Viitorul, februarie 1928 (Anul 20, nr. 5984-6008)

1928-02-01 / nr. 5984

TEATRU-MUZICA Maria Guerrero a am­ anunţat, că în urma unei grave indispoziţii, celebra actriţă spaniolă Maria Guerrero, trebuise să renunţe a mai apare pe scenă. Zilele acestea, Maria Guerrero, a încetat din viaţă, la Madrid, în urma unei puternice crize de uremie■ ' ' . Născută în 1868, Maria Guerrero, fiica unui bogat industriaş spa­niol, a venit încă de tânără la Pa-­­ris, unde, hotărâtă să se consacreze scenei, a luat lecţii cu marele Go- Quelin.­­ . In 1895, a luat conducerea „Tea­­trum spaniol“, din Madrid, unde a făcut să se reprezinte vechile, capodopere ale teatrului spa­niol. S-a călătorit, în 1896, cu un Grande de Spania, don Fernando Deaz de Mendoza, care sa făcut ISI CAPITALA ——---------| Teatrul National Astă seară. Marti 31 ianuarie crt. Teatrul National reprezintă din nou „Omul cu mârţoaga“ de G Ciprian, d-na Tantzi Bogdan şi maestrul Bre­­zeanu reluându-şi rolurile create de d-lor îa premieră alături de d. Cal­­boreanu şi Ion Sârbul creatorii de­săvârşiţi ai lui Chirică şi Varlam. In seara de Miercuri 8 Februarie crt. Teatrul Naţional va începe se­ria de reprezentaţii Ventura cu pu­ternica tragedie a lui Racine ,,P­ro­dia“ în care d-ra Ventura are cea mai desăvârşită creaţiune a sa. Pie­sa va fi pusă în scenă de d. V- E­­nescu. Opera Română Astăzi Marţi opera face Relache din cauza repetiţiunilor generate şi a pregătirilor de montare ale bale­tului „Petruscha“, pentru care Stra­­winscky a scris faimoasa partiţiune care a făcut la apariţia ei epocă în analele muzicei. Execuţia muzicală a dificilei şi atât de pitoreşti partiţi­­uni e încredinţată d-lui Eg. Massini coreografia, foarte originală, d-lui A. Romanovsky. Premiera va avea loc joi 2 Februarie. Publicul e pre­venit că spectacolul va începe cu „Petruşcka“, după care va urma re­luarea operei de Delibas „Lak­me“, actor şi cu care a jucat un numen în Spania, dar în amândouă Ame­­ricile, in Anglia, în Belgia. Parisul a aplodat-o în­­ 1908 şi în 1910 în cursul unor serii de reprezentaţii. Printre succesele ei, cităm: „Mar­gareta“ de Jacinto Benaventi; „Dona Perfecta“ de Peres Baldur, „Dona Maria la Broux“ de Mar- Quina. Dintre clasici, s-a distins mai cu seamă în rolurile pieselor de Zor­illa Amintim că în 1022, atunci când Mana Guerrero şi soţul ei con­struiseră teatrul Cervantes, la Bue­­nos-Ayres, întreaga Spanie s'a aso­ciat la această mare manifestaţie care s'a dat în onoarea celor doi artişti şi guvernul a acordat artis­tei crucea ordinului Alphonse al XII-lea, o fim­ artists. Tragedianul Baratoff va juca Sâmbătă 4 Februarie, la „Alham­bra“, „Tatăl“­ele Strindberg. In acea­stă piesă marele artist are o for­midabilă creatiune. Willy Burmester va da două con­certe In Capitală. Biletele la „Come­dia“. Se anunţă un singur concert dat de Alfred Piccaver. Informaţiuni la „Comedia“ pas. Imobiliara. Bibliografii CELE DOUA SUFLETE SI SPI­RITISMUL este o interesantă lucra­re ştiinţifică, scrisă pe înţelesul tu­turora, de Panait Macri. Se desvălue în această scriere de adâncă ştiinţă cele mai ascunse taine ale vieţi omeneşti. Această carte, tipărită cu o deo­sebită îngrijire, pe hârtie satinată, cu ilustraţii în text şi cu o copertă ilustrată în culori,­­ se vinde nu­mai cu 25 lei volumul. De vânzare la librării şi depozi­tarii de ziare. MOARTEA lui TEODOR CAPITANOVICI­ ­ - Vice-gurnatorul Bancei Naţionale - O telegramă sosită aseară în Ca­pitală, a adus la cunoştinţă trista veste că în noaptea de Duminică, a încetat din viaţă la Cannes (Fran­ţa), Teodor Căpitanovici, vice-gu­­vernatorul Băncei Naţionale a Ro­mâniei. El plecase acum două săptămâni la sus zisa localitate din Franţa, spre a se recrea câtva timp. La câte­va zile după sosire însă, a con­tractat o gripă care agravându-se, i-a fost fatală. Teodor Căpitanovici a fost unul d­in puţinii noştri specialişti în problemele financiare, care prin cultura, experienţa, devotamentul şi munca sa disciplinată, a