Viitorul, iulie 1926 (Anul 19, nr. 5498-5524)

1926-07-01 / nr. 5498

— .-JA- '■ - ......— V . Soldare Generală a i rs < . — Piaţa Sf. Gheorghe — cu ocazia transformare! LICHIDEAZĂ întreg stocul de mărfuri, acordând Rabat la preţurile marcate Peugeot NU FACE RECLAMA MAȘINILE ____DE 5 c.v. 4 LOCURI complecte cu toate accesoriile moder­ne (dynamo, por­nire automată etc.) se vând pe mă­sură ce sosesc Lei moop Consumaţie la 100 klm. 5 litri benzină 100 grame ulei Reprezentanta Generală pentru România AX.Tirtăşescu R.MinnuSMe 112 CALEA VICTORIE! 112 (în faza bisericei Albă) Teatrul Cărăbuş DIRECTOR C. TANASE ULTIMA SAPTAMANA Marele succes ASA E VIAŢA! Revistă de N. KIRIŢESCU Mare Montare. Mare balet 100 persoane. Mari surprize Bilete la Casa Teatrului ANUNCIU Splendidă situaţiune într’o mare distilerie pentru şei diştilor cunoscând la perfecţie fabricarea liqueururilor de lux, siropurilor, coniacului, etc.. Salar mare, avantagii suplimentare importante. Oferte numai Înscris cu referinţe şi pretenţiuni la agenţia de publici­tate I, SOLOui Calea Victoriei 44 Bucureşti._______ IMMOr Cabinet medical fondat la 1906 de mdici specialişti pentru boale VENERICE şi SIFILIS BOALE de SOI£LE (Tratamentul ELENORAGIEI CRONICE Sin metoode electroterapeutice ectrotermie pentru prostatite Operaţiuni de specialitate URETROSCOP1 li Controlul diagnosticului clinic prin ANAL­IZA SÂNGELUI ri «I lichidului cefalorachidian , tfieroscopie și Ultramicroscopi* Pasagiul Român 9 Lengi Teatrul National București Consult. 11—1 si 6—9. Telet. ISSISi EXTRACT Grefa Trib. Botoşani Grefa Trib. Tutova EXTRACT D-na Cecilia Jindiceanu cu cere­rea din 5 Decembrie 1924 a intentat proces de divorţ soţului ei, Con­stantin Jindiceanu. Din căsătoria lor a rezultat 2 copii: Victor de 3 ani şi Emilia de­­ juri. Soţii nu arată ce avere posedă. Pe baza art. 285 c. civ. modificat. Dispune ca prezentul extract să se publice prin ziarul „Viitorul“, p. Grefier, Leu No. 34851. Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-l Haralamb Moruz din Comuna Vânători prin petiţiunea înreg. la No. 35415/925 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Rahila din co­muna Viforeni pentru cauze deter­minate. Din această căsătorie a rezultat o copilă Varvara. Grefier, Indescifrabil. No. 40228. 19 Noembrie 1925. Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-l Constantn I. A. Niculăescu din comuna Dracşani prin petiţia Înreg. la No. 37403/925 a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Emilia din comuna Todireni, pentru cauze determinate.­­ Din această căsătorie a rezultat un copil Neculai. Soţia nu are averea Grefier. Indiscifrabil. No. 43393. 6 Decembrie 1925. D-na Irina Gr. a Măriuţei Bârzu din Botoşani prin petiţia înreg. la No. 36120/925 a intentat acţiune de di­vorţ soţului ei Gri­gore a Măriuţei Bărzu din Bacău, pentru cauze de­terminate. Din aceasă căsătorie a rezultat doi copii Viorica şi Grigore. Soţul nu are avere. Grefier, Maria A. Ciurciuleaşa No. 33754. 2 Octombrie 1925. — - - ■—tg.».--------— Grefa Trib. Botoşani EXTRACT D-l Costache Bodron din comuna Călăraşi prin petiţia înreg. la No. 26532/925 a intentat acţiune de di­vorţ soţiei sale Maria cu acelaşi do­miciliu pentru cauze determinate. Din această căsătorie a rezultat un copil Dumitru. Soţia nu posedă avere. Grefier, Marin A. Ciurciubaşa grefa Crib. Constanţa Soc­ia il-a EXTRACT Domnul Titus Medvedovici din comuna Hârşova judeţul Constanţa a cerut acestui tribunal prin peţia înregistrată la No. 11473 din 4 Mai 1925 să fie divorţat de soţia sa Ma­ria