Viitorul, februarie 1928 (Anul 20, nr. 5984-6008)
1928-02-01 / nr. 5984
TEATRU-MUZICA Maria Guerrero a am anunţat, că în urma unei grave indispoziţii, celebra actriţă spaniolă Maria Guerrero, trebuise să renunţe a mai apare pe scenă. Zilele acestea, Maria Guerrero, a încetat din viaţă, la Madrid, în urma unei puternice crize de uremie■ ' ' . Născută în 1868, Maria Guerrero, fiica unui bogat industriaş spaniol, a venit încă de tânără la Pa-ris, unde, hotărâtă să se consacreze scenei, a luat lecţii cu marele Go- Quelin. . In 1895, a luat conducerea „Teatrum spaniol“, din Madrid, unde a făcut să se reprezinte vechile, capodopere ale teatrului spaniol. S-a călătorit, în 1896, cu un Grande de Spania, don Fernando Deaz de Mendoza, care sa făcut ISI CAPITALA ——---------| Teatrul National Astă seară. Marti 31 ianuarie crt. Teatrul National reprezintă din nou „Omul cu mârţoaga“ de G Ciprian, d-na Tantzi Bogdan şi maestrul Brezeanu reluându-şi rolurile create de d-lor îa premieră alături de d. Calboreanu şi Ion Sârbul creatorii desăvârşiţi ai lui Chirică şi Varlam. In seara de Miercuri 8 Februarie crt. Teatrul Naţional va începe seria de reprezentaţii Ventura cu puternica tragedie a lui Racine ,,Prodia“ în care d-ra Ventura are cea mai desăvârşită creaţiune a sa. Piesa va fi pusă în scenă de d. V- Enescu. Opera Română Astăzi Marţi opera face Relache din cauza repetiţiunilor generate şi a pregătirilor de montare ale baletului „Petruscha“, pentru care Strawinscky a scris faimoasa partiţiune care a făcut la apariţia ei epocă în analele muzicei. Execuţia muzicală a dificilei şi atât de pitoreşti partiţiuni e încredinţată d-lui Eg. Massini coreografia, foarte originală, d-lui A. Romanovsky. Premiera va avea loc joi 2 Februarie. Publicul e prevenit că spectacolul va începe cu „Petruşcka“, după care va urma reluarea operei de Delibas „Lakme“, actor şi cu care a jucat un numen în Spania, dar în amândouă Americile, in Anglia, în Belgia. Parisul a aplodat-o în 1908 şi în 1910 în cursul unor serii de reprezentaţii. Printre succesele ei, cităm: „Margareta“ de Jacinto Benaventi; „Dona Perfecta“ de Peres Baldur, „Dona Maria la Broux“ de Mar- Quina. Dintre clasici, s-a distins mai cu seamă în rolurile pieselor de Zorilla Amintim că în 1022, atunci când Mana Guerrero şi soţul ei construiseră teatrul Cervantes, la Buenos-Ayres, întreaga Spanie s'a asociat la această mare manifestaţie care s'a dat în onoarea celor doi artişti şi guvernul a acordat artistei crucea ordinului Alphonse al XII-lea, o fim artists. Tragedianul Baratoff va juca Sâmbătă 4 Februarie, la „Alhambra“, „Tatăl“ele Strindberg. In această piesă marele artist are o formidabilă creatiune. Willy Burmester va da două concerte In Capitală. Biletele la „Comedia“. Se anunţă un singur concert dat de Alfred Piccaver. Informaţiuni la „Comedia“ pas. Imobiliara. Bibliografii CELE DOUA SUFLETE SI SPIRITISMUL este o interesantă lucrare ştiinţifică, scrisă pe înţelesul tuturora, de Panait Macri. Se desvălue în această scriere de adâncă ştiinţă cele mai ascunse taine ale vieţi omeneşti. Această carte, tipărită cu o deosebită îngrijire, pe hârtie satinată, cu ilustraţii în text şi cu o copertă ilustrată în culori, se vinde numai cu 25 lei volumul. De vânzare la librării şi depozitarii de ziare. MOARTEA lui TEODOR CAPITANOVICI - Vice-gurnatorul Bancei Naţionale - O telegramă sosită aseară în Capitală, a adus la cunoştinţă trista veste că în noaptea de Duminică, a încetat din viaţă la Cannes (Franţa), Teodor Căpitanovici, vice-guvernatorul Băncei Naţionale a României. El plecase acum două săptămâni la sus zisa localitate din Franţa, spre a se recrea câtva timp. La câteva zile după sosire însă, a contractat o gripă care agravându-se, i-a fost fatală. Teodor Căpitanovici a fost unul din puţinii noştri specialişti în problemele financiare, care prin cultura, experienţa, devotamentul şi munca sa disciplinată, a contribuit la