contri­buit la organizarea pe baze solide a instituţiunei Băncei Naţionale a României. Fost magistrat, deputat şi sena­tor, I. Căpitanovici a fost ales de adunarea generală a Băncii Naţio­nale în ziua de 17 Februarie 1913 director al acestei instituţiuni iar în ultimul timp fusese numit vice­guvernator. ■ In împrejurările grele, create de starea de război­ şi în special de retragerea armatelor noastre în Moldova, s’a încredinţat lui Căpi­tanovici greaua şi delicata misiu­ne de a transporta la Moscova te­zaurul Băncei Naţionale. T. Căpitani moi s’a dus la Mos­cova în Decembrie 1916 şi­ acolo a supraveghiat operaţiunea depune­rii tezaurului în pivniţele palatu­lui Kremlin, luând toate garanţii­le,­­ în acord cu delegaţii autori­tăţilor imperiale ruseşti şi con­form instrucţiilor ce le avea din partea guvernului român, în pri­vinţa siguranţei acestui important depozit. Cu toate asigurările date şi de aliaţii României, regretatul Căpitanovici n’a părăsit Moscova, nici după isbucnirea revoluţiei din Martie 1917 şi instalarea regimului dictatorial bolşevist. El a rămas la postul său de gardian al tezau­rului român, ca un ostaş discipli­nat şi eroic şi din această cauză a avut de suferit un tratament bru­tal şi odios din partea nouilor câr­­muitori ai Rusiei sovietice. Din cauza suferinţelor morale şi fizice, îndurate în acea epocă, sănătatea lui Teodor Căpitan­ovici a fost zdruncinată. Rămăşiţele pământeşti­­ale lui Că­pitanovici vor fi aduse în ţară. D. colonel Pleniceanu, o rudă a defunctului a plecat în acest scop la Canines. U—HWH—MWMIMW CRONICA Trib, Ilfov, s. II comerț, a jude­cat ori, după legea micului par­chet,, procesul escrocheriei lui Ma­rin­ Constantine­scu zis Fripta, a­­rastat alaltăieri pentru «escroche­rie»,,, fiind prins pe când, după ce ademenise pe o croitoreasă în­­tr’un hotel sub amenințarea că umblă fără condicută şi după ce o terorizase spunând că el este poliţist­ de moravuri, i-a luat cu sala cei 300 de lei, cu care victima voia să-şi achite ultima rată a ma­­şinei de cusut. Tribu­ralul l-a condamnat la şase luni închiso­are corecţională. Drepturile copiilor adoptivi , Curtea de casaţie s. N­. a solu­ţionat ori, o importantă chestiune de drept. Curtea de apel din Galaţi, pronun­ţând hotărârea de divorţ a lui Ni­­culae Ene Matei, de soţia lui,­­ a decis totodată ca o treime din averea soţului divorţat să fie lă­sată copilului lor unic, adoptiv. Soţul a făcut recurs în casaţiune contra deciziei, susţinând că trei­mea acordată de lege în asemenea cazuri, trebue să fie atribuită nu­mai copiilor legitimi ieşiţi din că­sătorie, iar nu şi celor adoptivi. înalta Curte, după lungi dezba­teri şi deliberare, a admis recursul şi a casat fără trimitere deciziunea atacată. . încă o jurisprudenţă Tot ori, înalta Curte de casaţie, ». NI, a soluţionat încă o problemă de drept ie legatară cu chestiunea contradicţiunii dintre verdicte şi sentinţe, la juraţi. Recurenţii Ion N. Cojocaru şi Ion I. Cojocaru, atacau sentinţa Curţii cu­ juraţi a jud. Constanţa, prin care, fiind judecaţi pentru crimă de omor, cel dintâi a fost achitat de orice penalitate, secundul con­damnat la 5 ani închisoare iar am­bii, obligaţi în mod solidar să plă­tească 100 mii lei despăgubiri ci­vile, înalta Curte a respins recursul celui osândit — dar a admis re­cursul lui Ion Cojocaru în ce pri­veşte despăgubirile civile. A considerat anume că, în cazu­rile în care există contradicţiune între considerentele din sentinţa Curţii şi răspunsurile din verdic­tul juraţilor — cu privire la cul­pabilitatea acuzatului achitat, — nu se mai poate vorbi de o vala­bilă statuare. De aceea, cazul a fost trimis tri­bunalului Tulcea spre a aviza asu­pra pretentiunilor civile în legă­tură cu verdictul juraților. Dr. R. CERNA BOALE de PIELE și SIFILIS 43, str. N. Bălcescu­(Piata Romană) BUCUREȘTI.—Cons.’