T. Medvedovici, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat doi copii anume Cornelia în etate de 4 ani şi aurian în etate de 8 luni. Termen pentru pronunţarea sen­tinţei este fixat la 27 Septembrie 1926. Ambii soţi nu posedă nici un fel de avere. Acest extract se va publica în zia­rul „Viitorul“ conform art. 285 cod. civil. Grefier, Creta No. 16692 1926 Iunie 21 Dosar No. 932/925 BucureştII-Mut Marin Vlăduţ vinde eftin case cu 600 metri teren şcoală. CEREŢI Pretutindeni NUMAI Sardelele Robert | PROGRAMUL CURSURILOR U­niversltitiMgoiHilare^^ Vălenii de Munte La 15 Iulie voi* începe la Vălenii de Munte, ca şi în anii trecuţi, cursurile de vară de sub condu­cerea d-lui profesor* N. Iorga. înscrierile pentru cursuri au şi început şi continuă până la 12 iu­lie la sediul Li­gei Culturale, str. Banul Mărăcine No. 1, Bucureşti, unde se află secretariatul cursu­rilor. După această dată, orice co­respondenţă se va adresa la Văle­­nii-de-Munte. Odată cu înscrierea se va comunica şi adresa exactă pentru a se putea trimite din vre­me, legitimaţia de reducere pe C. F. R. Pentru cămin se va fa­ce o înscriere specială. Programul cursurilor N. Iorga, profesor Universitar. 1. Concepţia actuală a păcii. 2. Cultura de după războiu ; D. Pom­­peiu, profesor universitar, Su­biect rezervat; D. Gusti, profe­sor universitar, Personalitate, cul­tură, libertate ; Gh. Tașcă, 1. Pro­blema schimbului. 2. încercările noui în rezolvirea problemelor so­ciale ; Pr. N. Popescu, profesor universitar, Subiect rezervat; An­drei Rădulescu, profesor univer­sitar, Problemele dreptului româ­nesc ; Ela. Pana­itescu, profesor universitar. Subiect rezervat: Ion Minea, profesor universitar*: 1. In­fluenţele străine asupra civiliza­ţiei româneşti până la Mihai Vi­teazul ; 2. Originile civilizaţiei noa­stre contemporane; 3. Generaţii­le reprezentative ale teatrului nos­tru ; Dr. Victor Gomoiu, Subiect rezervat; Dragoş Protopopescu, profesor universitar. Anglia de azi; Iuliu Moldovan, profesor u­­niversitar. Cluj, Higiena naţiunii; Aristide Basilescu, profesor uni­versitar. Moneda românească; Ion Sân-Giorgiu, conf. universitar, Germania literară de astăzi; D. Caracostea, conf. universitar, Pro­blemele criticei moderne şi ale is­toriei liter­are ; C. C. Giurescu, docent universitar. Românii şi Ru­şii ; Al. Popescu,-Jelega, 1. Un ro­mancier spaniol contimporan, 2. Lirica portugheză de astăzi; ing. P. Panaitescu: 1. Consideratiuni asupra industriei Saşilor din Ar­deal ; 2. Consideratiuni asupra in­dustriei ungurilor în Ardeal; Ing. Gh. H. Damaschin, directo­rul general al minelor. Probleme miniere în legătură cu economia ţării şi mişcarea culturală; Th. Gapidan, Macedonia; N. N. Len­­guceanu, profesor, Sociologia fas­cismului ; Dr. G. Cristescu, Câteva probleme de morală socială; D. Munteanu-Râmnic, profesor. Din istoria culturală a Basarabiei. Const. Dinu, profesor, 1. Tendin­ţe necesare în învăţământul se­cundar ; 2. Culegeri şi studii fol­cloristice. Priviri critice asupra scopului şi metodei ; D-na Isabe­la Sadoveanu, Subiect rezervat; C. Caradja, Condiţiile actuale ale exportului românesc; Dr. Anton Ionescu, Medicina socială art le­gătură cu desvoltarea socială şi economică; Dr. P. T. Topa, Des­pre cancer; Gh. Moroianu. 