Viitorul, mai 1927 (Anul 20, nr. 5752-5776)

1927-05-01 / nr. 5752

I COMEMORAREA poetului Taras Şevcenko BBS O comemorare a lui Taras Şevcen­ko are un deosebit interes astăzi când mişcarea naţionalistă ucrai­­niană se accentuiază pe zi ce merge dând de gândit autorităţilor sovie­tice. Acest mare poet pe care II reven­dică isoria literară a Rusiei n’a avut nimic comun cu trăsăturile generale ale sufletului rusesc fiind un scriitor în a cărui sferă se oglindesc fră­mântările poporului ucrainian. Muzica populară,­­legendele şi o­­biceiurile acestui popor au impri­mat poetului ţărăniimei ucrainiene o atitudine, artistică care avea să-l în­făţişeze în faţa societăţei de atunci ca pe un revoluţionar. Totuşi, fac­tura poetică a lui Şevcenko are co­respondent în literatura română pe aceia a poesiilor lui Coşbuc. Această înrudire de exprimare a sufletului popular atât la Coşbuc cât şi la poetul ucrainian poate fi înţe­leasă prin faptul unei asemănări ce există între atitudinea eroului din literatura populară ucrainiană şi cea românească. ■ După cercetările recente, sunt mo­tive populare ucrainiene care îşi au corespondentul aproape exact în li­teratura română. Aceasta se dato­reşte strânselor raporturi istorice ce au existat între moldoveni şi ucrai­­nieni. Comemorarea lui Şevcenko e un prilej de reamintire a deosebirilor fundamentale ce există între marea massă rusească şi acest popor cu ca­lităţi nobile, care se sbate azi pen­tru a se desolidariza de o mentali­tate pe care Moscova se strădueşte de vremuri ca să i-o impună. Legendele, poveştile şi poeziile populare ale Ucrainei cari au inspi­rat opera lui Şevcenko au acel far­mec de misticism, nu misticismul anarhic şi lenevos rusesc, ci acel care se apropie mai mult de al po­poarelor mediteranene. — Istoria populară a Ucrainei numără eroi cari au luptat în numele sentimentu­lui lor naţional împotriva stăpânirei străine şi a oprimărilor semi-tira­­nice; sunt aceiaşi haiduci cari la noi se ridicau împotriva nelegiuiri­lor de oriunde veneau etc. Comemorarea lui Șevcenko va a­­minti poporului ucrainian că viito­rul încă îi surâde. TEATRU-MIJI&. i capitala Operei Stemast. Vestitul tenor Charlesky, în trea­­cut prin Bucureşti, va da 2 repre­zentaţii la Opera Română, Marţi 3 Mai , Pagliacci şi Vineri 6 Mai: E­­ltreea. Spectacolul de Marţi va fi complectat de Nunta Tragică. D-nul Charlescky, unul din cei mai celebri tenori ai Franţei, a creat la Opera Comică mai multe roluri importante ale noului repertor.­­Ic D-nul Jean Atanasiu, reîntors de la Berlin, reapare pe scena Oper­ei Ro­mâne, Duminică 1 Mai în Rigoletto. Apoi va interpreta Marţi 3, pe I’onio In Pagliacci, care se va da cu cele­brul tenor Charlesky, Joi 5 Renato din Balul Mascat şi Sâmbătă 7, Fi­garo din Bărbierul din Sevilla. Conferinţe Duminică 1 Mai orele li dim. va avea loc în­­Aula Fundaţiei Carol I a 16-a prelegere publică din ciclul organizat pentru anul acesta de In­stitutul Social Român privitor la: „Sat şi Oraş“. Va vorbi d-l profesor N. Iorga des­­ăpre: „Târguri şi Oraşe“. Concertele M­iscagrio. Marele compozitor şi şef de or­chestră, maestrul Pietro Mascagni va dirija două concerte simfonice extra­ordinare ale orchestrei „Filar­monica“ în zilele de 5 şi 8 Mai. Bi­letele s-au pus în vânzare la Feder. In