Viitorul, mai 1927 (Anul 20, nr. 5752-5776)
1927-05-01 / nr. 5752
I COMEMORAREA poetului Taras Şevcenko BBS O comemorare a lui Taras Şevcenko are un deosebit interes astăzi când mişcarea naţionalistă ucrainiană se accentuiază pe zi ce merge dând de gândit autorităţilor sovietice. Acest mare poet pe care II revendică isoria literară a Rusiei n’a avut nimic comun cu trăsăturile generale ale sufletului rusesc fiind un scriitor în a cărui sferă se oglindesc frământările poporului ucrainian. Muzica populară,legendele şi obiceiurile acestui popor au imprimat poetului ţărăniimei ucrainiene o atitudine, artistică care avea să-l înfăţişeze în faţa societăţei de atunci ca pe un revoluţionar. Totuşi, factura poetică a lui Şevcenko are corespondent în literatura română pe aceia a poesiilor lui Coşbuc. Această înrudire de exprimare a sufletului popular atât la Coşbuc cât şi la poetul ucrainian poate fi înţeleasă prin faptul unei asemănări ce există între atitudinea eroului din literatura populară ucrainiană şi cea românească. ■ După cercetările recente, sunt motive populare ucrainiene care îşi au corespondentul aproape exact în literatura română. Aceasta se datoreşte strânselor raporturi istorice ce au existat între moldoveni şi ucrainieni. Comemorarea lui Şevcenko e un prilej de reamintire a deosebirilor fundamentale ce există între marea massă rusească şi acest popor cu calităţi nobile, care se sbate azi pentru a se desolidariza de o mentalitate pe care Moscova se strădueşte de vremuri ca să i-o impună. Legendele, poveştile şi poeziile populare ale Ucrainei cari au inspirat opera lui Şevcenko au acel farmec de misticism, nu misticismul anarhic şi lenevos rusesc, ci acel care se apropie mai mult de al popoarelor mediteranene. — Istoria populară a Ucrainei numără eroi cari au luptat în numele sentimentului lor naţional împotriva stăpânirei străine şi a oprimărilor semi-tiranice; sunt aceiaşi haiduci cari la noi se ridicau împotriva nelegiuirilor de oriunde veneau etc. Comemorarea lui Șevcenko va aminti poporului ucrainian că viitorul încă îi surâde. TEATRU-MIJI&. i capitala Operei Stemast. Vestitul tenor Charlesky, în treacut prin Bucureşti, va da 2 reprezentaţii la Opera Română, Marţi 3 Mai , Pagliacci şi Vineri 6 Mai: Eltreea. Spectacolul de Marţi va fi complectat de Nunta Tragică. D-nul Charlescky, unul din cei mai celebri tenori ai Franţei, a creat la Opera Comică mai multe roluri importante ale noului repertor.Ic D-nul Jean Atanasiu, reîntors de la Berlin, reapare pe scena Operei Române, Duminică 1 Mai în Rigoletto. Apoi va interpreta Marţi 3, pe I’onio In Pagliacci, care se va da cu celebrul tenor Charlesky, Joi 5 Renato din Balul Mascat şi Sâmbătă 7, Figaro din Bărbierul din Sevilla. Conferinţe Duminică 1 Mai orele li dim. va avea loc înAula Fundaţiei Carol I a 16-a prelegere publică din ciclul organizat pentru anul acesta de Institutul Social Român privitor la: „Sat şi Oraş“. Va vorbi d-l profesor N. Iorga desăpre: „Târguri şi Oraşe“. Concertele Miscagrio. Marele compozitor şi şef de orchestră, maestrul Pietro Mascagni va dirija două concerte simfonice extraordinare ale orchestrei „Filarmonica“ în zilele de 5 şi 8 Mai. Biletele s-au pus în vânzare la Feder. In primul