Viitorul, ianuarie 1927 (Anul 20, nr. 5655-5677)

1927-01-01 / nr. 5655

flRUn ai noua»silFe.alegerea Mo. 5655 8 PAGINI 2 LEI EX. in țARA 4LEI w.îs Mîrle ABONAMENTE IN TARA un an------*--------îOO iei Șese luni------— 250­­ . T,e| ---------------------125 » Un an------— — 1200 »· Şase luni ■— — — 603 » Trei » — ■— — 309 » in streinetete REDACȚIA ADMINISTRAŢIA BUCUREȘTI STB. EDGARD QUEVET No. 2 || STRADA AOADEMTEI No. II Tdeimnttoi Dinéül Ji 3S: Radtttía id Administrat!» (1/23 ti tlit £NUN€iUR8 COMERCIALE Se primesc direct la Administratia ziarului Str. Academie 17 ei la h­ate Agențiile ce publicitate Manuscriptele nepublicate se distrug Sâmbâtă i láhi­árlé î©27 OKflafifissawBmieBKS LEI EX. in TAHA 4 LEI îi­­ streinatate La sfârşitul unui an calenda­ristic se poate încheia şi un bi­lanţ al anului politic Pentru anii ce-l încheiem acum, bilanţul poli­tic se prezintă bogat în eveni­mente de o însemnătate deosebi­tă, atât pentru opera de consoli­dare a statului întregit, cât şi pentru configuraţia vieţii noas­tre politice. In cursul primelor trei luni, partidul naţional-liberal şi-a de­săvârşit programul de guvernă­mânt prin votirea ultimelor legi organice — îmre care era şi legea electorală — , prin efectuarea ce­lor ^dintâi alieri comunale potri­­vai ş i ielgi de organizare ad­­erativă. Odată cu îndeplini­­r­i acestui program, partidul na­­îonal-liberal a considerat misiu­nea guvernului terminată şi s’a retras dela cârmă, pentru, a-şi consacra activitatea unei opere pe o socotea indispensabilă pen­tru consolidarea sufletească a u­­nităţii naţionale şi pentru întă­­ri­rirea votului obştesc printr’o in­tensă acţiune de laminare şi edu­care a tr­asselor cetăţeneşti. Retragerea guvernului liberal s’a făcut­­într’o atmosferă de înăl­ţare morală care însemna un a­­devărat triumf pentru partidul care în curs de patru ani reali­zase o operă de o însemnătate pe care nimeni nu mai avea curajul să o tăgăduiască. S’a retras în condiţiuni normale, nesilit de ni­meni şi fără a avea măcar în fa­ţă un succesor vrednic de opera ce trebuia continuată. Condiţiunile în care se găseau partidele de opoziţie şi haosul ce "domnea în rândurile unor gru­pă.-- "­­ di­milare ale sufletului omenesc, a fost încă unul din acele acte mari pe care numai un Suveran cu sufletul Regelui Ferdinand le poate săvârşi. Poporul român de la un capăt la altul al ţării, a citit cu evlavie înlăcrămată slova Marelui Rege, a Cărui dorinţă şi al Cărui sfat sunt şi rămân întotdeauna în­dreptarele luminoase şi mântui­toare pentru viaţa de astăzi şi de mâine a neamului românesc. Partidul naţional-liberal a su­ferit o întreită şi mare pierdere prin dispariţia unor iluştri frun­taşi ai lui Mihail Pherekide, George Mârzes­cu şi Alex. Con­­stantinescu. Dacă comoara de experienţă, de­ muncă şi de patriotism lăsată de aceşti fruntaşi, a sporit capi­talul moral al partidului naţio­nal-liberal, ea a îndoit şi sforţă­rile celor chemaţi să continue o­­pera mare pe care acest partid este destinat să o înfăptuiască pentru consolidarea şi asigurarea unui viitor temeinic statului ro­mân întregit. Anul politic s’a încheiat cu o discuţiune la Mesaj care a fost înălţată printr'un discurs rostit de un­ fruntaş al partidului na­ţional-liberal — d-l I. G. Duca —■ discurs care rămâne în istoria parlamentară ca un model de e­­locinţă şi de superioară cugetare politică — şi prin votarea unui budget, a cărui discuţiune a dat prilej tot unui fruntaş al parti­dului naţional-liberal, d-l