primul concert, Mascagni va conduce preludiul la „Maeştri cân­tăreţi“ de Wagner, simfonia patetică de Ceaikovsky, poemul sim­fonic „1812“ care n’a mai fost executat de doi ani şi trei compoziţii proprii şi anume: preludiul la opera „Santa Theresa“, intermezzo simfonic din opera „Amico Fritz“ şi Imnul soa­relui din opera „Iris“. Pentru cel de al doilea concert este proectată execuţia simfoniei a noua de Beethoven, cu concursul solişti­lor „Operei Române“ şi a corului Soc. „Carmen“, VSât’ai-@8e pi’©mi®î,e Luni 2 Mai se va juca pentru pri­ma oară la Teatrul Regina Maria: „Un foc de pae“ (Un dejeuner de so­lei!) comedie în trei acte de A. Bi­­rabeau, cu d-na Tanti-Cutava Ba­­rozizi, în rolul principal, creat la Pa­ris de Spinelly. I HERE-A­RTE-IINÉMA In celelalte roluri din­ Tony Bu­lan­dra, V. Maximilian etc. Miercuri 4 Mai se va juca pentru prima oară, pe scena Teatrului Na­ţional, „Veşnicul tânăr“ comedie în trei acte de Enghel, cu d. N. Sorea­­nu, în rolul principal. Miercuri 11 Mai se joacă la Tea­trul Naţional „Sapiro" piesă în 5 acte de Alphonse Daudet şi Bellat, cu d-na Marie Filotti şi d. Pop Mar­ţian, in rolurile principale. Bibliografii The Review of R­eviews, No. 447, cu articole de d-nii: C. Argetoianu, Al. Perieţeanu, S. Rivianu şi Em. Cavaler­u. „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială“, anul VI, No. 3-4 cu urmă­torul cuprins : "­­ Studii: L’Organisation de la paîx de J. T. Shotwell. La Société des Nations et l’assainissement finan­cier de l’Autriche de C. Zimmer­mann. Capitalismul și reforma ad­­ministativă de C. Argetoianu. Capi­talismul în răsăritul Europei de V. N. Madgearu. Agricultura şi Capi­talismul de Gh. Ionescu-Sişeşti. E­­voluţia claselor sociale în trecutul Principatelor Române de Ton G. Fi­­liţti. Arhiva documentară: Funda­ţiile Rockefeller şi Carnegie din Statele Unite ale Americei de Au­­reliu Ion Popescu. Organizarea mo­nografiilor industriale de Ion Set­­lacec. Mişcarea ideilor : învăţămân­tul ştiinţific şi cultura generală de M. Sanielevici. Reforma învăţămân­tului în Germania de Tudor Vianu. Oligarhia română de Lotar Rădă­­ceanu Recenzii. Cronica. Buletinul institutului social român. Săptămâna politică, anul I, No. 22, Al. Negură: Fulgi... (versuri). Ideea Europeană, anul VIII, No. 200. Orizontul No. 16. Oglinda Lumii, No. 17. Gazeta de Duminică, No. 77. STRĂINĂTATE Herriot mai stard ca Beethoven Se știe că Herriot a fost cât se poate de bine primit la Viena, cu ocazia serbărilor beethoveniene. A fost chiar supranumit „Steaua săr­bătorilor lui Beethoven“. Heriot era poftit pretutindeni şi spunea oriunde cuvântul potrivit. îndată ce se vorbea politică, Her­riot tăcea.­Se povesteşte următorul dialog spiritual al lui Herriot cu gazetarii austriaci . Unul din aceştia îi pune lui Her­riot întrebarea: — Ce credeţi, domnule ministru de apropierea Austriei de Germa­nia ? Nici un răspuns imediat. întrebarea e repetată. Atunci Her­riot surâzând răspunde : — Sunt momente, domnul meu, când sunt mai surd de­cât Beetho­ven. Un talentat compozitor în juriu, compus din cei mai­­renumiţi compozitori francezi, pre­­lidat de d. Ch. Widor, a decernat, în unanimitate marele premiu de compoziţie Renget pe anul­­1927, în valoare de 20.000 franci, d-lui Louis Fourestier, pentru poemul său