­4—6 Diatermo. și Crioterapie studiate la spitalul Saint-Louis din Paris JUDICIARA £®3âiâ!fimss­8& uimi escroc SPECTACOL­Ele ZILEI Marti 31 Ianuarie OPERA ROMANA. — „Belache“ TEATRUL NATIONAL ora 8 juni. — „Omul cu mârţoaga“ piesă în 4 acte de d. G. Ciprian, cu d-nii I. Brezeanu, Calboreanu, Sârbul, d-nele Tantzi Bogdan, Sonia Clu­­ceru. TEATRUL REGINA MARIA ora 9 seara. — „Soţul ideal“ piesă în 4 acte de O. Wilde, cu d-nele Lucia Sturza Bulandra, Marietta Sadovea­­nu, d-nii Tony Bulandra, I. Mano­­lescu, G. Storin. TEATRUL MIC ora 9 seara. — „Câinele care aduce“ comedie în trei acte cu­ d. I. Iancovescu și Tanti Cutava Barozzi. TEATRUL NOSTRU ora 9 seara.— „Merit II“ comedie în trei acte, cu d. C. Toneanu şi d-na Toto Ionescu. CINEMATOGRAFE CINEMA FRASCATI. — „Curtiza­­ne“, cu Paul Wegener, Andrée Lafayette şi Werner Fuetterei’. CINEMA CAPITOL. — „Don Qiu­­chote“ cu Pat şi Patachon. CINEMA ODEON. — „Nostalgie (Dor de ţară) cu Mady Cristiano, Livio Pavanelli şi W. Dieterie. CINEMA LIPSCANI-PALACE. — „Bigamie“, cu Maria Iacobini şi Ernst Verebes. CINEMA MARIOARA VOICULE­­SCU. — „Fecioara din Harem“, cu Greta Nissen. CINEMA BULEVARD PALACE. — „Duelul în aer“ regia Jacques de Baroncelly, cu Mady Christians, şi Gabrio. CINEMATOGRAFELE ATENEULUI ROMAN: „Patria“ de Victorien Sardou cu Henry Kraus. CINEMA SELECT. — „Les Tran­­satlantiques“, după romanul lui Abel Herman. CINI­MA „SCALA“. După cererea generală reluarea marelui film „Or­row“. CINEMA RAHOVA. — „Chantage" (Santaj) cu Huguette Duflos și Jean Angelo. CINEMA ATENEUL GOLESCU. — „Micul Lord“ cu Mary Pickford. CINEMA REX (Calea Dudeşti). — „Litera Roşie" cu Lilian Gisch şi o comedie. CINEMA JUPITER (Moşilor).­­ Napoleon“ Cap. II. CINEMA MARCONI. — „Ivan cel groaznic“ şi trupa Titi Mihăilescu. TEATRUL CINEMA MODEL. — „Chantage“, cu Huguette Duflos şi Jean Angelo. CINEMA MILANO (cal. Călăraşi).— „Mata-Hari“, cu Magda Sonya. CINEMA GLORIA. — „Viena dan­sează“, cu Lya Mara şi Ben Lyon. CINEMA AMERICAN. — „Barbara, fiica deşertului“, cu Vilma Banky şi Ronald Colman. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI. „ Nun­ta spânzuratului“, cu John Gil­bert. CINEMA ROMA. — „Ceasul primej­dios“ cu Eddie Polo şi teatru. CINEMA FILANTROPIA. — „Ma­non Lescaut“ cu Lia de Putty şi Wladimir Paidarow. VTITORAI! N­­TERE-I­RTE-K­NEMA IM STRAINATATE Cintantenarul operei din Dresda Opera din Dresda va sărbători a cincizecea aniversare a sa și cu această ocazie va reprezintă pentru prima oară, noua operă a lui Ri­chard Strauss „Frumoasa Elena“. Succesul romanelor Ultimul roman al lui Paul Mo­rand: „Le Boudha“ a fost tradus în opt limbi: suedeză, germană, ita­liană, cehă, engleză, polonă, spa­niolă, ungară. Evident e departe de a atinge recordul stabilit de „Ma­ria Chapdelaine“ a lui Hémon, care a fost tradus în 17 limbi străine. Ori­cum, e o frumoasă perfor­manță. AUTONOMIA COMERŢULUI in TARA NOASTRA CowgerInfta ' d-gwl­gg„­­orgafa „Sffrtul Negustoresc“ — Ciclul de conferinţe, organizat de „Sfatul Negustoresc”, despre desvoltarea negoţului , nsotru, s’a inaugurat Duminecă cu conferinţa d-lui profesor N. Ior­ga, autorul celei mai complete lucrări asupra trecutului comerţului românesc. D- prof. N. Ioroga a arătat că is­to­ria comerţului românesc se poate urmări cu precizie până la regu­lamentul organic. De la regulamen­tul organic, materialul documentar lipseşte, fiindcă graţie amestecului statului în viaţa economică lipseşte viaţa negustorească. Azi negusto­rul nu păstrează decât acte de con­tabilitate, contracte de închirieri şi citaţii de procese. Negustorii, nu statul sunt aceia cari pot pune la îndemâna cercetătorului, date asupra comerţului românesc, după regulamentul organic. Comerţul românesc de azi nu este decât o serie de întreprinderi individuale necoordonate. E necesară o autonomie a comer­ţului ? Fără îndoială. Altfel co­merţul e supus tuturor vânturilor din afară şi încurcăturilor din lăuntru. Nu tot ce-a fost bun în ţară a eşit din poruncile domneşti şi deseori Domnul asculta glasul negoţului. Oraşele noastre erau aşezări ne­gustoreşti înaintea statornicirilor domneşti. Altfel