Vinti­­lă Brătianu, de a fixa într’o cu­vântare strălucită cadrul adevă­rat de norme şi soluţii , care pot asigura consolidarea financiară a statului şi a ţării. Fie ca răstimpul acesta de va­canţă şi de săr­bători creştineşti, să fie un prilej de reculegere­­şi de întărire morală pentru ca în cursul Anului ce vine, viaţa po­litică să se desfăşoare într-o at­mosferă de mai multă înfrăţire, de mai multă solidaritate şi de mai temeinică şi obştească înţe­legere a nevoilor şi intereselor României întregite. Problema prin­ BILANŢ POLITIC DEL A UN AN LA ALTUL TRATATUL dintre ITALIA şi GERMANIA Presa franceza, demască intrigile naţionaliştilor ger­manni ftfi vipîiiErA |a VmL mm »» ARE VÂRÂŢII VINOVAT! Panait Istrati a publicat o serie de lucrări în cari ţara şi neamul românesc au fost prezentate într’o lumină tristă. Demararea a fost complectată prin prefaţa unora din aceste „opere", cari au provocat in­dianarea cetitorilor români, totuşi anumita presă, începând cu „Ade­vărul“ a cântat osanale acestui mare ..geniu“,­­ a luat interviewuri și la primit călduros când s’a în­tors în pretinsa lui „patrie", pentru a face comunism pe malurile Dămi­­bovi­ei... De atunci anumita presă nu si-a desmintit o singură dată simpatia pentru acest „mare român“. Dar Panait Istrati avea anumite obli­gaţii faţă de soviete: el le-a împli­nit, cu prisosinţă publicând în fran­ţuze­şte, o broşură în care calom­niază în mod nedemn Dinastia ast­fel cum numai un fost hamal din portul Br­ăila, corcitură balcanică fară patrie, o poate face. Nu ne în­doim că si de data aceasta anumita presă îsi va apăra cu căldură ge­niul. Acesta este un exemplu. Un al doilea îl oferă d. Costa- Foru care publică în străinătate broşuri în cari calomniază Româ­nia, iar în tară ,găsește o largă os­pitalitate in coloanele. ..Adevăru­lui", pentru a,du­ce aceiaşi campa­nie şi aceste exemple pot fi înmul­ţite la nesfârşit„. Căci anumita presă, în dorinţa de a-şi apăra cât mai bine „libertatea", nu scapă nici un prilej de a da concursul tu­­turo­r trădătorilor­ si răzvrătitorilor ca apoi calomniile ce le răspânde­şte să treacă granița, provocând o atmosfer­ă defavorabilă tarei. lată pentru ce credem că, — ală­turi de autorii acestor defăimări, — anumita presă are o mare vină, ca răspănditoare a calomniilor lor si ca apărătoare a diferitelor Mai“ cu rădăcini în Rusia sovietica- Iar dacă guvernul vine cu un proect de lege a presei ca cel actual, o singură scuză poate găsi: atitudi­nea adânc dăunătoare intereselor ZI CU ZI Ziarul „Lupta” afirmă că, din nenorocire, partidul liberal este un partid de guvernământ şi că va veni la putere. Aceasta dovedeşte că partidul liberal, deşi are contra lui pe d. C. Miile, Costaforu, şi alţi Faguri,, tot se încumetă a fi o forţă în ţara asta ! Ciudat! * Ziarul „Adevărul“, după ce re­produce cele ce scrie un ziarist englez despre noi, şi după ce ne gratifică cu „regim de evul me­diu“ faţă de minorităţi, ziarul cu pricina, adaugă : „unele lucruri sunt adevărate!