simfonic „Polynice“ în trei părţi si prolog. D-l Louis Fourestier s’a născut in 1892 la Montpellier. A studiat la, conservatorul din acel oraş vio­loncelul si armonia, apoi, a venit la Paris, unda a intrat în conser­­vator, la 1909■ în clasa de armonie a lui Xavier Leroux. In 1911 a obţi­nut premiul I, în 1912 a obţinut premiul întâi, la contrapunct, fiind elevul lui Gidalge. In cursul studiilor muzicale, d. Louis Fourestir a resimţit o a­­devărată vocaţie pentru şefia de orchestră, şi ,pentru a se prepara, a participat ca violoncel supli­mentar, la reprezentaţiile Operei Si Operei­ Comice. In 1924, a obţinut cu „Patria“ cantată, premiul Rossini. In­ 1925, Fourestier, elevul lui Paul Vidal, obţine marele premiu al Romei, cu­ 22 voturi din 28, pen­tru cantata sa „Moartea lui Ado­nis“, care a fost executată, sub di­recţia autorului în 1926 la concert­­ete Colonne. Actualmente, Fourestier, este pensionar al vilei­­Medicis, la Roma- Acolo a și compus poemul simfonic „Polynice“. Premiul Renget pe anul 1928, a fost ridicat la frumoasa sumă de una sută mii franci. PAN­­ D l LOUIS FOURESTIER Prinderea unui renumit ESCROC de FAGARAS La Făgăraş a fost prins vestitul escroc, Victor Dumitru Socol, zis Ioan P. Cornea, zis Gheorghe Jilavu, care a săvârşit o mulţime de escro­cherii, spargeri şi furturi în Făgă­raş, Constanţa, Tg.-Mureş, Braşov, Sibiu, Cluj, Oradia, Lugoj, Timi­şoara, Arad, Hunedoara şi Orăştie. A fost, prins în nenumărate rânduri, dar totdeauna a reuşit să evadeze. La 27 August 1926 a fost prins din nou în judeţul Făgăraş, dar în drum spre Şercaia a evadat. In ziua de 20 a. c. şi-a făcut din nou apa­riţia în judeţul nostru, dar de data aceasta i s’a înfundat. Antecedentele unui spărgător de fel din judeţul nostru, comuna Berivari, dintr’o familie foarte ono­rabilă, a fost încorporat în reg. 89­2 Raf. Braşov, de unde în 1920 furând trăsura cu cai cu tot a colonelului Bentea, comanda regimentului, a de­zertat. De atunci a început seria de spargeri şi escrocherii. In ziua de 21 c. a sosit cu trenul de Oradea în Braşov şi de acolo în Făgăraş. A luat rând pe rând co­munele Şercăiţa, Şinca-Veche, Poia­­na-Mărului şi­ Zărneşti, dându-se în faţa cârciumărilor drept ad­tor fi­nanciar de Braşov sau Făgăraş, sau controlor fiscal de la Cluj. A contro­lat astfel brevetele de băuturi spir­­toare, starea igienică a localului, a­­meninţând pe cârciumari cu ridica­rea brevetelor şi promiţându-le al­tele în schimbul unei sume de 5-6000 lei, din care a încasat o parte din sume, iar restul urma să i se plă­tească la darea brevetelor. Astfel a escrocat peste 15 cârciumari numai din judeţul nostru. Cum a fost arestat întâmplător, d. căpitan comandant al companiei de jandarmi din Fă­găraş, a cerut şefului de post din Şinca-Nouă, ştiri din această co­mună, întrucât socrul d-lui căpitan e cârciim­ar acolo. Şeful de post a raportat că a fost pe acolo un demn controlor fiscal, „un om foarte cum se rade“, a inspectat, cârciumile, n’a închins nici una, dar a făcut şi el ca omul. Căpitanul, după raportul şefului de post, trăgând concluzia, că nu poate fi un controlor veritabil, a dat ordin de urmărire şi arestare. Tâlhăriile săvârşite a fost imediat arestat în comuna Tohanul­ Vechi de către şeful secţiei Zărneşti şi al secţiei Şercaia. Cu ac­tele