concert, Mascagni va conduce preludiul la „Maeştri cântăreţi“ de Wagner, simfonia patetică de Ceaikovsky, poemul simfonic „1812“ care n’a mai fost executat de doi ani şi trei compoziţii proprii şi anume: preludiul la opera „Santa Theresa“, intermezzo simfonic din opera „Amico Fritz“ şi Imnul soarelui din opera „Iris“. Pentru cel de al doilea concert este proectată execuţia simfoniei a noua de Beethoven, cu concursul soliştilor „Operei Române“ şi a corului Soc. „Carmen“, VSât’ai-@8e pi’©mi®î,e Luni 2 Mai se va juca pentru prima oară la Teatrul Regina Maria: „Un foc de pae“ (Un dejeuner de solei!) comedie în trei acte de A. Birabeau, cu d-na Tanti-Cutava Barozizi, în rolul principal, creat la Paris de Spinelly. I HERE-ARTE-IINÉMA In celelalte roluri din Tony Bulandra, V. Maximilian etc. Miercuri 4 Mai se va juca pentru prima oară, pe scena Teatrului Naţional, „Veşnicul tânăr“ comedie în trei acte de Enghel, cu d. N. Soreanu, în rolul principal. Miercuri 11 Mai se joacă la Teatrul Naţional „Sapiro" piesă în 5 acte de Alphonse Daudet şi Bellat, cu d-na Marie Filotti şi d. Pop Marţian, in rolurile principale. Bibliografii The Review of Reviews, No. 447, cu articole de d-nii: C. Argetoianu, Al. Perieţeanu, S. Rivianu şi Em. Cavaleru. „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială“, anul VI, No. 3-4 cu următorul cuprins : " Studii: L’Organisation de la paîx de J. T. Shotwell. La Société des Nations et l’assainissement financier de l’Autriche de C. Zimmermann. Capitalismul și reforma administativă de C. Argetoianu. Capitalismul în răsăritul Europei de V. N. Madgearu. Agricultura şi Capitalismul de Gh. Ionescu-Sişeşti. Evoluţia claselor sociale în trecutul Principatelor Române de Ton G. Filiţti. Arhiva documentară: Fundaţiile Rockefeller şi Carnegie din Statele Unite ale Americei de Aureliu Ion Popescu. Organizarea monografiilor industriale de Ion Setlacec. Mişcarea ideilor : învăţământul ştiinţific şi cultura generală de M. Sanielevici. Reforma învăţământului în Germania de Tudor Vianu. Oligarhia română de Lotar Rădăceanu Recenzii. Cronica. Buletinul institutului social român. Săptămâna politică, anul I, No. 22, Al. Negură: Fulgi... (versuri). Ideea Europeană, anul VIII, No. 200. Orizontul No. 16. Oglinda Lumii, No. 17. Gazeta de Duminică, No. 77. STRĂINĂTATE Herriot mai stard ca Beethoven Se știe că Herriot a fost cât se poate de bine primit la Viena, cu ocazia serbărilor beethoveniene. A fost chiar supranumit „Steaua sărbătorilor lui Beethoven“. Heriot era poftit pretutindeni şi spunea oriunde cuvântul potrivit. îndată ce se vorbea politică, Herriot tăcea.Se povesteşte următorul dialog spiritual al lui Herriot cu gazetarii austriaci . Unul din aceştia îi pune lui Herriot întrebarea: — Ce credeţi, domnule ministru de apropierea Austriei de Germania ? Nici un răspuns imediat. întrebarea e repetată. Atunci Herriot surâzând răspunde : — Sunt momente, domnul meu, când sunt mai surd decât Beethoven. Un talentat compozitor în juriu, compus din cei mairenumiţi compozitori francezi, prelidat de d. Ch. Widor, a decernat, în unanimitate marele premiu de compoziţie Renget pe anul1927, în valoare de 20.000 franci, d-lui Louis Fourestier, pentru poemul său simfonic „Polynice“ în trei părţi si prolog. D-l Louis Fourestier s’a născut in 1892 la Montpellier. A studiat la, conservatorul din acel oraş violoncelul si armonia, apoi, a venit la Paris, unda a intrat în conservator, la 1909■ în clasa de armonie a lui Xavier Leroux. In 1911 a obţinut premiul I, în 1912 a obţinut premiul întâi, la contrapunct, fiind elevul lui Gidalge. In cursul studiilor muzicale, d. Louis Fourestir a resimţit o adevărată vocaţie pentru şefia de orchestră, şi ,pentru a se prepara, a participat ca violoncel suplimentar, la reprezentaţiile Operei Si Operei Comice. In 1924, a obţinut cu „Patria“ cantată, premiul Rossini. In 1925, Fourestier, elevul lui Paul Vidal, obţine marele premiu al Romei, cu 22 voturi din 28, pentru cantata sa „Moartea lui Adonis“, care a fost executată, sub direcţia autorului în 1926 la concertete Colonne. Actualmente, Fourestier, este pensionar al vileiMedicis, la Roma- Acolo a și compus poemul simfonic „Polynice“. Premiul Renget pe anul 1928, a fost ridicat la frumoasa sumă de una sută mii franci. PAN D l LOUIS FOURESTIER Prinderea unui renumit ESCROC de FAGARAS La Făgăraş a fost prins vestitul escroc, Victor Dumitru Socol, zis Ioan P. Cornea, zis Gheorghe Jilavu, care a săvârşit o mulţime de escrocherii, spargeri şi furturi în Făgăraş, Constanţa, Tg.-Mureş, Braşov, Sibiu, Cluj, Oradia, Lugoj, Timişoara, Arad, Hunedoara şi Orăştie. A fost, prins în nenumărate rânduri, dar totdeauna a reuşit să evadeze. La 27 August 1926 a fost prins din nou în judeţul Făgăraş, dar în drum spre Şercaia a evadat. In ziua de 20 a. c. şi-a făcut din nou apariţia în judeţul nostru, dar de data aceasta i s’a înfundat. Antecedentele unui spărgător de fel din judeţul nostru, comuna Berivari, dintr’o familie foarte onorabilă, a fost încorporat în reg. 892 Raf. Braşov, de unde în 1920 furând trăsura cu cai cu tot a colonelului Bentea, comanda regimentului, a dezertat. De atunci a început seria de spargeri şi escrocherii. In ziua de 21 c. a sosit cu trenul de Oradea în Braşov şi de acolo în Făgăraş. A luat rând pe rând comunele Şercăiţa, Şinca-Veche, Poiana-Mărului şi Zărneşti, dându-se în faţa cârciumărilor drept adtor financiar de Braşov sau Făgăraş, sau controlor fiscal de la Cluj. A controlat astfel brevetele de băuturi spirtoare, starea igienică a localului, ameninţând pe cârciumari cu ridicarea brevetelor şi promiţându-le altele în schimbul unei sume de 5-6000 lei, din care a încasat o parte din sume, iar restul urma să i se plătească la darea brevetelor. Astfel a escrocat peste 15 cârciumari numai din judeţul nostru. Cum a fost arestat întâmplător, d. căpitan comandant al companiei de jandarmi din Făgăraş, a cerut şefului de post din Şinca-Nouă, ştiri din această comună, întrucât socrul d-lui căpitan e cârciimar acolo. Şeful de post a raportat că a fost pe acolo un demn controlor fiscal, „un om foarte cum se rade“, a inspectat, cârciumile, n’a închins nici una, dar a făcut şi el ca omul. Căpitanul, după raportul şefului de post, trăgând concluzia, că nu poate fi un controlor veritabil, a dat ordin de urmărire şi arestare. Tâlhăriile săvârşite a fost imediat arestat în comuna Tohanul Vechi de către şeful secţiei Zărneşti şi al secţiei Şercaia. Cu actele