1. Ba­lanţa comerţului nostru în com­paraţie cu balanţa comerţului en­glez şi elveţian ; 2. Societăţile coo­perative ale Danemarcei ; D-na Zinn Moroianu, Cântece naţionale moldoveneşti ; Prof. Ronea, Tito­­sociologie; Barbu Solacolu, Doc­trine şi aspecte economice; Pr. Tom­a Chiricuţă. Subiect rezervat. Ciclul minoritar Dr. Friedrich MulleInsecină­­tatea educaţiei morale în momen­tul de faţă, mijloacele şi meto­dele ei; dr. Victor Roth, Din isto­ria desvoltării spirituale şi artis­tice a Ardealului; Heinz Brand­­sch, învăţământul săsesc; Dr. Karl Kurt Klein, Literatura Sa­șilor din Ardeal; Árpád Biay, 1. Presa maghiară de azi din Ar­deal ; 2. Fazele de seamă din des­voltarea literaturii finlandeze; Miss Hamilton Sarg, Lectiuni de limba engleză. " ­ TUTORUT Dela ,„ Astra“ A apărut numărul 6 din revista „Astrei“, „Transilvania“, cu un bo­gat sumar. Descrieri de călătorie din Orient de vice-preşed. dr. Gh. Preda; „Amintiri din vremea iobă­­giei“ de păr. protopop N. Borzea* despre ocrotirea maternă şi infan­tilă, de dr. Axente Iancu etc. ttfr S-a înfiinţat un nou despărţământ al „Astrei“ în Avrig. Au luat parte la înfiinţare d-nii : vice-preşed. ai „Astrei" dr. G. Preda, preşed. desp. jud. Sibiiu Silviu, Ţeposu, insp. şco­lar, şi secret.-lit. subst. dr. Horia Petrescu. Toţi trei au rostit cuvân­ ţări. * -------------——--------------­ —k.— InjEapStarta Serbarea şcolară de finele anului de la şcoala de bieţi„Silivestru“ In ziua de 29 c. ora 9 jum. a avut loc în parcul şcoalei o fru­moasă serbare şcolară. A participat un număr mare de persoane, între cari am remarcat pe d-nii Gr. Trancu-Iaşi, ministrul muncii, d-l Savu Atanasiu prof. universitar, şi mulţi părinţi ai ele­vilor. Directorul şcoalei, d-l Savu Zam­­firescu a făcut o dare de seamă a activităţei acelei şcoli, arătând si­tuaţia învăţământului primar a cursului de adulţi şi a cursului in­dustrial. S’au recitat versuri şi s’au exe­cutat de elevii şcoalei, sub condu­cerea d-lui S. Zamfirescu, coruri alese pe două voci. S’au expus o­­biecte lucrate cu mult zel la lucru manual de elevii Claselor a IlI-a şi a IV-a, ghiozdane giamantane şi obiecte de cartonage, lucrate sub conducerea d-lui director al şcoa­­ lei« I­I și­h. I . I. , J... Relaţiile Albaniei »“Patriam­iu­tul Ecumenic ■■■■■pHBBBBBCnSMBBBBBBBHHHDBBEBB Locraţiunea Albaniei din Bucu­reşti,, ne trimite spre publicare ur­mătoarele : Ştiri tendenţioase, cu privire la acordul stabilit între biserica or­todoxă albaneză şi patriarhatul e­­cumenic au fost publicate de une­le ziare străine. Legratiunea albaneză desminte toate aceste știri. Acordul stabilit între comisiunea specială ortodo­xă albaneză și patriarhul ecume­nic nu aduce nici o schimbare sta­­tului-quo actual al bisericei auto­cefale ortodoxe albaneze și nu slă­beşte întru nimic autocefalia ei. Scopul acestui acord a fost sta­bilirea raporturilor normale între biserica autocefală albaneză și patriarhatul ecumenic. NOUI ADESIUNI la partidul naţio­­nal­ liberal In şedinţa comitetului din 26 iu­nie a. c. următoarele persoane s’au înscris în organizaţia Partidului Naţional liberal din Braşov: Dr. V. Glăjaru avocat, N. Stin­­ghe proprietar, Dr. Th. Sbarcea medic primar al ,jud. Braşov, D. Furnică comeciant, I. Ardeleanu meseriaş, V. Mureşanu inginer, D. Stinghie comerciant, N. Mazilu co­merciant, I. Moşoiu profesor, A. Herşcovici comerciant, Oct. Giur­giu profesor, M. Popovici. Gh. Ma­rin meseriaş, C. Zaharescu mese­riaş, Dr. I. Ganacevici medic şef al oraşului. Gh. Gali meseriaş, D. Brânză muncitor, N. Badea mun­citor, C. Popescu pictor, V. Oltea­­nu meseriaş, Gh. Mihăilescu ingi­ner, C. Popp muncitor, Emil Reitt institutor, Gh. Muşetescu institu­tor, C. Pascal institutor, D- Vlădă­­reanu funcţionar de bancă, Dr. N. Popovici avocat, I. Albu, proprie­tar, Tr. Cârstea proprietar, N. Vrâbceanu inginer, I. Odor profe­sor, Itaciu Prişcu institutor, L. Netcu poprietar, I. N. Petrişor pro­prietar, I. E. Munteanu