s’au petrecut lu­crurile în statul ungar, întemeiat în oraşe în baza privilegiilor. In Moldova, şi în Muntenia, chiar a­­şezarea oraşelor preceda privile­giul. Se vorbeşte de-o vreme mereu de comerţul­ naţional- Socot, că a­­cela este comerţ naţional, care aduce folos ţării. Capital naţional este acela care sporeşte bogăţia ţării. Şi nu importă de unde vine acel capital. Odinioară treburile negustoreşti se tratau între starostiile negus­toreşti ale oraşelor şi se tratau cu cinste şi omenie, fiindcă în comerţ e interesantă cauza, însă e intere­santă şi persoana negustorului. Fireşte, există o legislaţie, însă legea e făcută după un număr de experienţe şi nu le poate cuprinde pe toate. Noi am rămas la princi­piile dreptului roman şi ale codu­lui napoleonian. Nu toate sunt, însă, aplicabile societăţii noastre. Nu pot rămâne normele neschim­bate, câtă vreme societatea evo­­luiază. Statul are numai două datorii : 1) de a păstra perfectă rânduială în ţară şi 2) de­ a împiedica risipa bogăţiei naţionale, lovind in inte­resele fiecăruia. Practica siguranţei rodului muncii şi a câştigului cinstit e mai sfântă decât orice teorie abs­tractă. In vremea Domnitorilor Grigore­ Ghica în Moldova şi Alexandru Ipsilante în Muntenia, s’au pus bazele încurajării industriilor. Nu s’a mai importat postav şi s’au în­fiinţat două fabrici, una la Chipe­­reni -Moldova­ şi alta la Afumaţi (Muntenia)­ Domnul, cel dintâi, a dat­­exemplul simplicităţii, apărând la Divan în haine de postav dela Chipereni. A venit însă vremea atotpricepu­­ţitor şi s’a statornicit epoca lipsei de răspundere personală. S’au adus mecanisme sociale şi legiuiri. Nu s’a înţeles că în viaţa unei socie­tăţi, ce­l bun azi poate fi prăpăs­­tios mâine. Şi această nepricepere îşi are origina din concepţia fana­riotă care a adus mecanismul onest al societăţii franceze pentru a-l aplica cu spontanietatea zăpăcită a n­eoportunităţii sociale. * Azi avem domnia hârtiei. E spăimântătoare cantitatea de hâr­tie consumată de formalismul biu­­rocraţiei noastre. Statul trebue să fie reprezentat în aşa fel încât în anume chesti­uni esenţiale să aibă continuitate. E o crimă sau o nebunie să te joci cu viaţa unei societăţi. Sub masca omului de partid, trebue totdeauna sa rămână figura maestoasă a sta­tului. Autonomia comerţului tiu poate să strice statului- Statul trebue să înţeleagă că vieţii economice nu i se poate opune teoria făurită de necompetinţa de sus. Până la această autonomie co­merţul să se organizeze pe calea sfaturilor negustoreşti. Odată or­ganizat, comerţul să declare război falşilor negustori şi bancherilor exploatatori ai nevoilor negusto­reşti şi împotriva politicianilor, atunci când ei se ascund în dosul fecăruia dintre acești exploatatori. naam D­­ N. IORGA EXPOZIŢII de PICTURA Sala „Ileana“ (Cartea Românea­scă). Expoziţia d-nei Cecilia Cuţe­­scu-Stork, până la 12 Februarie. ,Ateneul Român“ Miercuri 1 Fe­bruarie va avea loc vernisajul ex­poziţiei d-nei Maria Lt.-col. Ione­­scu-Bacaloglu iar Duminică 5 Fe­bruarie îşi va deschide expoziţia pictorul J. Neyles (Sala „Exarcu“ 1). Sala „Căminul Artelor Regina Ma­ria“ /Calea Victoriei 83). Mâine Miercuri 1 Februarie c. are loc vernisagiul expoziţiilor: Ath. De­­miac, Adina Paula Moscu, S. Tara­­sov şi N. N. Tonitza. Sala „Artelor decorative (Câmpi­­neanu 17). Expune pictorul D. Ghiaţă. In ziua de 5 Februarie se va des­chide in aceiaşi sală expoziţia de pictură a d-nei L. Demetriad-Bălă­­cescu. Sala „Mozart“: Vartamian, Ca­­targi, d-na Creţu Slăvinaru şi I. Tempeanu şi Zamphiropol-Dal. Sala „Hasefer“ (str. Karagheorghe­­vici 9). D-na Nina Arbore, In sula „Minerva“ din Craiova, au deschis o interesantă expoziţie d-nii: Ressu, Pătraşcu, Pan Ioanid. Defăimătorii ţării şi sancţiunile opiniei publice (Continuare din pagina t­a­ nevoia solidarităţii naţionale. Edu­caţia cetăţenească şi naţională la aceste popoare este astfel încât, când critici ceva din ţara ta, să ştii că nu sporeşti autoritatea