dresate şi în lanţuri a fost îna­intat companiei Făgăraş, unde la primul interogatoriu, a recunoscut următoarele fapte : In Martie a. c., a furat 32.000 lei de la un locuitor din Chihalina-Cluj, în 1926 a furat femeei Maria Doga­rul din Lunca­ Prejmerului 6.000 iei, prin spargere, iar în comuna Ha­­ghig, jud. Treiscaune, 22.700 iei, de la femeia Anna Fuc­oş, concubina sa, iar la Constanţa, unde s’a dat drept agronom regional, a făptuit o mulţime de alte furturi. SPECTACOLELE ZILEI Vineri 29 Aprilie OPERA ROMANA. — „Belache". TEATRUL NATIONAL. — Ora 8 jum. seara. — „Conu Leonida faţă cu reacţiunea“ comedie într’un act de I. L. Caragiale, cu d-na Sonia şi d. N. Săvulescu şi „O noapte furtu­noasă“ comedie în 2 acte de I. L. Caragiale, cu d-nele Maria Ciucu­­rescu-Bulfinsky, Eugenia Ciucurescu d-nii I. Petrescu, I. Brezeanu, A. A­­tanasescu, Pop Marţian etc. TEATRUL REGINA MARIA­. — Ora 9 seara. — „Necunoscuta“ piesă în 4 acte, cu d-na Lucia Sturza Bu­­landra, d-nii Tony Bulandra, V. Maximilian, L Manolescu. TEATRUL MIC. — Ora 9 seara. — „Fracul“ piesă în 5 acte cu d-nii M. Fotino, Channel, I. Ţăranu, Timică d-nele Annie Capustin, Renée Annie etc. . .*! ...t k nlIL _ Iasi*­.. . meea“, cu Harry Liedtke și Ossi 03­­wa­lda. LIPSCANI-PALACE. — „Voevo­­dul ţiganilor“, cu Lya Mara. VLAICU. — „Din aventurile lui Buffalo Bill“. EFORIA. — „Voevodul codrilor", cu Ben Lyon şi May Mc­­Avoy. BULEVARD-PALACE. — „Sylvia“ cu Liane Haid. MARIOAR­A VOICULESCU.— „Pat şi Patachon­, flaşnetari“ şi Bin-Tin- Tin, PARIS. — „Carol al XlI-lea (Na­poleonul Suediei), opera "complectă. RAHOVA. — „Intrigă şi Amor“ cu Gil Dagover şi Werner Krauss. ATENEUL GOLESCU. — Rudo­lph Valentino în „Ultima sa dragoste“. MARCONI. — „Groaza leilor", cu Maciste, şi teatru. MODEL. — „Femeea demon“, cu Greta Garbo, şi Zigoto. ROMA. — Harry Piei în „Clubul misterios“, şi teatru. AMERICAN. — „Marea atr­acţiune de la circul Beely“, cu Harry Piei. JUPITER. —. „Spaima din Singa­pore/*, cu Lon Chaney. GLORIA. — „Cruciada femeilor“, cu Conrad Veidt, Harry Liedtke şi Krauss. j ^.pPULAR liratru). —­­ Ginere fără, voie“, filib. românesc. &MEMflTTOGRAFE FRASCATI. — „Sublimul sacrifi­ciu al unei bayadere", cu Ellen Kurty. ODEON. — „Metropolis“, cu Ru­dolf Klein Regge şi Brigitta Helm. LUX. — „Pat şi Patachon, vână­tori“. CAPITOL­. — „Nu dispreţuiţi fe­ EBBS­SSSCSOBSKBOSm EEflBflBQRBSi 998 868 Corespondenţele sunt intere­sante, foarte plăcute, instructive, dar au multe... pericole. Deschizând un plic micuţ, mă întreb : ce nouă cursă, ce voi păşi în el ? . ispită A sta singurică şi liniştită la bi­rou şi a scrie, e nespus de mult mai uşor de­cât a răspunde, căci răspunsul are răsunet şi ajunge sub mulţi ochi, indiferenţi, curioşi şi maliţioşi. Astfel întrebarea care­ formează titlul acestei cronici, ne-a căzu­t ca un uşor sfârc de­liciu, pe conştiinţa uşor lenevită. — Este oare atâta nevoe de a fi cochetă încât să preocupe mintea, această întrebare ! Cu cât o aprofundezi cu atât constaţi că e mai vastă şi mai in­teresantă. Cochetăria este inerentă fir­ei noastre, ne naştem cu acest dar sau defect (după apreciere) după cum suntem brune sau blonde. A fi cochete, probabil că în­seamnă a fi elegante, a ne îngriji portul şi vorba, gesturile şi între­gul ansamblu al vieţei noastre. In