organizarea pe baze solide a instituţiunei Băncei Naţionale a României. Fost magistrat, deputat şi senator, I. Căpitanovici a fost ales de adunarea generală a Băncii Naţionale în ziua de 17 Februarie 1913 director al acestei instituţiuni iar în ultimul timp fusese numit viceguvernator. ■ In împrejurările grele, create de starea de război şi în special de retragerea armatelor noastre în Moldova, s’a încredinţat lui Căpitanovici greaua şi delicata misiune de a transporta la Moscova tezaurul Băncei Naţionale. T. Căpitani moi s’a dus la Moscova în Decembrie 1916 şi acolo a supraveghiat operaţiunea depunerii tezaurului în pivniţele palatului Kremlin, luând toate garanţiile, în acord cu delegaţii autorităţilor imperiale ruseşti şi conform instrucţiilor ce le avea din partea guvernului român, în privinţa siguranţei acestui important depozit. Cu toate asigurările date şi de aliaţii României, regretatul Căpitanovici n’a părăsit Moscova, nici după isbucnirea revoluţiei din Martie 1917 şi instalarea regimului dictatorial bolşevist. El a rămas la postul său de gardian al tezaurului român, ca un ostaş disciplinat şi eroic şi din această cauză a avut de suferit un tratament brutal şi odios din partea nouilor cârmuitori ai Rusiei sovietice. Din cauza suferinţelor morale şi fizice, îndurate în acea epocă, sănătatea lui Teodor Căpitanovici a fost zdruncinată. Rămăşiţele pământeştiale lui Căpitanovici vor fi aduse în ţară. D. colonel Pleniceanu, o rudă a defunctului a plecat în acest scop la Canines. U—HWH—MWMIMW CRONICA Trib, Ilfov, s. II comerț, a judecat ori, după legea micului parchet,, procesul escrocheriei lui Marin Constantinescu zis Fripta, arastat alaltăieri pentru «escrocherie»,,, fiind prins pe când, după ce ademenise pe o croitoreasă într’un hotel sub amenințarea că umblă fără condicută şi după ce o terorizase spunând că el este poliţist de moravuri, i-a luat cu sala cei 300 de lei, cu care victima voia să-şi achite ultima rată a maşinei de cusut. Triburalul l-a condamnat la şase luni închisoare corecţională. Drepturile copiilor adoptivi , Curtea de casaţie s. N. a soluţionat ori, o importantă chestiune de drept. Curtea de apel din Galaţi, pronunţând hotărârea de divorţ a lui Niculae Ene Matei, de soţia lui, a decis totodată ca o treime din averea soţului divorţat să fie lăsată copilului lor unic, adoptiv. Soţul a făcut recurs în casaţiune contra deciziei, susţinând că treimea acordată de lege în asemenea cazuri, trebue să fie atribuită numai copiilor legitimi ieşiţi din căsătorie, iar nu şi celor adoptivi. înalta Curte, după lungi dezbateri şi deliberare, a admis recursul şi a casat fără trimitere deciziunea atacată. . încă o jurisprudenţă Tot ori, înalta Curte de casaţie, ». NI, a soluţionat încă o problemă de drept ie legatară cu chestiunea contradicţiunii dintre verdicte şi sentinţe, la juraţi. Recurenţii Ion N. Cojocaru şi Ion I. Cojocaru, atacau sentinţa Curţii cu juraţi a jud. Constanţa, prin care, fiind judecaţi pentru crimă de omor, cel dintâi a fost achitat de orice penalitate, secundul condamnat la 5 ani închisoare iar ambii, obligaţi în mod solidar să plătească 100 mii lei despăgubiri civile, înalta Curte a respins recursul celui osândit — dar a admis recursul lui Ion Cojocaru în ce priveşte despăgubirile civile. A considerat anume că, în cazurile în care există contradicţiune între considerentele din sentinţa Curţii şi răspunsurile din verdictul juraţilor — cu privire la culpabilitatea acuzatului achitat, — nu se mai poate vorbi de o valabilă statuare. De aceea, cazul a fost trimis tribunalului Tulcea spre a aviza asupra pretentiunilor civile în legătură cu verdictul juraților. Dr. R. CERNA BOALE de PIELE și SIFILIS 43, str. N. Bălcescu(Piata Romană) BUCUREȘTI.