par­tidului din care faci parte, ci o stazi. Spuneţi, că aţi fost siliţi să luaţi o atare atitudine fiindcă noi am dus campanie acolo în contra dv. Vă declar, că atât când am fost ministru de finanţe, anii din urmă, cât şi acum de când sunt de şease luni de zile, nici­odată nu am vorbit, nu am avut prilejul să vor­besc şi nici nu m’am gândit să vorbesc­­ceva în contra dv. Din contră, când a venit vre-un gazetar la mine, străin, şi mi-a spus ceva despre atitudinea dv., eu am spus: Acestea sunt cestiuni cari ne pri­vesc pe noi, sunt cestiuni interne ale tăiai. (Aplauze r^slungite pe băncile majorităţii). D. VIRGIL MADGEARU: Dom­nule prim-ministru, daţi-mi voie să vă dau o informaţie. VOCI DE PE BĂNCILE MAJO­RITĂŢII: Jos, jos! D. VIRGIL MADGEARU : Dv m-aţi întrerupt pe mine, vă rog să-mi daţi voie să vă dau o infor­maţie: vă dau cuvântul meu de onoare, că oameni de mare auto­ritate, mi-au spus la Paris, că d-l Barbu Ştirbey, care actualmente se află acolo, ţine următorul lin­baj în cercurile financiare: Daţi bani României, pentru că dacă nu daţi acum guvernului Brătianu, va veni un guvern Maniu, care va fi un guvern gem­ano­fil şi Franţa va pierde toată influenţa sa în Ro­mânia-D. VINTILA I. C. BRATIANU, preşedintele consiliului şi ministru de finanţe. Domnilor deputaţi, eu las pe d. Madgearu pentru că eram sigur că se va întâmpla şi de data aceasta, ce s’a întâmplat şi mai adineaurea, faţă de afirmarea d-lui Antonescu- Cuvântul d-sale nu mai poate avea credinţă, domnilor: d-l Barbu­­Ştirbey e plecat de o funi zie, care este unul din oamenii cei­ de zile la St. Maurice, d-sa a trecut mai din stânga, şi cum vorbea de­ numai prin Paris. Orice critică în afară scade au­toritatea partidului care o face cred că, în mod nesocotit vă în­tâlniţi cu acţiunea dusă de vrăş­maşii fireşti ai ţării. De aceea cred, de datoria mea, ca şef al guvernu­lui şi ca şef al altui partid, să vă spun că greşiţi şi că nu trebuie să greşiţi şi că nu trebuie să duceţi pasiunea dv. politică pe nişte căi dăunătoare ţârei. Domniilor, s’a vorbit de sancţi­uni. S’a întrebat dacă sunt măsuri legale pentru a împiedica ase­menea acţiuni. Ştiu, domnule Mieescu, că sunt state, cum a fost Franţa, care, ac­um în urmă, după formarea gu­vernului naţional al d-lui Poincare, faţă de unele speculaţii financiare, a luat măsuri prin legi contra de­­făimărei creditelor. Dar nu cred să fie legislaţiune, de împiedicare a unor partide politice, până de a ponegri ţara în afară, fiindcă a­­tari acţiuni nu s’au văzut în­să. Dar, domnilor, dacă nu sunt sanc­ţiuni penale şi legale, există sanc­ţiuni morale. (Aplauze prelungite pe băncile majorităţii). Domnilor, domnul Popovici, când se plimbă prin străinătate, e tot­deauna foarte mulţumit de d-sa. D. M. POPOVICI: Ca şi dum­neavoastră, ţârei. (Aplauze prelungite pe băn­cile majorităţii). Or, domnilor, nu sunt în cei zece ani de la unire încoace, roade do­bândite pentru patrimoniul naţio­nal? Pentru ce să ajutăm pe acei vrăjmaşi din afară? De ce să lăsăm ca statul şi poporul acesta să fie defăimat, tocmai acum când încep să se vadă roadele străduinţelor şi jertfelor de tot felul? Priviţi numai chestia optanţilor, izvorul dintr’un caz izolat și se­cundar. Se caută să se facă din ea o armă, care azi trebue să conducă la modificarea tratatelor și la în­treaga campanie Rothermere. Prin aceste campanii vrea să se con­vingă opinia publică europeană, care regulează, în momentul acesta, multe chestiuni mari, că România nu e un factor politic viu şi tr­ainic, că nu a făcut decât regrese de când este întregită şi că domnia cea veche de robie din înainte era cea normală. Tot aşa faţă de reforma agrară, care este una din reformele cele mai mari şi mai importante ale Europei moderne şi care din ce în ce se afirmă ca un titlu de glorie pentru statul şi poporul român, vrăjmaşii ţarei duc în contra ei o întreagă campanie cu prilejul op­tanţilor. Este atunci oportun, ca unii din drr când se duc în străinătate, să spuie că reforma agrară a dat greş, că-i o nenorocire pentru poporul ce a beneficiat de ea, că trebuie re­făcută?