acest caz, răspundem: Da, trebue să fim niţeluş cochete . Dacă înseamnă a fi cochetă când avem grijă să avem o înfăţişare plăcută. Dacă înseamnă a fi co­chetă, când căminul nostru e îm­podobit cu mii de lucruşoare fru­moase, atunci cochetăria este o ca­­itate. Greşesc mult femeile cari cred că se pot neglija în port şi în vorbă. Cele cari în casă (foarte harnice fiind) abdică la orice artificii şi grijă de estetică şi graţie. Ca şi în primele luni ale logod­nei, femeia trebue să aibă grijă de exteriorul ei ca şi de tot ce spune şi ce face. Cronica Fegtaeu­l va­ fi cochetă?.. Se va deprinde astfel să fie cu adevarat, cea ce voeşte să fie: cu­­rată, frumoasă, plăcută. Sunt multe femei cari socot că odată măritate, nu mai sunt obliga­te să „pozeze” să se îngrijească, să se supravegheze, faţă de cel care le este soţ. Ori dr­aci porneşte greşala primordială şi întregul cortegiu de neplăceri. Supraveghiaţi-vă, studiaţi-vă şi să vă corijaţi mereu! Aceste cu­vinte n’ar trebui să le uităm nici când suntem foarte, foarte supă­rate. O femeie inteligentă va cunoaş­te nu numai datoriile, ei de soţie şi de menajeră ci şi pe cele de fe­meie, adică obligaţia de a fi fru­moasă şi demnă. (Vei fi mulţumi­tă cu acest răspuns d-r. Ninetta?) __________ ALINA VHTORUE EXPOZIŢII "Ateneul Român • Expoziţia de studii decorative a elevilor şcoalei naţionale de arte frumoase din Lyon. Tot la Ateneu mai expun d-na Elena Serova şi C. Medrea. Sala ,,Ileana'‘ (Cartea Românea­scă). Expoziţia pictorului Octav Bănci­lă. Sala ..Mozart“: Pietonii Zamfiro­­pol-Dall. Casa Artelor (str. Câmpineanu), Expoziţia R. Iosif şi expoziţia de arte decorative. Şcoala superioară de infirmiere a Prin­cipesei Helena Şcoala superioară de infirmiere a A. S- E. Principesa Elena va începe să primească a treia se­rie de eleve. Condiţiunile de intrare sunt : Vârsta între 18 şi 28 de ani; 4 clase secundare sau echivalenţa lor într’o şcoală profesională sau comercială; eleva să aibă o sănă­tate bună şi să fie robustă; eleva să fie de naţionalitate română. Tinerele doritoare de a se în­scrie în şcoală să se adreseze se­cretarului şcoalei, palatul prin­ciar, şoseaua Kisseleff, Bucureşti înainte de 15 Mai. După primele trei luni de stu­dii preparatoare, elevele vor în­cepe lucrul în spital şi vor primi un mic salariu. Toate cheltuelile de întreţinere (hrana, îmbrăcăminte etc.) pri­vesc şcoala. Noua lege sanitară, care s-a votat de curând de Cameră, asi­gură un viitor frumos tuturor, e­­levelor acestei şcoale­ , «săi FABRICâ de MOBILE MIED OETTELBEEIER Depozit de vânzare Str. CU ROB. 62, colţ Rahovei FURNISEAZA LA TOATE MINISTERELE, PREFECTURI, PRI­MARII si SOC. ANONIME DIN TARA. Aranjamente complecte pentru G&ss© parffoiiaF® Societăţi Anonime Autorităţi Cluburi, etc. ~ GATA ŞI DE COMANDA— Preţuri moderate şi fixe ÎNLESNIRI de plata Cel mai mare asortiment is mole gata, la tot felul si de toate preturile Se execută orice comandă de mobile şi decoraţiuni OFERTE ŞI DEVISE La CERERE GRATIS. EXPEDIŢIUNI IN TOATA ŢARA SE FAC ÎNLESNIRI DE PLATA TABLE, FONDURI, BARE, SARMA,CABLURI DE in toate dimensiunile vinde’. Fabrica Românească pe Laminat şi Tras Male prin birourile ;i depozitele I. NACHT din: ARAD, Str. Vasile Alexandri 6. GALAŢI, str. Portului 13. BUCUREŞTI: Calea Victoriei 