—Cons.’4—6 Diatermo. și Crioterapie studiate la spitalul Saint-Louis din Paris JUDICIARA £®3âiâ!fimss8& uimi escroc SPECTACOLEle ZILEI Marti 31 Ianuarie OPERA ROMANA. — „Belache“ TEATRUL NATIONAL ora 8 juni. — „Omul cu mârţoaga“ piesă în 4 acte de d. G. Ciprian, cu d-nii I. Brezeanu, Calboreanu, Sârbul, d-nele Tantzi Bogdan, Sonia Cluceru. TEATRUL REGINA MARIA ora 9 seara. — „Soţul ideal“ piesă în 4 acte de O. Wilde, cu d-nele Lucia Sturza Bulandra, Marietta Sadoveanu, d-nii Tony Bulandra, I. Manolescu, G. Storin. TEATRUL MIC ora 9 seara. — „Câinele care aduce“ comedie în trei acte cu d. I. Iancovescu și Tanti Cutava Barozzi. TEATRUL NOSTRU ora 9 seara.— „Merit II“ comedie în trei acte, cu d. C. Toneanu şi d-na Toto Ionescu. CINEMATOGRAFE CINEMA FRASCATI. — „Curtizane“, cu Paul Wegener, Andrée Lafayette şi Werner Fuetterei’. CINEMA CAPITOL. — „Don Qiuchote“ cu Pat şi Patachon. CINEMA ODEON. — „Nostalgie (Dor de ţară) cu Mady Cristiano, Livio Pavanelli şi W. Dieterie. CINEMA LIPSCANI-PALACE. — „Bigamie“, cu Maria Iacobini şi Ernst Verebes. CINEMA MARIOARA VOICULESCU. — „Fecioara din Harem“, cu Greta Nissen. CINEMA BULEVARD PALACE. — „Duelul în aer“ regia Jacques de Baroncelly, cu Mady Christians, şi Gabrio. CINEMATOGRAFELE ATENEULUI ROMAN: „Patria“ de Victorien Sardou cu Henry Kraus. CINEMA SELECT. — „Les Transatlantiques“, după romanul lui Abel Herman. CINIMA „SCALA“. După cererea generală reluarea marelui film „Orrow“. CINEMA RAHOVA. — „Chantage" (Santaj) cu Huguette Duflos și Jean Angelo. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — „Micul Lord“ cu Mary Pickford. CINEMA REX (Calea Dudeşti). — „Litera Roşie" cu Lilian Gisch şi o comedie. CINEMA JUPITER (Moşilor). Napoleon“ Cap. II. CINEMA MARCONI. — „Ivan cel groaznic“ şi trupa Titi Mihăilescu. TEATRUL CINEMA MODEL. — „Chantage“, cu Huguette Duflos şi Jean Angelo. CINEMA MILANO (cal. Călăraşi).— „Mata-Hari“, cu Magda Sonya. CINEMA GLORIA. — „Viena dansează“, cu Lya Mara şi Ben Lyon. CINEMA AMERICAN. — „Barbara, fiica deşertului“, cu Vilma Banky şi Ronald Colman. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI. „ Nunta spânzuratului“, cu John Gilbert. CINEMA ROMA. — „Ceasul primejdios“ cu Eddie Polo şi teatru. CINEMA FILANTROPIA. — „Manon Lescaut“ cu Lia de Putty şi Wladimir Paidarow. VTITORAI! NTERE-IRTE-KNEMA IM STRAINATATE Cintantenarul operei din Dresda Opera din Dresda va sărbători a cincizecea aniversare a sa și cu această ocazie va reprezintă pentru prima oară, noua operă a lui Richard Strauss „Frumoasa Elena“. Succesul romanelor Ultimul roman al lui Paul Morand: „Le Boudha“ a fost tradus în opt limbi: suedeză, germană, italiană, cehă, engleză, polonă, spaniolă, ungară. Evident e departe de a atinge recordul stabilit de „Maria Chapdelaine“ a lui Hémon, care a fost tradus în 17 limbi străine. Oricum, e o frumoasă performanță. AUTONOMIA COMERŢULUI in TARA NOASTRA CowgerInfta ' d-gwlgg„orgafa „Sffrtul Negustoresc“ — Ciclul de conferinţe, organizat de „Sfatul Negustoresc”, despre desvoltarea negoţului , nsotru, s’a inaugurat Duminecă cu conferinţa d-lui profesor N. Iorga, autorul celei mai complete lucrări asupra trecutului comerţului românesc. D- prof. N. Ioroga a arătat că istoria comerţului românesc se poate urmări cu precizie până la regulamentul organic. De la regulamentul organic, materialul documentar lipseşte, fiindcă graţie amestecului statului în viaţa economică lipseşte viaţa negustorească. Azi negustorul nu păstrează decât acte de contabilitate, contracte de închirieri şi citaţii de procese. Negustorii, nu statul sunt aceia cari pot pune la îndemâna cercetătorului, date asupra comerţului românesc, după regulamentul organic. Comerţul românesc de azi nu este decât o serie de întreprinderi individuale necoordonate. E necesară o autonomie a comerţului ? Fără îndoială. Altfel comerţul e supus tuturor vânturilor din afară şi încurcăturilor din lăuntru. Nu tot ce-a fost bun în ţară a eşit din poruncile domneşti şi deseori Domnul asculta glasul negoţului. Oraşele noastre erau aşezări negustoreşti înaintea statornicirilor domneşti. Altfel s’au petrecut lucrurile