­­ D. VIRGIL MADGEAR­U­: Cine a spus aceasta? VOCI DE PE BĂNCILE MA­JORITĂŢII : D-voastră. D-nul VIRGIL MADGEARU: Minciună ! D-l VINTILA BRATIANU, pre­şedintele consiliului şi ministrul finanţelor Domnilor, eu aşi fi foarte feri­cit să declaraţi cel puţin aici, că reforma agrară e o reformă care a fost fericită pentru tarra ro­mă,­ească şi este un titlu de glorie pentru neamul românesc prin mo­dul paşnic în care a fost soluţio­nată. (Aplauze prelungite pe bănci­le majorităţei). Aceasta să fie grija şi călăuza noastră. Să vedem ce fac duşmanii ţârei şi ai neamului şi în mijlocul unor atari campanii să nu spunem să suntem o ţară fără stabili­tate, pentru că îndată vrăjmaşii noştri se vor servi de vorbele noas­tre ca să convingă opinia publică europeană că suntem o configu­raţie politică artificială, care nu ... . . poate trăi prin­ ea însăşi şi ca fi oameni de mâna a doua sau a zi la guvern, cari sunt căile pe cari factor de progres şi ordine în re­ i treia interesaţi, căutând să grecii- nu trebuie să le urmaţi, fiind asi­giunea în care suntem. leze anume situaţiuni, care văd în­­ fel dezaprobaţi de întreaga opinie slăbiciunea noastră posibilitatea publică. (Aplauze pe băncile maje­să-şi facă câte odată treburile lor rităţii). Noi mergem înainte cu nereuşite, . opera şi cu datoria noastră. A­Dar aceştia nu formează opinia a­ceasta datorie este aceea ca să pu­­publică adevărată a ţârei respec-jtem mări rezistenţa ţâre? faţă de tire.. Al doilea factor politic este•, încercările vrăjmaşilor fireşti din opinia publică internă, afară ai ţărei — fiindcă cei din-D- MIHAI POPOVICI: Care ei­ alaăuntru cred că se vor lumina şi se spus cuvântul în contra dv­s. VINTILA BRATIANU, pre­şedintele Consliului şi ministru de finanţe. Eu sunt foarte mulţumit când mă întorc în ţară. D-sa se de­­clară mulţumit de roadele acţiunei sale numai pentru propriul său partid. Ne spunea adineauri, că o­mul- nu vroiam, să numit, de atmosfera pe care a lă­ să mă întrerupă, sat-o acolo. Să-mi daţi voie să nu cred ca atari demersuri poate să sporească autoritatea unui partid politic, pentrucă Francezii, ca şi Englezii, sunt patrioţi. Vi s’a citit adineaurea cuvintele d-lui de Mon­ Când mergem în streinătate să punem strajă curii De aceia să spunem strajă gurii noastre mai cu seamă când mer­gem în străinătate. (Aplauze pe băncile majorităţii). Să nu dăm argumente, cu cari numeroşii duş­mani ai terei să lovească în eia. (Aplauze pe băncile majorităţii). Prin urmare, domnilor, cea dintâi acuzaţie pe care o ridică pentru a ne păgubi, vrăşmaşii noştri, este această nesiguranţă a zilei de mâine din România, vorbind me­reu de vulcanul, pe care suntem. D. VIRGIL MADGEARU : Poţi să afirmi că noi stăm pe un vulcan! Aceasta este conştiinţa d-tale ? (Aplauze pe băncile parti­dului naţional ţărănesc). D-l VINTILA I. BRATIANU, preşedintele consiliului şi ministru de finanţe: Domnule M­adgea­n, nu-mi pune mie de gură ceea ce nu stă în gândul meu. Eu am spus : că atunci când vrăşmaşiii ţării vor să arate că noi am sta pe un vulcan, ,a se spune că trebuie să ne aşteptăm la revoluţie, cum fa­ceţi în fiecare zi, nu este a face bine tării. (Aplauze prelungite pe băncile mai.). Eu tocmai m-am ridicat împotriva celor c­ari vor­besc cu atâta uşurinţă în aceste momente şi în atari condiţii, de revoluţiune în Ţara Românească. Domnilor, a doua chestiune, pe care-o ridică vrășmașii țării în lupta lor contra ei este aceia a consolidării financiare. De ce ? O fac pentru că îi interesează chesti­unea financiară de la noi ? Nu. O faci fiindcă văd că primi stabiliza­rea monetară, pe care o putem face de-aci înainte, prin împrumu­tul dinafară, prin solidaritatea in­ternaţională pe care o aduce, — ni se dă putinii de a ne înzestra, de a pune în folosinţă, în condiţi­­uni mai bune şi mai favorabile, si­­tuaţiunea ţărei noastre, aşa cum ne-a fost lăsată de