38, Et. II şi str. Plantelor 37. EAU DE COLOGNE „H­M­B­R­É­E” ROGER & GALLET PARIS ESTE SUPERIOARĂ TUTU­LOR PRODUSELOR SIMILARE. Parfumul ei plăcut, însuşirile sale răcoritoare şi­­igienice, o pun în pri­mul rang al­ parfumurilor. Fricţiunile cu această colonie sunt suverane pentru a întrema muşchi obosiţi, a curăţa pielea şi a alina du­rerile nevralgice sau reumatismale. Amestecată cu apă, întăreşte şi frăgezeşte epiderma dândui mlădiere şi catifelare, întrebuinţat în leac, restabileşte funcţiunile pielei, întăreşte organis­mul întreg şi produce o bună dis­poziţie de nepreţuit, lasă corpului parfumul cel mai gingaș. Răspândit pe un fer cald sau va­­porizat parfumul ei se împrăștie în aerul stricat al apartamentelor și se purifică. PRODUSELE ROGER & GALET se vând numai în flacoane originale. VITICULTORI! Dacă voiţi să cruţaţi viile voastre de mână şi distrugere, stropiţi-le la timp şi îndestulător nefăcând economii şi întrebuinţând numai adevăratul Sulfat de Cupru Tm GARANTAT, CRISTALIZAT — mărcile „MâiEl€!M!E“ şi „MAPLE“ (3 framze de viţe într’un triunghiu) De vânzare la principalii negustori din ţară sau la »,SOLC0pu4 S. B. R. Str. C. A. Rosetti No. 3 Bucureşti „MACKE£HNIE“S.O.., „ „ „ „ „ „­­ „WRTSOfl & VOUELL“S.fl.R . Bucureşti-Brăila-Galaţi-Iaşil A spălat DEMOCRAŢIA 1 !$? No. 4 din Aprilie 1927, cu urm­­ătorul sumar: Pace C% 8. Partidul Naţional Liberal, Partid Industrial. (O nouă legendă). Bogdan-Sonici­u. Discursul Cultural al d-lui I. I. C. Brătianu. Pella­­, Vespasian, Societatea Naţiunilor şi noile sale domenii de activitate. Espir V. Ci. Politica religioasă a Statului român. Fmfeissi v. I. Regimul societăţilor pe acţiuni şi eco­nomia naţională. Barzera D. I. Politica Externă.— Imperialismul fascist.— Complicaţiile din Asia. Matei I. Programul partidului maghiar. öe©rges€M Două bugete — două concepţii SBavesc&a ¥i€fi©Q’. Problema dobânzilor. Creangă D. £. Fluctuaţiile leului — Soluţiuni. Rsfipnsky Ch. Colonel. Politica aeriană. Bretel I. Lichidarea grupului Goldiş. S. O. S3. Preparativele militare ale Germaniei. S3.— Matei I. Recenzii. De vânzare la librari şi chioşcuri de ziare. Lei 25 numărul. Abonamentele se primesc la Adminis­traţie, Str. R. Poincare, 17, Bucureşti. Dr. I. BLUM Medic teavisolog al statione! Caiimămeşti- Câciulata Strada 9 Va consulta de la 1 Iunie îsv staţiune. Hotel Vaslu. „SALVATOR“ Cabinet medical fondat în 1906 de medici specialişti pentru boala if £ P3 E S3 î C E sfi SUF2US BOALE de PIELE Tratamentul ELENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutica Electrotermie petru prostatite Operatu­nii de specialitate URETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic­ prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidium Miscroscopie şi Ultramicroscopie Pasagiu! GiesaSra 9 Lângă Teatrul Naţional Bucureşti Consult. 11—1 şi 6—9. Telef. 33/81 ©reia THfe. âr§f©ş : Secţia 11 a EXTEIKT D-l Nicolae Preda din Piteşti con a se desface căsătoria între dânsul şi soţia sa Victoria Preda, născută Henegariu di­n com. Luncani, jud. Alba, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil de un an şi 3 luni, Georgeta. Soția pârâtă posedă avere. Termen de înfățișare s-a fixat la 20 Mai 1927. Grefier, Radu / No. 18038. 