dresate şi în lanţuri a fost înaintat companiei Făgăraş, unde la primul interogatoriu, a recunoscut următoarele fapte : In Martie a. c., a furat 32.000 lei de la un locuitor din Chihalina-Cluj, în 1926 a furat femeei Maria Dogarul din Lunca Prejmerului 6.000 iei, prin spargere, iar în comuna Haghig, jud. Treiscaune, 22.700 iei, de la femeia Anna Fucoş, concubina sa, iar la Constanţa, unde s’a dat drept agronom regional, a făptuit o mulţime de alte furturi. SPECTACOLELE ZILEI Vineri 29 Aprilie OPERA ROMANA. — „Belache". TEATRUL NATIONAL. — Ora 8 jum. seara. — „Conu Leonida faţă cu reacţiunea“ comedie într’un act de I. L. Caragiale, cu d-na Sonia şi d. N. Săvulescu şi „O noapte furtunoasă“ comedie în 2 acte de I. L. Caragiale, cu d-nele Maria Ciucurescu-Bulfinsky, Eugenia Ciucurescu d-nii I. Petrescu, I. Brezeanu, A. Atanasescu, Pop Marţian etc. TEATRUL REGINA MARIA. — Ora 9 seara. — „Necunoscuta“ piesă în 4 acte, cu d-na Lucia Sturza Bulandra, d-nii Tony Bulandra, V. Maximilian, L Manolescu. TEATRUL MIC. — Ora 9 seara. — „Fracul“ piesă în 5 acte cu d-nii M. Fotino, Channel, I. Ţăranu, Timică d-nele Annie Capustin, Renée Annie etc. . .*! ...t k nlIL _ Iasi*.. . meea“, cu Harry Liedtke și Ossi 03walda. LIPSCANI-PALACE. — „Voevodul ţiganilor“, cu Lya Mara. VLAICU. — „Din aventurile lui Buffalo Bill“. EFORIA. — „Voevodul codrilor", cu Ben Lyon şi May McAvoy. BULEVARD-PALACE. — „Sylvia“ cu Liane Haid. MARIOARA VOICULESCU.— „Pat şi Patachon, flaşnetari“ şi Bin-Tin- Tin, PARIS. — „Carol al XlI-lea (Napoleonul Suediei), opera "complectă. RAHOVA. — „Intrigă şi Amor“ cu Gil Dagover şi Werner Krauss. ATENEUL GOLESCU. — Rudolph Valentino în „Ultima sa dragoste“. MARCONI. — „Groaza leilor", cu Maciste, şi teatru. MODEL. — „Femeea demon“, cu Greta Garbo, şi Zigoto. ROMA. — Harry Piei în „Clubul misterios“, şi teatru. AMERICAN. — „Marea atracţiune de la circul Beely“, cu Harry Piei. JUPITER. —. „Spaima din Singapore/*, cu Lon Chaney. GLORIA. — „Cruciada femeilor“, cu Conrad Veidt, Harry Liedtke şi Krauss. j ^.pPULAR liratru). — Ginere fără, voie“, filib. românesc. &MEMflTTOGRAFE FRASCATI. — „Sublimul sacrificiu al unei bayadere", cu Ellen Kurty. ODEON. — „Metropolis“, cu Rudolf Klein Regge şi Brigitta Helm. LUX. — „Pat şi Patachon, vânători“. CAPITOL. — „Nu dispreţuiţi fe EBBSSSSCSOBSKBOSm EEflBflBQRBSi 998 868 Corespondenţele sunt interesante, foarte plăcute, instructive, dar au multe... pericole. Deschizând un plic micuţ, mă întreb : ce nouă cursă, ce voi păşi în el ? . ispită A sta singurică şi liniştită la birou şi a scrie, e nespus de mult mai uşor decât a răspunde, căci răspunsul are răsunet şi ajunge sub mulţi ochi, indiferenţi, curioşi şi maliţioşi. Astfel întrebarea care formează titlul acestei cronici, ne-a căzut ca un uşor sfârc deliciu, pe conştiinţa uşor lenevită. — Este oare atâta nevoe de a fi cochetă încât să preocupe mintea, această întrebare ! Cu cât o aprofundezi cu atât constaţi că e mai vastă şi mai interesantă. Cochetăria este inerentă firei noastre, ne naştem cu acest dar sau defect (după apreciere) după cum suntem brune sau blonde. A fi cochete, probabil că înseamnă a fi elegante, a ne îngriji portul şi vorba, gesturile şi întregul ansamblu al vieţei noastre. In