războiu. Duş­manii noştri se tem de întărirea României, care trebue să le spul­bere speranţele lor de a readuce o stare ce nu mai poate fi. (Aplauze pe băncile majorităţei). Eu înţeleg laoiarte bine ca vrăş­maşii noştri fireşti din ţările în detrimentul cărora s’a făcut între­girea neamului, să ducă o campa­nie de ponegrire împotriva noastră şi de negaţiune a roadelor dobân­dite. Dar vă întreb : Oare, n­’a făcut nimic rodnic — nu zic guvernul acesta — nu ministrul pe c­are-l acuzaţi, — dar ţara aceasta, mun­citoare şi doritoare de mai bine, prin sacrificiile ei, timp de nouă ani de zii© dela război încoace ? (Aplauze pe băncile majorităţii) Nu avem noi un capital câştigat pentru patrimoniul nostru ? Şi n’am realizat noi, ceeace nu s’a făcut aiurea, consolidarea internă fără ajutorul din afară ? Că mai sunt slăbiciuni, evident. Cine neagă lucrul acesta ? Dar, este o rezultantă pozitivă dobân­dită şi ea se vede din toate buge­tele şi toate statisticile, publicate, d­in toate consolidările făcute peste hotare. Publicaţiile făcute au fos­t trimise în afară şi la Liga Na­ţiunilor car© a avut, în fiecare an, aceste publicaţii spre a vedea că România n’a mers îndărăt, cum se afirmă de duşmanii noştrii, şi din nenorocire de unii români. Alt­fel s’ar putea vorbi azi de credit şi împrumut în fără? (Aplauze pe băncile majorităţii). Chestiunea financiară De aceea, al doilea teren, pe care vrăjmaşii ţării s’au pus pentru a căuta să împiedice consolidarea noastră, a fost chestiunea finan­ciară. Atunci, domnilor, când în citi­rile cari vi s’au făcut, aţi văzut că tocmai pe aceste două chestiuni faceţi o acţiune politică de aragă Sandi unii® morale Dar, domnilor, ziceam adineauri, acţiuni sunt contra intereselor mari că sunt sancţiuni morale, care sej ale ţării, pentru ca să vă c hîî*:«pe­­dau de doi factori: unul este strei-; rim în faţa, opiniei noastre pu­­nătatea, care nu poate să dea unui blice. partid politic crezământ decât a-J Atitudinea noastră însă nu vine­tunci când îl vede într’o acţiune­ din ură şi pasiune politică, dar serioasă şi conformă interesei ori pentrucă să vedeţi şi d-voastră, ca generale ale ţării. Evident că pot partid care năzuiţi să veniţi într’o voi trezi de pe calea greşită ce au luat-o, faţă de vrăjmaşii din afară trebue să continuăm consoli­darea din ce în ce mai temeinică a ţării, fiindcă din consolidarea ei va eşi sporirea energiei şi, prin urmare rezistenţa mai mare a au­torităţii statului român, câştigarea şi menţinerea drepturilor lui, care trebue să fie urmate- (Exclama­,1 f Le știrbite pe diferite eSi. tinei de hmvo anb­uze ne băneile1 In al doilea rand, suntem hotărâţi ’ aplauZe , băncile sunt conving ^ servira iarăşi nu Al doilea, ea a dat prilej unuii u,n ,interes PaA:CLfS partid politic ca să revină asupra obștesc, urmărnd o stabilizare ■. unor echivocuri cari erau în iute- i Jlf1 împrumut pentr­u teaest a • resul tării ca să fie lămurite. Ati ^,ra - z^eam 31 ,a -jiponHat aceste deelaratiuni si Mesa?, ele nu sunt ale unui pârtii. aiscultat aceste declaraţiuni şi cred.»»* D-l M. POPOVICI: Vreţi să scăpaţi din ridicolul acuzaţiunilor aduse. D-l VINTILA. I­ C. BRATIANU, preşedintele consiliului şi mi­nistrul finanţelor : Suntem, vedeţi, în faţa a două atitudini: una a unui partid care, orbit — după mine — în momentul acesta, în lupta lui din interiorul ţârii, caută să se servească de orice mijloace oricât de primejdioase şi dăunătoare ar fi pentru interesele permanente ale ţărei. Şi atitudinea noastră care vă declarăm că atari sunt ale ţării. Mai cu seamă în condiţiunile actuale, de vor avea repercusiuni pe mai mulţi ani,­­ prin urmare, şi din acest punct de vedere, noi credem că servim un interes al tării, punând acum, după cum am pus, după pregătirea care s-a făcut, și chestiunea stabilizărei monetare, punând chestiunea îm­prumutului astăzi, care, încă o dată, este necesar tării. Acei care-l ajută, oricare ar fi părerile lor politice, sunt buni români, iar cei cari nu­ lucrează contra intereselor ţării, alături de vrăjmaşii fireşti ai ei. (Aplauze prelungite pe băn­cile majorităţii).