proprietar, Dr. T. Prişcu medic, Ap. Bezdeky proprietar, Gh. Constantin profe­sor, Dr. Gh. Neguş medic, D. Voi­­cu poprietar, Popa Vasile proprie­­tar, Sil. Perşinaru proprietar, Va­­sile Badea funcţionar de bancă, I. Mănăilă directorul băncii Mar­­moroş, V. Mereuţă, J. Bugeanu, T. Ionescu maestru, I. Constantinescu A. Suri­ director de bancă, Al. Ghimpescu directorul casei Leoni­­da Gh. Rucăreanu proprietar, I. Nemeșu proprietar, D. Popa zu muncitor. Universitatea populară din BUCUREŞTI Concursul de Muzică, teatru şi dansuri româneşti Universitatea populară institue pentru ziua de Duminică 4 Iulie crt. în sala Ateneului popular Golescu un concurs între secţiunile sale Ti­nerimea şi Asociaţiunile culturale din Capitală (Athenee populare, Că­mine culturale etc.) Concursul constă din executarea a. 3 coruri (muzică religioasă didac­tică sau patriotică şi populară). Declamaţii şi Teatre 1 singură piesă, având acelaşi caracter din cele prevăzute la coruri (moral, religios, naţional, comic la alegere). 3 dansuri româneşti, în costume naţional e­xecutate în grup. La concurs pot lua parte şi coru­rile de copii (şcoli primare), a căror producţii vor avea loc Duminică 27 crt. în sala Ateneului popular Go­lescu. Se oferă un singur premiu de 3000 lei de fiecare categorie a concursu­lui. Informatiuni și înscrieri se fac în B-dul I. C. Brătianu 41 (Biroul Univ. populare) în fiecare zi de lucru în- CONSILIUL de MINIŞTRI Amenzile efectorale. — împru­mutul din Italia " Eri s’a ţinut un consiliu de mi­niştri prezidat de d. general Ave­resen. S’a aprobat un credit de 355 mi­lioane pentru repararea de vagoa­ne de cale ferată. S’a examinat chestiunea ajutoră­­rei sinistraţilor dela Roşiorii de Vede, aprobându-se şi un credit de 21 milioane pentru repararea po­durilor şi şoselelor cari au sufe­rit de pe urma inundaţiilor. In ce priveşte chestiunea repre­zentării evreilor în Senat, consiliul a­ examinat protestele evreilor din ţinuturile alipite, hotărînd ca a­ceste plângeri să fie examinate de plenul Senatului. Ministerul de interne a cerut şi consiliul a aprobat să fie scutită de amenzi toţi alegătorii cari din diferite motive n’au putut vota. La sfârşitul consiliului d. M. Ma­­noilescu şi-a complectat expunerea privitoare la împrumutul şi dato­riile de războiu din Italia. In această privință s’a dat presei un comunicat pe care ziarul nos­tru l-a publicat acum câteva zile. Donatiuni făcute muzeului miltar Ministerul de Război mulţumeş­te cu r­ecunoştinţţă persoanelor no­tate mai jos, pentru următoarele donatiuni, făcute muzeului militar, naţional: Donaţiunea d-lui Profesor Dră­­ghiceanu, secretarul comisiunei Monumentelor Istorce, constând din : 3 planșe cu scene din viata poporului Român. Donatiunea d-lui General în re­zervă Culcer, constând din : Un al­bum reprezentând Divizia I-a Ca­valerie comandată de Generalul Bogdan, în campania 1913. Donatiunea d-ui Lt. Colonel Po­­l'hronyad Gheor­gh­e, constând din: O casetă de stejar, cu decoraţiu­­nile şi medaliile defunctului Gene­ral Lambru, fost comandant al Di­viziei 21-a în campania 1916—1918. Donatiunea d-lui Lt. Colonel Co­­radino constând din : 5 (Cinci) fo­tografii din timpul campaniei 1916 —1918. Aceste donaţiuni vor fi expuse muzeului militar național, pur­tând numele donatorilor. ■.•■SR.«.­ RAVAGIILE PLOILOR in TELEORMAN Dezastrul din Roşiorii de Vede Sute de case distruse. — Un copil înecat. Siiţa de vite luate de puhoi.