acest caz, răspundem: Da, trebue să fim niţeluş cochete . Dacă înseamnă a fi cochetă când avem grijă să avem o înfăţişare plăcută. Dacă înseamnă a fi cochetă, când căminul nostru e împodobit cu mii de lucruşoare frumoase, atunci cochetăria este o caitate. Greşesc mult femeile cari cred că se pot neglija în port şi în vorbă. Cele cari în casă (foarte harnice fiind) abdică la orice artificii şi grijă de estetică şi graţie. Ca şi în primele luni ale logodnei, femeia trebue să aibă grijă de exteriorul ei ca şi de tot ce spune şi ce face. Cronica Fegtaeul va fi cochetă?.. Se va deprinde astfel să fie cu adevarat, cea ce voeşte să fie: curată, frumoasă, plăcută. Sunt multe femei cari socot că odată măritate, nu mai sunt obligate să „pozeze” să se îngrijească, să se supravegheze, faţă de cel care le este soţ. Ori draci porneşte greşala primordială şi întregul cortegiu de neplăceri. Supraveghiaţi-vă, studiaţi-vă şi să vă corijaţi mereu! Aceste cuvinte n’ar trebui să le uităm nici când suntem foarte, foarte supărate. O femeie inteligentă va cunoaşte nu numai datoriile, ei de soţie şi de menajeră ci şi pe cele de femeie, adică obligaţia de a fi frumoasă şi demnă. (Vei fi mulţumită cu acest răspuns d-r. Ninetta?) __________ ALINA VHTORUE EXPOZIŢII "Ateneul Român • Expoziţia de studii decorative a elevilor şcoalei naţionale de arte frumoase din Lyon. Tot la Ateneu mai expun d-na Elena Serova şi C. Medrea. Sala ,,Ileana'‘ (Cartea Românească). Expoziţia pictorului Octav Băncilă. Sala ..Mozart“: Pietonii Zamfiropol-Dall. Casa Artelor (str. Câmpineanu), Expoziţia R. Iosif şi expoziţia de arte decorative. Şcoala superioară de infirmiere a Principesei Helena Şcoala superioară de infirmiere a A. S- E. Principesa Elena va începe să primească a treia serie de eleve. Condiţiunile de intrare sunt : Vârsta între 18 şi 28 de ani; 4 clase secundare sau echivalenţa lor într’o şcoală profesională sau comercială; eleva să aibă o sănătate bună şi să fie robustă; eleva să fie de naţionalitate română. Tinerele doritoare de a se înscrie în şcoală să se adreseze secretarului şcoalei, palatul princiar, şoseaua Kisseleff, Bucureşti înainte de 15 Mai. După primele trei luni de studii preparatoare, elevele vor începe lucrul în spital şi vor primi un mic salariu. Toate cheltuelile de întreţinere (hrana, îmbrăcăminte etc.) privesc şcoala. Noua lege sanitară, care s-a votat de curând de Cameră, asigură un viitor frumos tuturor, elevelor acestei şcoale , «săi FABRICâ de MOBILE MIED OETTELBEEIER Depozit de vânzare Str. CU ROB. 62, colţ Rahovei FURNISEAZA LA TOATE MINISTERELE, PREFECTURI, PRIMARII si SOC. ANONIME DIN TARA. Aranjamente complecte pentru G&ss© parffoiiaF® Societăţi Anonime Autorităţi Cluburi, etc. ~ GATA ŞI DE COMANDA— Preţuri moderate şi fixe ÎNLESNIRI de plata Cel mai mare asortiment is mole gata, la tot felul si de toate preturile Se execută orice comandă de mobile şi decoraţiuni OFERTE ŞI DEVISE La CERERE GRATIS. EXPEDIŢIUNI IN TOATA ŢARA SE FAC ÎNLESNIRI DE PLATA TABLE, FONDURI, BARE, SARMA,CABLURI DE in toate dimensiunile vinde’. Fabrica Românească pe Laminat şi Tras Male prin birourile ;i depozitele I. NACHT din: ARAD, Str. Vasile Alexandri 6. GALAŢI, str. Portului 13. BUCUREŞTI: Calea Victoriei 38, Et. II şi str. Plantelor 37. EAU DE COLOGNE „HMBRÉE” ROGER & GALLET PARIS ESTE SUPERIOARĂ TUTULOR PRODUSELOR SIMILARE. Parfumul ei plăcut, însuşirile sale răcoritoare şiigienice, o pun în primul rang al parfumurilor. Fricţiunile cu această colonie sunt suverane pentru a întrema muşchi obosiţi, a curăţa pielea şi a alina durerile nevralgice sau reumatismale. Amestecată cu apă, întăreşte şi frăgezeşte epiderma dândui mlădiere şi catifelare, întrebuinţat în leac, restabileşte funcţiunile pielei, întăreşte organismul întreg şi produce o bună dispoziţie de nepreţuit, lasă corpului parfumul cel mai gingaș. Răspândit pe un fer cald sau vaporizat parfumul ei se împrăștie în aerul stricat al apartamentelor și se purifică. PRODUSELE ROGER & GALET se vând numai în flacoane originale. VITICULTORI! Dacă voiţi să cruţaţi viile voastre de mână şi distrugere, stropiţi-le la timp şi îndestulător nefăcând economii şi întrebuinţând numai adevăratul Sulfat de Cupru Tm GARANTAT, CRISTALIZAT — mărcile „MâiEl€!M!E“ şi „MAPLE“ (3 framze de viţe într’un triunghiu) De vânzare la principalii negustori din ţară sau la »,SOLC0pu4 S. B. R. Str. C. A. Rosetti No. 3 Bucureşti „MACKE£HNIE“S.O.., „ „ „ „ „ „ „WRTSOfl & VOUELL“S.fl.R . Bucureşti-Brăila-Galaţi-Iaşil A spălat DEMOCRAŢIA 1 !$? No. 4 din Aprilie 1927, cu următorul sumar: Pace C% 8. Partidul Naţional Liberal, Partid Industrial. (O nouă legendă). Bogdan-Soniciu. Discursul Cultural al d-lui I. I. C. Brătianu. Pella, Vespasian, Societatea Naţiunilor şi noile sale domenii de activitate. Espir V. Ci. Politica religioasă a Statului român. Fmfeissi v. I. Regimul societăţilor pe acţiuni şi economia naţională. Barzera D. I. Politica Externă.— Imperialismul fascist.— Complicaţiile din Asia. Matei I. Programul partidului maghiar. öe©rges€M Două bugete — două concepţii SBavesc&a ¥i€fi©Q’. Problema dobânzilor. Creangă D. £. Fluctuaţiile leului — Soluţiuni. Rsfipnsky Ch. Colonel. Politica aeriană. Bretel I. Lichidarea grupului Goldiş. S. O. S3. Preparativele militare ale Germaniei. S3.— Matei I. Recenzii. De vânzare la librari şi chioşcuri de ziare. Lei 25 numărul. Abonamentele se primesc la Administraţie, Str. R. Poincare, 17, Bucureşti. Dr. I. BLUM Medic teavisolog al statione! Caiimămeşti- Câciulata Strada 9 Va consulta de la 1 Iunie îsv staţiune. Hotel Vaslu. „SALVATOR“ Cabinet medical fondat în 1906 de medici specialişti pentru boala if £ P3 E S3 î C E sfi SUF2US BOALE de PIELE Tratamentul ELENORAGIEI CRONICE prin metoade electroterapeutica Electrotermie petru prostatite Operatunii de specialitate URETROSCOPIE Controlul diagnosticului clinic prin ANALIZA SÂNGELUI şi al lichidului cefalorachidium Miscroscopie şi Ultramicroscopie Pasagiu! GiesaSra 9 Lângă Teatrul Naţional Bucureşti Consult. 11—1 şi 6—9. Telef. 33/81 ©reia THfe. âr§f©ş : Secţia 11 a EXTEIKT D-l Nicolae Preda din Piteşti con a se desface căsătoria între dânsul şi soţia sa Victoria Preda, născută Henegariu din com. Luncani, jud. Alba, pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil de un an şi 3 luni, Georgeta. Soția pârâtă posedă avere. Termen de înfățișare s-a fixat la 20 Mai 1927. Grefier, Radu / No. 18038. 