în statul ungar, întemeiat în oraşe în baza privilegiilor. In Moldova, şi în Muntenia, chiar aşezarea oraşelor preceda privilegiul. Se vorbeşte de-o vreme mereu de comerţul naţional- Socot, că acela este comerţ naţional, care aduce folos ţării. Capital naţional este acela care sporeşte bogăţia ţării. Şi nu importă de unde vine acel capital. Odinioară treburile negustoreşti se tratau între starostiile negustoreşti ale oraşelor şi se tratau cu cinste şi omenie, fiindcă în comerţ e interesantă cauza, însă e interesantă şi persoana negustorului. Fireşte, există o legislaţie, însă legea e făcută după un număr de experienţe şi nu le poate cuprinde pe toate. Noi am rămas la principiile dreptului roman şi ale codului napoleonian. Nu toate sunt, însă, aplicabile societăţii noastre. Nu pot rămâne normele neschimbate, câtă vreme societatea evoluiază. Statul are numai două datorii : 1) de a păstra perfectă rânduială în ţară şi 2) de a împiedica risipa bogăţiei naţionale, lovind in interesele fiecăruia. Practica siguranţei rodului muncii şi a câştigului cinstit e mai sfântă decât orice teorie abstractă. In vremea Domnitorilor Grigore Ghica în Moldova şi Alexandru Ipsilante în Muntenia, s’au pus bazele încurajării industriilor. Nu s’a mai importat postav şi s’au înfiinţat două fabrici, una la Chipereni -Moldova şi alta la Afumaţi (Muntenia) Domnul, cel dintâi, a datexemplul simplicităţii, apărând la Divan în haine de postav dela Chipereni. A venit însă vremea atotpricepuţitor şi s’a statornicit epoca lipsei de răspundere personală. S’au adus mecanisme sociale şi legiuiri. Nu s’a înţeles că în viaţa unei societăţi, cel bun azi poate fi prăpăstios mâine. Şi această nepricepere îşi are origina din concepţia fanariotă care a adus mecanismul onest al societăţii franceze pentru a-l aplica cu spontanietatea zăpăcită a neoportunităţii sociale. * Azi avem domnia hârtiei. E spăimântătoare cantitatea de hârtie consumată de formalismul biurocraţiei noastre. Statul trebue să fie reprezentat în aşa fel încât în anume chestiuni esenţiale să aibă continuitate. E o crimă sau o nebunie să te joci cu viaţa unei societăţi. Sub masca omului de partid, trebue totdeauna sa rămână figura maestoasă a statului. Autonomia comerţului tiu poate să strice statului- Statul trebue să înţeleagă că vieţii economice nu i se poate opune teoria făurită de necompetinţa de sus. Până la această autonomie comerţul să se organizeze pe calea sfaturilor negustoreşti. Odată organizat, comerţul să declare război falşilor negustori şi bancherilor exploatatori ai nevoilor negustoreşti şi împotriva politicianilor, atunci când ei se ascund în dosul fecăruia dintre acești exploatatori. naam D N. IORGA EXPOZIŢII de PICTURA Sala „Ileana“ (Cartea Românească). Expoziţia d-nei Cecilia Cuţescu-Stork, până la 12 Februarie. ,Ateneul Român“ Miercuri 1 Februarie va avea loc vernisajul expoziţiei d-nei Maria Lt.-col. Ionescu-Bacaloglu iar Duminică 5 Februarie îşi va deschide expoziţia pictorul J. Neyles (Sala „Exarcu“ 1). Sala „Căminul Artelor Regina Maria“ /Calea Victoriei 83). Mâine Miercuri 1 Februarie c. are loc vernisagiul expoziţiilor: Ath. Demiac, Adina Paula Moscu, S. Tarasov şi N. N. Tonitza. Sala „Artelor decorative (Câmpineanu 17). Expune pictorul D. Ghiaţă. In ziua de 5 Februarie se va deschide in aceiaşi sală expoziţia de pictură a d-nei L. Demetriad-Bălăcescu. Sala „Mozart“: Vartamian, Catargi, d-na Creţu Slăvinaru şi I. Tempeanu şi Zamphiropol-Dal. Sala „Hasefer“ (str. Karagheorghevici 9). D-na Nina Arbore, In sula „Minerva“ din Craiova, au deschis o interesantă expoziţie d-nii: Ressu, Pătraşcu, Pan Ioanid. Defăimătorii ţării şi sancţiunile opiniei publice (Continuare din pagina ta nevoia solidarităţii naţionale. Educaţia cetăţenească şi naţională la aceste popoare este astfel încât, când critici ceva din ţara ta, să ştii că nu sporeşti autoritatea partidului din care faci parte, ci o stazi. Spuneţi, că