“ desigur, cum să nu fie adevărate, dacă bârfelile altora sunt luate chiar din „A­­levărul“ 1 D. Manoilescu a găsit un nume pitoresc pentru diurniştii şi sine­­curiştii guvernului. Ei sunt pri­­soselnici. Aceasta trebue să dis­pară, — zice tânărul dansator. Foarte frumos. Dar de ce i-aţi în­fiinţat pe aceşti „prisoselnici“, dacă acum îi arătaţi ca o pacoste! NOTE Cum păstreazâ BOGĂTI­E ARTISTICE Amănuntele pe care ni le-a dat cu a­­tâta autoritate şi claritate, d. Const. Bonn, — in calitate de fost ministru al Artelor — asupra chipului cum ne-am îngrijit de bogăţia artei noastre, sunt cu adevărat de natură să alarmeze şi pe tipul cel mai desăvârşit a lui nil admi­rări. Ceea ce s‘a pierdut dintr'o pinacotecă, de nimeni păzită, este puţin faţă de chi­pul cum am fost... — nu ştim ce cuvânt mai blajot trebue spus ? — cum au fost lipsite de lucrurile de artă, bisericele şi mănăstirile noastre. Iată cuvintele d­-lui * O privire cât de sumară asupra evenimentelor externe, care se des­făşoară în cursul unui an, depă­şeşte cadrul strâmt al cronicei zi­lei, limitată la o simplă înregis­trare a faptelor în ordinea lor cro­nologică. Ea ne îndritueşte de a căuta şi de a desvălui în evoluţia Europei, idea diriguitoare, care stă la baza istoriei omenirei, forţa vie şi logică care ne conduce câte oda­tă printr’un labirint de zig-zaguri misterioase, dar cari tind totdeau­na, spre mai multă civilizaţie şi spre un progres mai intens. In politica internaţională, tot ast­fel ca şi în desvoltarea naţională a unui popor, predomină două con­cepţii opuse: una este concepţia pesimistă, ce îşi are obârşia în fi­lozofia lui Schopenhauer, al cărui pesimism începe la individ, se res­trânge asupra naţiei şi culminează în afirmarea falimentului civilisa­­ţiei întregi. Marx, părintele spiri­tual al bolşevismului şi adeptul pesimismului schopenhauerian, a încercat să înlocuiască Nirvana lui Schopenhauer în concepţia istorică acel „hazard stupid şi orb” (blind­­bieder Zufall) care sta la originea tuturor faptelor omeneşti, precum şi celor generale ale omenirei, prin teoria forţelor materiale : capital şi muncă, a căror luptă s’ar răs­frânge asupra mersului istoriei popoarelor. Concepţiile istorice A doua concepţie a evoluţiei is­torice a popoarelor, e aceia opti­mistă, raţională şi ideală, care des­­văluie în mersul ascendent al lu­mii, energia creatoare de progres, inteligenta vie a ,,causae primae”, care „veghiază asupra destinelor­­ ultimii ani, graţie politicei pru­dente a cârmuitorilor ei. Este semnificativ pentru înlăn­ţuirea evenimentelor interne şi ex­terne că, în măsură ce dificultăţile prin care a trecut Liga Naţiunilor s’au aplanat, s’a limpezit şi situa­ţia internă a principalelor state interesate. Situaţia în diferite ţări In Franţa, după cabinetele rema­niate şi răsturnate de atâtea ori ale d-lor Briand şi Herriot, a că­ror guvernare a putut înregistra touşi în Mai predarea lui Abdul- El-Kerim, am asistat în Iunie la venirea la cârmă a d-lui Poincaré, care reuşind să determine o cola­borare a tuturor conducătorilor partidelor politice din Franţa, a îndrumat marea Republică latină pe calea hotărâtă şi sigură de suc­ces a consolidării interne, atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere financiar şi econo­mic. Italia, cu toată conducerea vigu­roasă a Ducelui care ţine în mâna sa fermă frânele guvernului, n’a fost scutită de unele zbuciumări provocate fie prin agitaţiile opozi­ţiei, fie prin atentatele criminale asupra lui Mussolini, din fericire neisbutite. Marea Britanie a avut de sufe­rit în luna Mai greva minerilor care şi azi e departe de a fi lichi­dată şi care se cifrează, pentru Anglia, după declaraţiile lui Sir Robert Horne, cu o perdere de 6 miliarde mărci aur. In cea ce priveşte vecinii noştri cei mai apropiaţi, trebue relevat că anul 1936, simbolizează pentru Un­garia, isbucnirea scandalului banc­notelor false, lichidarea procesa- Cronica Externi E­UROPA in ANUL 1926

Next