1927 Aprilie 18. ţi eri dimineaţă la ora 8, sa deschis în sala Cazinoului congresul general al profesorilor secundari cu delegaţi ai filialelor din întreaga ţară. La gară congresiştii au fost întâmpinaţi de membrii corpului didactic constănţean. La orele 9 luni, episcopul Gherontie a binecuvântat congresul vorbind despre strânsa legătură dintre biserică şi şcoala. D. Scarlat Huhulescu din partea municipiului Constanţa a salutat pe congresişti. D. profesor Codor preşedintele secţiunei locale a profesorilor secundari, a vorbit despre şcoala secundară dinainte de război în comparaţie cu şcoala postbelică. D. prof. Clinciu, din Bucureşti, a mulţumit episcopului pentru cuvintele rostite şi a arătat că şcoala, biserica şi armata, au transformat orăşelul Kiustenge în Constanţa de astăzi. Procedându-se la alegerea biuroului a fost proclamat ca preşedinte d. prof. Clinciu. D-nii prof. Popa, Breazu, Mateevici, Rusu, Mavrodin şi Ionescu au vorbit în chestiunea intervertirii ordinea de zi. Congresul va continua după amiază. * La orele 3 după amiază şedinţa a fostdeschisă. D. prof. Garabet, secretarul general al congresului a dat citir de de la CONSTANŢĂ CONGRESUL ASOCIAŢIEI profesorilor secundari trei de seamă asupra activităţii comitetului central şi raportului cenzorilor. Comitetul a fost descărcat de gestiunea trecută. A urmat apoi discuţii în contrardictoriu cu privire la intervertirea ordinea de zi. Au vorbit pentrucontra d-nii Ionescu-Sibiu, Popovich Mavrodin și Hoda. In cele din urmă propunerea de intervertire a d-lui Ionescu-Sibiu a fost admisă. Seara la orele 9 a avut loc la restaurantul Bristol un banchet oferit de primărie. _ Farmaciile de SERVICIU Gh. Dan, Calea Griviţei 183. Dr. A. Voitinovici, CaleaVictoriei 206. I. Mătăsaru, Calea Victoriei 110. Telefon 60/65. Dr. Einborn (Bisdorfer), Str. Carol 41. Telefon 20/88. G. Paraschivescu, Calea Dudeşti 54. Telefon 23/45. N. Washerman, Calea Moşilor 249. D. M. Birş, Str. Vasile Lascăr, 42. St. Antonescu, Şos. Ştefan cel Mare 125 (colţ str. Lizeanu), Seb. Niţescu Prel. Bd. Ferdinand 8. Gh. Velescu, Calea Şerban-Vodă 21. Al. Munteanu (Th. Vasiliu), Str. Isvor (colt Mihai-Vodă) 1. Em. Friedman, Calea Rahovei 120 Grefa Trib. Teleorman Secţia II-a EXTRACT D-l Constantin Păun, din comuna T. Măgurele, prin petiţiunea înreg. la No. 4499/927 a intentat ,la acest Tribunal acţiune de divorţ contra soţiei sale Saluiţa C. Păun pentru motive determinate de lege. Din căsătoria soţilor a rezultat un copil anume loan Alexandru Cuza în etate de doi ani. Soţia pârîtă nu posedă avere. Termen de judecată :la 2 Mai 1927 Acest extract se va publica de noi grefier prin ziarul „Viitorul" conform art. 285 c. civ. modificat Grefier. Indescifrabil Treia Tril. Ilf©w Secţia I-a C. C. EXTRACT D-na Olga Campus, domiciliată în Bucureşti, B-dul Al. I. Cuza No. 23 prin petiţia înreg. la No. 12340/927 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său H. Campus pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil: Maria Elvira de doi ani. Termenul pentru a doua conciliere prezidenţială în Camera de Consiliu la 4 Mai 1927. Acest extract se va publica de noi grefier prin ziarul „Viitorul“ conform art. 285 c. civ. modificat Grefier, Ioan C. Palloş No. 27668. 1927 Aprilie 8. Dosar No. 1651/927.