aţi fost siliţi să luaţi o atare atitudine fiindcă noi am dus campanie acolo în contra dv. Vă declar, că atât când am fost ministru de finanţe, anii din urmă, cât şi acum de când sunt de şease luni de zile, niciodată nu am vorbit, nu am avut prilejul să vorbesc şi nici nu m’am gândit să vorbescceva în contra dv. Din contră, când a venit vre-un gazetar la mine, străin, şi mi-a spus ceva despre atitudinea dv., eu am spus: Acestea sunt cestiuni cari ne privesc pe noi, sunt cestiuni interne ale tăiai. (Aplauze r^slungite pe băncile majorităţii). D. VIRGIL MADGEARU: Domnule prim-ministru, daţi-mi voie să vă dau o informaţie. VOCI DE PE BĂNCILE MAJORITĂŢII: Jos, jos! D. VIRGIL MADGEARU : Dv m-aţi întrerupt pe mine, vă rog să-mi daţi voie să vă dau o informaţie: vă dau cuvântul meu de onoare, că oameni de mare autoritate, mi-au spus la Paris, că d-l Barbu Ştirbey, care actualmente se află acolo, ţine următorul linbaj în cercurile financiare: Daţi bani României, pentru că dacă nu daţi acum guvernului Brătianu, va veni un guvern Maniu, care va fi un guvern gemanofil şi Franţa va pierde toată influenţa sa în România-D. VINTILA I. C. BRATIANU, preşedintele consiliului şi ministru de finanţe. Domnilor deputaţi, eu las pe d. Madgearu pentru că eram sigur că se va întâmpla şi de data aceasta, ce s’a întâmplat şi mai adineaurea, faţă de afirmarea d-lui Antonescu- Cuvântul d-sale nu mai poate avea credinţă, domnilor: d-l BarbuŞtirbey e plecat de o funi zie, care este unul din oamenii cei de zile la St. Maurice, d-sa a trecut mai din stânga, şi cum vorbea de numai prin Paris. Orice critică în afară scade autoritatea partidului care o face cred că, în mod nesocotit vă întâlniţi cu acţiunea dusă de vrăşmaşii fireşti ai ţării. De aceea cred, de datoria mea, ca şef al guvernului şi ca şef al altui partid, să vă spun că greşiţi şi că nu trebuie să greşiţi şi că nu trebuie să duceţi pasiunea dv. politică pe nişte căi dăunătoare ţârei. Domniilor, s’a vorbit de sancţiuni. S’a întrebat dacă sunt măsuri legale pentru a împiedica asemenea acţiuni. Ştiu, domnule Mieescu, că sunt state, cum a fost Franţa, care, acum în urmă, după formarea guvernului naţional al d-lui Poincare, faţă de unele speculaţii financiare, a luat măsuri prin legi contra defăimărei creditelor. Dar nu cred să fie legislaţiune, de împiedicare a unor partide politice, până de a ponegri ţara în afară, fiindcă atari acţiuni nu s’au văzut însă. Dar, domnilor, dacă nu sunt sancţiuni penale şi legale, există sancţiuni morale. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii). Domnilor, domnul Popovici, când se plimbă prin străinătate, e totdeauna foarte mulţumit de d-sa. D. M. POPOVICI: Ca şi dumneavoastră, ţârei. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii). Or, domnilor, nu sunt în cei zece ani de la unire încoace, roade dobândite pentru patrimoniul naţional? Pentru ce să ajutăm pe acei vrăjmaşi din afară? De ce să lăsăm ca statul şi poporul acesta să fie defăimat, tocmai acum când încep să se vadă roadele străduinţelor şi jertfelor de tot felul? Priviţi numai chestia optanţilor, izvorul dintr’un caz izolat și secundar. Se caută să se facă din ea o armă, care azi trebue să conducă la modificarea tratatelor și la întreaga campanie Rothermere. Prin aceste campanii vrea să se convingă opinia publică europeană, care regulează, în momentul acesta, multe chestiuni mari, că România nu e un factor politic viu şi trainic, că nu a făcut decât regrese de când este întregită şi că domnia cea veche de robie din înainte era cea normală. Tot aşa faţă de reforma agrară, care este una din reformele cele mai mari şi mai importante ale Europei moderne şi care din ce în ce se afirmă ca un titlu de glorie pentru statul şi poporul român, vrăjmaşii ţarei duc în contra ei o întreagă campanie cu prilejul optanţilor. Este atunci oportun, ca unii din drr când se duc în străinătate, să spuie că reforma agrară a dat greş, că-i o nenorocire pentru poporul ce a beneficiat de ea, că trebuie refăcută? D. VIRGIL MADGEARU: Cine a spus aceasta? VOCI DE PE BĂNCILE MAJORITĂŢII : D-voastră. D-nul VIRGIL MADGEARU: Minciună ! D-l VINTILA BRATIANU, preşedintele consiliului şi ministrul finanţelor Domnilor, eu aşi fi foarte fericit să declaraţi cel puţin aici, că reforma agrară e o reformă care a fost fericită pentru tarra romă,ească şi este un titlu de glorie pentru neamul românesc prin modul paşnic în care a fost soluţionată. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţei). Aceasta să fie grija şi călăuza noastră. Să vedem ce fac duşmanii ţârei şi ai neamului şi în mijlocul unor atari campanii să nu spunem să suntem o ţară fără stabilitate, pentru că îndată vrăjmaşii noştri se vor servi de vorbele noastre ca să convingă opinia publică europeană că suntem o configuraţie politică artificială, care nu ... . . poate trăi prin ea însăşi şi ca fi oameni de mâna a doua sau a zi la guvern, cari sunt căile pe cari factor de progres şi ordine în re i treia interesaţi, căutând să grecii- nu trebuie să le urmaţi, fiind asigiunea în care suntem. leze anume situaţiuni, care văd în fel dezaprobaţi de întreaga opinie slăbiciunea noastră posibilitatea publică. (Aplauze pe băncile majesă-şi facă câte odată treburile lor rităţii). Noi mergem înainte cu nereuşite, . opera şi cu datoria noastră. ADar aceştia nu formează opinia aceasta datorie este aceea ca să pupublică adevărată a ţârei respec-jtem mări rezistenţa ţâre? faţă de tire.. Al doilea factor politic este•, încercările vrăjmaşilor fireşti din opinia publică internă, afară ai ţărei — fiindcă cei din-D- MIHAI POPOVICI: Care ei alaăuntru cred că se vor lumina şi se spus cuvântul în contra dvs. VINTILA BRATIANU, preşedintele Consliului şi ministru de finanţe. Eu sunt foarte mulţumit când mă întorc în ţară. D-sa se declară mulţumit de roadele acţiunei sale numai pentru propriul său partid. Ne spunea adineauri, că omul- nu vroiam, să numit, de atmosfera pe care a lă să mă întrerupă, sat-o acolo. Să-mi daţi voie să nu cred ca atari demersuri poate să sporească autoritatea unui partid politic, pentrucă Francezii, ca şi Englezii, sunt patrioţi. Vi s’a citit adineaurea cuvintele d-lui de Mon Când mergem în streinătate să punem strajă curii De aceia să spunem strajă gurii noastre mai cu seamă când mergem în străinătate. (Aplauze pe băncile majorităţii). Să nu dăm argumente, cu cari numeroşii duşmani ai terei să lovească în eia. (Aplauze pe băncile majorităţii). Prin urmare, domnilor, cea dintâi acuzaţie pe care o ridică pentru a ne păgubi, vrăşmaşii noştri, este această nesiguranţă a zilei de mâine din România, vorbind mereu de vulcanul, pe care suntem. D. VIRGIL MADGEARU : Poţi să afirmi că noi stăm pe un vulcan! Aceasta este conştiinţa d-tale ? (Aplauze pe băncile partidului naţional ţărănesc). D-l VINTILA I. BRATIANU, preşedintele consiliului şi ministru de finanţe: Domnule Madgean, nu-mi pune mie de gură ceea ce nu stă în gândul meu. Eu am spus : că atunci când vrăşmaşiii ţării vor să arate că noi am sta pe un vulcan, ,a se spune că trebuie să ne aşteptăm la revoluţie, cum faceţi în fiecare zi, nu este a face bine tării. (Aplauze prelungite pe băncile mai.). Eu tocmai m-am ridicat împotriva celor cari vorbesc cu atâta uşurinţă în aceste momente şi în atari condiţii, de revoluţiune în Ţara Românească. Domnilor, a doua chestiune, pe care-o ridică vrășmașii țării în lupta lor contra ei este aceia a consolidării financiare. De ce ? O fac pentru că îi interesează chestiunea financiară de la noi ? Nu. O faci fiindcă văd că primi stabilizarea monetară, pe care o putem face de-aci înainte, prin împrumutul dinafară, prin solidaritatea internaţională pe care o aduce, — ni se dă putinii de a ne înzestra, de a pune în folosinţă, în condiţiuni mai bune şi mai favorabile, situaţiunea ţărei noastre, aşa cum ne-a fost lăsată de războiu. Duşmanii