­­ D. VINTILA I. C­ BRATIANU, preşedintele consiliului şi ministru­ de finanţe. In ceea ce priveşte opi­nia publică internă, eu cred că ex­­plicaţiunile de astăzi sunt foarte bine venite, din două puncte de ve­dere. Unul ca să ştie partidele po­litice că sunt anume căi cari nu Replica d-lui preşedinte al consiliului - Jtonarţda_Jki_jcoBreg0a>_d:lHi>Julh3_2JaBiu D. VINTILA BRATIANU, preşe­dintele Consiliului şi ministrul fi­nanţelor. Domnilor deputaţi, deşi domnul Maniu a făgăduit că nu revine asupra desvoltărei care s’a făcut adineauri a interpelării domnului Micescu, totuşi a revenit. Eu nu adus regimul actual monarhic pen­tru desvoltarea noastră modernă şi sub regele Carol I şi s sub regele Ferdinand. Să fiţi siguri e­i,a­­ceastă opinie publică şi bunul ei stimţ mai puternic decât orice altă lege, vor lupta pentru eu să înţe­legeţi ce este principiul monarhic voi relua această discuţiune, ci, măi bine înţeles şi că el poate fi voi mulţumi să iau act de două­­ schimbat după bătaia vântului sau declaraţii ce a făcut. Una este că împrumutul acesta, sau stabilizarea care se face, ori de cine s’ar face, este în primul rând a ţării şi că prin urmare vor trebui toate partidele politice să le recunoască, să se supuie lor şi că nevoile mari ale ţărei trebue să găsească un front un­ic naţional. (Aplauze pe băncile majorităţii). Prin urmare, din acest punct de vedere şedinţa a fost bună, pentru că iarăşi un echivoc a fost înlătu­rat. Sperăm că şi cu privire la o a doua chestiune d-l Maniu va eli­mina echivocul. Am văzut însă că şi de rândul acesta, a izbutit, cu abilitatea obişnuită a d-sale, să-l lase încă în picioare. (Ilaritate). Dumnealui declară că este con­ducătorul unui partid monarhic, dar care înţelege o monarhie care se schimbă după părerea fiecărui moment. Regimul nostru este al unei monarhii bazată pe o dina­­şti© aleasă de poporul românesc, a­tunci când a aşezat temeliile orga­­nizaţiunei noastre moderne. In a­­celaş timp el şi-a d­at o constitu­­ţiune prin care şi-a statornicit în mod desăvârşit modul cum trebuie să se perinde succesiunea în actua­la dinastie. Chestiunile acestea, domnul Ma­niu nu le-a atins ; n’a vorbit nici de constitutiune, nici de legătura ei cu dinastia română, atunci când s’a declarat monarhist. Cred că va fi silit să lumineze, echivocul ce ar vrea încă să men­ţie, pentru că sunt în joc chestiuni vitale ale ţării şi care trec peste oameni pest© abilităţile momentu­lui şi interesele secundare ale parti­delor. (Aplauze pe băncile majori­tăţii, strigăte de bravo). Şi această tură ştie pe foloase * Cu deosebită stimă Basil­­iannakis curentele şi interesele momentului (Aplauze pe băncile majorităţii). Pentru aceste cuvinte sunt con­vins că va veni vremea — eu ştiu când, dar va veni — ea.... O VOCE să vă pocăiţi. (Ilari­tate). D. VINTILA­ L­U BRATIANU, preşedintele consiliului şi ministru de finanţe, ca să vă pocăiţi, şi să faceţi lămurirea întreagă a aces­tui echivoc,­­ solidarizându-vă cu sentimentul întregei Ţări Româ­neşti. (Aplauze prelungite). Ministerul Justiţiei Comisiunea de naturalizări Conform art .3 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 1?1 din zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Iannakis Basile de origină şi supuşenie greacă născut în anul 1878 în Turcia oraşul Tsar­­chiu, domiciliat în oraşul Vaslui str. Buna Vestire No. 7, căsătorit le­gitim cu Ioana V. Mandache cetă­­ţeană româncă, renunţând la supu­şenia slăină, dorind a deveni cetă­ţean român cu onoare vă rugăm să binevoiţi a dispune îndeplinirea for­malităţilor legale in acest scop, cu dispensă de stagiu conform art. 8 din legea pentru dobândirea cetă­ţeniei române fiind căsătorit cu o cetăteancâ româncă Şi în adăugire sut stabilit aici din anul 1920. Anexez un număr de 8 acte notate pe contra pagină, precum şi una coală timbrată a lei 50 nescrisă.

Next