—­Sămânături şi poduri stricate Ploile torenţiale din săptămâna trecută au produs mari stricăciuni în judeţul Teleorman şi în special în oraşul Roşiorii de Vede. Iată câ­teva amănunte în această privinţă : Inundaţiile din judeţ Apa pârâului Bratcov în trecere, prin comunele Măldăeni şi Măgu­­reni a făcut ravagii destul de mari. Peste 150 de case au fost inundate şi cea mai mare parte din ele com­plect distruse. In Măldăeni au fost distruse de de valuri peste 90 de gospodării, au fost înecate 7—800 oi, cum şi zeci de boi, vaci, cai, porci şi păsări. Au mai fost distruse de puhoaele de apă peste 150 pogoane de grâu, porumb şi zarzavaturi. In Măgureni au fost deasemenea distruse de valuri peste 50 case, 3—400 oi şi zeci de perechi de vite mari şi mici au fost înecate. Podul de pe şoseaua judeţeană, spre Mihăeşti (Olt) a fost rupt pe distanţă de 5—6 metri; a mai fost deasemenea înecată, moara din Măl­dăeni, unde apele au distrus şi o magazie cu porumb. Revărsarea pârâului Bratcov a mai făcut stricăciuni în comunele Bratcov, Bălţaţi şi Băseşti. înecarea unui copil Săteanul Oprea Nicolae împreună cu nepotul său Stanciu D. Coman, în etate de 14 ani, venea data câmp cu căruţa cu boi. Căruţa a fost luată de valuri şi înecată. Locuitorul O­­prea Nicolae a scăpat ca prin mi­nune rănit, agățându-se de crengile unui pom iar copilul Stanciu Coman a murit în valuri. Boii au scăpat cu mare greutate. Dezastrul din Roșiori peste 200 case au rămas simple ruine iar alte 15—600 sunt pe cale de a se nărui; deasemenea alte peste 1000 case au fost grav avariate. Consiliul comunal a votat un prim ajutor de 200 mii lei, urmând a se forma comitete pentru strângerea de fonduri necesare refacerii. S-a ho­­tărât să se ceară în parlament gu­vernului, ajutoare pentru sinistraţi. In total au fost inundate în acest oraş peste 45 străzi, reprezentând în proporţie, peste 3000 de case, nume­roase depozite de cherestea, cum şi sute de hectare de semănături, grâi şi porumb. Edilii locali ventilează ideia de a modifica planul oraşului prin mu­tarea cartierelor expuse inundaţiilor într-o regiune mai deluroasă. La GENEVA PALATUL BIROULUI Internaţional al muncii • ' ■ • Vu vV m," ..f I ,f$ ttf l’IFtjIiTi- După cum­ s’a anunţat, la Geneva a avut loc de curând inaugura­­rea impozantului palat al biuroului internaţional al muncii, oficiu al cărui conducător este d. Albert Thomas. Ţara noastră a dăruit pentru noul palat, o bogată și aleasă colec­țiune de obiecte de mobilier executate în stil românesc. D-l CUDALBU ŞI MAGISTRATURA Unde duce inconştienta anul ministru Uitând înalta situaţie ce ocupă, misiunea grea şi marea răspundere ce-i incumbă, actualul­­ministru al justiţiei în două luni a zdruncinat din temelii încrederea în lege, a compromis prestigiul corpului pe care-l reprezintă căci a subordo­nat magistratura administraţiei cu ocaziunea alegerilor. D-l Cudalbu nu s’a mulţumit numai să preseze aupra conştiinţei magistraţilor prin ameninţări sau promisiuni. D-sa a lovit în textele precise ale legei electorale, pe care a modifi­­cat-o în spiritul şi esenţa ei, prin ordinele circulare, pe care mulţi magistraţi, uitând că ei aplică le­gea, s’au grăbit să execute ordi­nele ministrului, oferindu-se ca subalterni ai prefectului. Ce s’a petrecut la Tutova Ceeace s’a petrecut cu magistra­ţii la Tutova, e trist, e îngrijitor. Nefiind sigur de concursul nele­gal al tuturor magistraţilor, d-l Cudalbu s’a dispensat de judecă­torii de şedinţă Angheluţă, Botez, de ajutorul de judecător Peciu, pe cari i-a detaşat la Bălţi, unde n au avut nici o atribuţiune electorală, Cum se poate constată din dosarul alegerilor de acolo. Președintele tribunalului V. Sta­­mate a mers cu servilismul până, acolo încât a trimes