noştri se tem de întărirea României, care trebue să le spulbere speranţele lor de a readuce o stare ce nu mai poate fi. (Aplauze pe băncile majorităţei). Eu înţeleg laoiarte bine ca vrăşmaşii noştri fireşti din ţările în detrimentul cărora s’a făcut întregirea neamului, să ducă o campanie de ponegrire împotriva noastră şi de negaţiune a roadelor dobândite. Dar vă întreb : Oare, n’a făcut nimic rodnic — nu zic guvernul acesta — nu ministrul pe care-l acuzaţi, — dar ţara aceasta, muncitoare şi doritoare de mai bine, prin sacrificiile ei, timp de nouă ani de zii© dela război încoace ? (Aplauze pe băncile majorităţii) Nu avem noi un capital câştigat pentru patrimoniul nostru ? Şi n’am realizat noi, ceeace nu s’a făcut aiurea, consolidarea internă fără ajutorul din afară ? Că mai sunt slăbiciuni, evident. Cine neagă lucrul acesta ? Dar, este o rezultantă pozitivă dobândită şi ea se vede din toate bugetele şi toate statisticile, publicate, din toate consolidările făcute peste hotare. Publicaţiile făcute au fost trimise în afară şi la Liga Naţiunilor car© a avut, în fiecare an, aceste publicaţii spre a vedea că România n’a mers îndărăt, cum se afirmă de duşmanii noştrii, şi din nenorocire de unii români. Altfel s’ar putea vorbi azi de credit şi împrumut în fără? (Aplauze pe băncile majorităţii). Chestiunea financiară De aceea, al doilea teren, pe care vrăjmaşii ţării s’au pus pentru a căuta să împiedice consolidarea noastră, a fost chestiunea financiară. Atunci, domnilor, când în citirile cari vi s’au făcut, aţi văzut că tocmai pe aceste două chestiuni faceţi o acţiune politică de aragă Sandi unii® morale Dar, domnilor, ziceam adineauri, acţiuni sunt contra intereselor mari că sunt sancţiuni morale, care sej ale ţării, pentru ca să vă c hîî*:«pedau de doi factori: unul este strei-; rim în faţa, opiniei noastre punătatea, care nu poate să dea unui blice. partid politic crezământ decât a-J Atitudinea noastră însă nu vinetunci când îl vede într’o acţiune din ură şi pasiune politică, dar serioasă şi conformă interesei ori pentrucă să vedeţi şi d-voastră, ca generale ale ţării. Evident că pot partid care năzuiţi să veniţi într’o voi trezi de pe calea greşită ce au luat-o, faţă de vrăjmaşii din afară trebue să continuăm consolidarea din ce în ce mai temeinică a ţării, fiindcă din consolidarea ei va eşi sporirea energiei şi, prin urmare rezistenţa mai mare a autorităţii statului român, câştigarea şi menţinerea drepturilor lui, care trebue să fie urmate- (Exclama,1 f Le știrbite pe diferite eSi. tinei de hmvo anbuze ne băneile1 In al doilea rand, suntem hotărâţi ’ aplauZe , băncile sunt conving ^ servira iarăşi nu Al doilea, ea a dat prilej unuii u,n ,interes PaA:CLfS partid politic ca să revină asupra obștesc, urmărnd o stabilizare ■. unor echivocuri cari erau în iute- i Jlf1 împrumut pentru teaest a • resul tării ca să fie lămurite. Ati ^,ra - z^eam 31 ,a -jiponHat aceste deelaratiuni si Mesa?, ele nu sunt ale unui pârtii. aiscultat aceste declaraţiuni şi cred.»»* D-l M. POPOVICI: Vreţi să scăpaţi din ridicolul acuzaţiunilor aduse. D-l VINTILA. I C. BRATIANU, preşedintele consiliului şi ministrul finanţelor : Suntem, vedeţi, în faţa a două atitudini: una a unui partid care, orbit — după mine — în momentul acesta, în lupta lui din interiorul ţârii, caută să se servească de orice mijloace oricât de primejdioase şi dăunătoare ar fi pentru interesele permanente ale ţărei. Şi atitudinea noastră care vă declarăm că atari sunt ale ţării. Mai cu seamă în condiţiunile actuale, de vor avea repercusiuni pe mai mulţi ani, prin urmare, şi din acest punct de vedere, noi credem că servim un interes al tării, punând acum, după cum am pus, după pregătirea care s-a făcut, și chestiunea stabilizărei monetare, punând chestiunea împrumutului astăzi, care, încă o dată, este necesar tării. Acei care-l ajută, oricare ar fi părerile lor politice, sunt buni români, iar cei cari nu lucrează contra intereselor ţării, alături de vrăjmaşii fireşti ai ei. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii). D. VINTILA I. C BRATIANU, preşedintele consiliului şi ministru de finanţe. In ceea ce priveşte opinia publică internă, eu cred că explicaţiunile de astăzi sunt foarte bine venite, din două puncte de vedere. Unul ca să ştie partidele politice că sunt anume căi cari nu Replica d-lui preşedinte al consiliului - Jtonarţda_Jki_jcoBreg0a>_d:lHi>Julh3_2JaBiu D. VINTILA BRATIANU, preşedintele Consiliului şi ministrul finanţelor. Domnilor deputaţi, deşi domnul Maniu a făgăduit că nu revine asupra desvoltărei care s’a făcut adineauri a interpelării domnului Micescu, totuşi a revenit. Eu nu adus regimul actual monarhic pentru desvoltarea noastră modernă şi sub regele Carol I şi s sub regele Ferdinand. Să fiţi siguri ei,această opinie publică şi bunul ei stimţ mai puternic decât orice altă lege, vor lupta pentru eu să înţelegeţi ce este principiul monarhic voi relua această discuţiune, ci, măi bine înţeles şi că el poate fi voi mulţumi să iau act de două schimbat după bătaia vântului sau declaraţii ce a făcut. Una este că împrumutul acesta, sau stabilizarea care se face, ori de cine s’ar face, este în primul rând a ţării şi că prin urmare vor trebui toate partidele politice să le recunoască, să se supuie lor şi că nevoile mari ale ţărei trebue să găsească un front unic naţional. (Aplauze pe băncile majorităţii). Prin urmare, din acest punct de vedere şedinţa a fost bună, pentru că iarăşi un echivoc a fost înlăturat. Sperăm că şi cu privire la o a doua chestiune d-l Maniu va elimina echivocul. Am văzut însă că şi de rândul acesta, a izbutit, cu abilitatea obişnuită a d-sale, să-l lase încă în picioare. (Ilaritate). Dumnealui declară că este conducătorul unui partid monarhic, dar care înţelege o monarhie care se schimbă după părerea fiecărui moment. Regimul nostru este al unei monarhii bazată pe o dinaşti© aleasă de poporul românesc, atunci când a aşezat temeliile organizaţiunei noastre moderne. In acelaş timp el şi-a dat o constituţiune prin care şi-a statornicit în mod desăvârşit modul cum trebuie să se perinde succesiunea în actuala dinastie. Chestiunile acestea, domnul Maniu nu le-a atins ; n’a vorbit nici de constitutiune, nici de legătura ei cu dinastia română, atunci când s’a declarat monarhist. Cred că va fi silit să lumineze, echivocul ce ar vrea încă să menţie, pentru că sunt în joc chestiuni vitale ale ţării şi care trec peste oameni pest© abilităţile momentului şi interesele secundare ale partidelor. (Aplauze pe băncile majorităţii, strigăte de bravo). Şi această tură ştie pe foloase * Cu deosebită stimă Basiliannakis curentele şi interesele momentului (Aplauze pe băncile majorităţii). Pentru aceste cuvinte sunt convins că va veni vremea — eu ştiu când, dar va veni — ea.... O VOCE să vă pocăiţi. (Ilaritate). D. VINTILA LU BRATIANU, preşedintele consiliului şi ministru de finanţe, ca să vă pocăiţi, şi să faceţi lămurirea întreagă a acestui echivoc, solidarizându-vă cu sentimentul întregei Ţări Româneşti. (Aplauze prelungite). Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art .3 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 1?1 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Iannakis Basile de origină şi supuşenie greacă născut în anul 1878 în Turcia oraşul Tsarchiu, domiciliat în oraşul Vaslui str. Buna Vestire No. 7, căsătorit legitim cu Ioana V. Mandache cetăţeană româncă, renunţând la supuşenia slăină, dorind a deveni cetăţean român cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispune îndeplinirea formalităţilor legale in acest scop, cu dispensă de stagiu conform art. 8 din legea pentru dobândirea cetăţeniei române fiind căsătorit cu o cetăteancâ româncă Şi în adăugire sut stabilit aici din anul 1920. Anexez un număr de 8 acte notate pe contra pagină, precum şi una coală timbrată a lei 50 nescrisă.