îndreptat, în goană spre port. Directoriul închisorii a stabilit că deţinuţii n’au avut nici o legătură cu asediatorii lor.