pe consilierii comunali ai orașului Bârlad să vo­teze la țară, modificând prima re­partizare a alegătorilor care avea potrivit art. 36 din legea electo­rală un caracter imperativ. Drept recompensă este avansat Consilier de Curte la Timişoara şi deşi trecut prin Consiliul magis­­traturei, decretul nu i-a apărut, căci d. Cudalbu avea nevoie de serviciile sale şi pentru alegerile de la 23 iunie, unde d-sa a candi­dat­ Judecătorul de instrucţie D. Colea, cumnat cu deputatul ave­­rescan! V. Chircă, fără nici o jenă urcă zilnic scările prefecturei un­de prin prezenţa sa şi chiar prin sfaturi binevoitoare adresate ale­gătorilor, a dat prefectului un concurs preţios în presiunea exer­citată asupra voinţei alegătorilor.­cesităţii reuşitei guvernului. Va fi avansat preşedinte în locul d-lui V. Stamate, făcut consilier la Ti­mişoara !.... D-l Crăciun, judecătorul ocolu­lui Piteştii s’a închis într­’o came­ră în ziua alegerilor, din care nu se vedea în sala unde erau ghere­tele. Intre ambele camere era un antreu despărţitor de 5 metri, iar pe buletinele de vot agenţii elen­torali puneau ştampila în timp ce d. V. Crăciun în altă cameră fă­cea proecte de viitor cu deputatul V. Chircă. Declaraţiuni autentice făcute prin tribunal de persoane on onlin­e cunoscute şi apreciate, dovedesc că la Piteti judecătorul abando­nase sala cabinelor de votare pe mâinile agenţilor electorali Un tânăr şi neexperimentat aju­tor de judecător, trimis să prezide­ze la secţia Corteşti, deşi i se atrage atenţia că se votează cu suveică, deşi se prind alegători venind de afară cu buletinele votate, la ce­rerea delegaţilor Cezar Ursu, pro­fesor de liceu şi Th. Buzescu, avo­cat, de a mai aplica un sigiliu pe buletine, d-sa zâmbeşte spunând : ce umblaţi cu fleacuri, iar votarea continuă, cu votările pe faţă şi cu acest sistem succesul guvernului i-a pentru d. Cudalbu proporţiile unui triumf. Credem că d. Cudal­bu nu va uita serviciile acestui tâ­năr magistrat şi se va, gândi la el cum s’a gândit la d-nii Stamate, Colea şi Crăciun. O simplă întrebare: Cu aseme­nea procedee unde duceţi magis­tratura d-le Cudalbu ! Abuzuri In tovărăşia politiei D-l D. Colea, solicitat de d. N. Simionescu să constate abuzul jandarmilor si a politiei care nu-i permiteau eşirea rlin­ oraş, s’a mul­ţumit să spună că în timpul ale­gerilor nu sunt legi. D-sa chiar a consiliat pe amicul nostru Victor Stoenescu, candidat liberal, să nu facă propagandă contra guvernu­lui căci de va fi arestat, ce ar pu­tea d-sa să-i facă ? D-l Colea deşi n’are nici o arti­­buţie prin legea electorală, totuşi, de acord cu prefectul controla da­că alegătorii, delegaţii şi asisten­ţii au calitatea legală, atrăgând bi­ 3» jurul atacului dela arestul preven­­tiv din Brăila — Ce a stabilit ancheta — Cu privire la atacul produs Sâm­bătă noaptea la arestul preventiv din localitate, revenim cu urmă­toarele amănunte: Imediat după ce s’a dat alarma, a sosit la faţa locului d. Gh. Sta­­nislav, directorul închisorii, care a deschis o anchetă. v * Din ancheta întreprinsă rezultă că mai mulți indivizi cari chefta­­seră într’o cârciumă din apropie­rea penitenciarului au trecut pe „Vadul Pescăriei” de unde au în­ceput să bombardeze cu pietre cele trei posturi ale închisorii. La în­ceput s’a crezut că e vorba de un atac îndreptat împotriva arestului, pentru a determina evadarea de­ţinuţilor. Patrulele au dat alarma şi au tras câteva focuri de armă asupra necunoscuţilor cari s’au îndreptat, în goană spre port. Directoriul închisorii a stabilit că deţinuţii n’au avut nici o legă­tură cu asediatorii lor.

Next