1927 Aprilie 18. ţi­ eri dimineaţă la ora 8, sa des­chis în sala Cazinoului congresul general al profesorilor secundari cu delegaţi ai filialelor din întrea­ga ţară. La gară congresiştii au fost în­tâmpinaţi de membrii corpului di­dactic constănţean. La orele 9 luni, episcopul Ghe­­rontie a binecuvântat congresul vorbind despre strânsa legătură dintre biserică şi şcoala. D. Scarlat Huhulescu din partea municipiului Constanţa a salutat pe congresişti. D. profesor Codor preşedintele secţiunei locale a profesorilor se­cundari, a vorbit despre şcoala se­cundară dinainte de război în com­paraţie cu şcoala postbelică. D. prof. Clinciu, din Bucureşti, a mulţumit episcopului pentru cuvin­tele rostite şi a arătat că şcoala, biserica şi armata, au transformat orăşelul Kiustenge în Constanţa de astăzi. Procedându-se la alegerea biu­­roului a fost proclamat ca preşe­dinte d. prof. Clinciu. D-nii prof. Popa, Breazu, Mate­­evici, Rusu, Mavrodin şi Ionescu au vorbit în chestiunea interverti­­rii ordinea de zi. Congresul va con­tinua după amiază. * La orele 3 după amiază şedinţa a fost­­deschisă. D. prof. Gara­bet, secretarul gene­ral al congresului a dat citir de de­ la CONSTANŢĂ CONGRESUL ASOCIAŢIEI profesorilor secundari trei de seamă asupra activităţii co­mitetului central şi raportului cen­zorilor. Comitetul a fost descărcat de gestiunea trecută. A urm­at apoi discuţii în contrar­dictoriu cu privire la intervertirea ordinea de zi. Au vorbit pentru­­contra d-nii Ionescu-Sibiu, Popo­vich Mavrodin și Hoda. In cele din urmă propunerea de intervertire a d-lui Ionescu-Sibiu a fost admisă. Seara la orele 9 a avut loc la res­taurantul Bristol un banchet oferit de primărie. _ Farmaciile de SERVICIU Gh. Dan, Calea Griviţei 183. Dr. A. Voitinovici, Calea­­Victoriei 206. I. Mătăsaru, Calea Victoriei 110. Telefon 60/65. Dr. Einborn (Bisdorfer), Str. Ca­rol 41. Telefon 20/88. G. Paraschi­v­escu, Calea Dudeşti 54. Telefon 23/45. N. Washerman, Calea Moşilor 249. D. M. Birş, Str. Vasile Lascăr, 42. St. Antonescu, Şos. Ştefan cel Mare 125 (colţ str. Lizeanu), Seb. Niţe­scu Prel. Bd. Ferdinand 8. Gh. Velescu, Calea Şerban-Vodă 21. Al. Munteanu (Th. Vasiliu), Str. Isvor (colt Mihai-Vodă) 1. Em. Friedman, Calea Rahovei 120 Grefa Trib. Teleorman Secţia II-a EXTRACT D-l Constantin Păun, din comuna T. Măgurele, prin petiţiunea înreg. la No. 4499/927 a intentat ,la acest Tribunal acţiune de divorţ contra soţiei sale Saluiţa C. Păun pentru motive determinate de lege. Din căsătoria soţilor a rezultat un copil anume loan Alexandru Cuza în etate de doi ani. Soţia pârîtă nu posedă avere. Termen de judecată :la 2 Mai 1927 Acest extract se va publica de noi grefier prin ziarul „Viitorul" con­form art. 285 c. civ. modificat Grefier. Indescifrabil Treia Tril. Ilf©w Secţia I-a C. C. EXTRACT D-na Olga Campus, domiciliată în Bucureşti, B-dul Al. I. Cuza No. 23 prin petiţia înreg. la No. 12340/927 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său H. Campus pentru mo­tive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil: Maria Elvira de doi ani. Termenul pentru a doua conci­liere prezidenţială în Camera de Consiliu la 4 Mai 1927. Acest extract se va publica de noi grefier prin ziarul „Viitorul“ con­form art. 285 c. civ. modificat Grefier, Ioan C. Palloş No. 27668. 1927 Aprilie 8. Dosar No. 1651/927.

Next