Viitorul, februarie 1929 (Anul 21, nr. 6289-6312)
1929-02-01 / nr. 6289
TEATRU-MUZICA SI IN CAPITALA JOI 31 IANUARIE TEATRUL NATIONAL. — „Scrisoarea pierdută“ si „Anno Domini“OPERA ROMANA. — „Lohengrin“. TEATRUL REGINA MARIA. —„Son Mari“. TEATRUL mic. — „Incurcă-lume“. TEATRUL ALHAMBRA. — „Déde“. TEATRUL CARMEN SYLVA. — „Cocoşul şi găinile“. TEATRUL INTIM. „Văduva veselă“. Compania de operete Lobescu• TEATRUL TOMIS. - (Direcţiunea Stănescu-Cernea) „Pericole“. MAXIM'S D'ETE.-- Celebrul quartet Los 4 del Turis. CHAT-NOIR — Bogat program de varietăţi. CIRCUL SIDOLT. — Probam variat. Cavaler G. Bella în dansuri moderne, trupa Worsbley. PREMIERE TEATRUL NATIONAL : „Marcsi et Marcel», „Rochi şi Mantouri“ comedie în trei acte de d. Al. Kiritescu Tipul central al comediei d-lui Zi. Kiritescu, nu există încă în societatea bucureşteană. Nu avem, nici un''proprietar de casă de confeet'iutfi sau un coafor, care să a■jwigă a fi primit in saloanele clientelor la baluri, sau prin legaţii la serate costumate. La Paris există si autorii de comedii cari speculează curentul la modă au adus pe scară un „IlArpáté“, un patron de casă de modă sau un ,,Coiffeur pour dames“ un coafor, ajunşi in Ir o clipă regii Parisului. Personagiul principal aşadar izvorăşte din imaginaţia şi fantezia autorului, care a, scris o fantezie, bogată i,n detalii. Lipseşte însă, sau e prea puţin, conflictul principal, baza unei piese de teatru. Dialogul d-lui Kiriţescu, e volubil, bogat in adjective, sprinten ca o minge de tenis, care când ţi se pare că a căzut pe pământ, sare în aer, cu o putere nouă, se potriveşte scenelor de detaliu, şi aluziunilor de actualitate, iar sub această avalanşă de adjective şi de comparaţii acţiunea propriu zisă se pierde şi o scenă de rezistenţă nu găsim decât şi actul trei, scena cu care se încheie piesa. Un menaj de provinciali vine la Bucureşti şi e prins în vârtejul vieid de petrecere şi de trândăvie a Camtalei, intră întro anumită societate, (am putea spune alături de societate), compusă din femei întreţinute, din jucători de cărţi, din vânători de fete cu zestre, din oameni fără scrupule şi fără morală. Tânăra provincială asupra căreia patronul Marcel a produs o profundă impresie, se contaminează uşor, chiar vrea, uşor, în timp ce soţul, rămâne ce-a fost — un om de treabă — care nu-şi poate stăpâni însă revolta, indignarea şi desgustul, părăsind chiar casa sa bizară, unde avea foc o serată ciudată, la care participa o lume interlopă, necunoscută nici măcar de amfitrioni. Biata, provincială, mica pasăre scăpată, din colivie, îşi revine şi revine la solul ei, cu toate că iubise pe Marcel, primul bărbat care i-a vorbit într’un mod deosebit, despre dragoste. Unei asemenea, fantezii, i se potrivea o interpretare fantezistă, întrun cadru de fantezie. Cadrul a fost bine realizat. Interpretarea mai puţin reuşită. Toată, lumea dela premieră şoptea numele unui ador căruia i se potrivea de minune rolul lui Marcel. Acel ador nu face parte din trupa Teatrului Naţional. A fost ales d. N. Bălbăţeanu, pentru a croia un rol de vioiciune, volubilitate, de fantezie. Cu toţii ştim că, nu sunt acestea, însuşirile talentului, junelui prim, al Teatrului Naţional, D-na Agepsim. Macu ne-a arătat câteva frumoase toalete şi-a pus o duioasă sinceritate în rolul provincialei. D. Sârbul a contrastat printr-o frapantă naturaleţă. D-ra Tanti Bogdan, o foarte elegantă graţioasă clientă a, lui Marcel şi d-na Nataşa o premieră stirită, împreună cu domnul Stăni-■seu și doamnele Cluceru, Cutară, ete., au format ansamblul. Iar autorul — care a scris că nu trebue să apară un autor la rampă a părut după fiecare act, chemat fiind, exact după cum făcuse descrierea în spiritualul d-sale articol PAUL I. PRODAN litere-arte Bucureşti: orele 17 Orchestra Radio. Rossini: Uvertura „Semiramis . Rubinstein: Dansul din opera Feramors. Tschaikowsky: Intermezzo op. 40 No. 12. Shebek: Canzona del violino. Puccini: Fragmente din opera „M-me Butterfly". Berio: Fantezie de balet* (solo de vioară cu orchestra). Porumbescu: Baladă (solo de vioară cu pian). Verdi: Selecţiuni din opera Traviata d-na Ghilliscanto. Puccini: Arie din „M-me Butterfly“. Tschaykowsky: Arie din Dama de pică. Greschianinow: Beleuse. Câtece româneşti. Oră veselă. 21 D. Georges Boskoff (pian). Mozart: Concert la major, (pianul II d. Mihail Jóra). Liszt: Le maljin pays. Chopin : Două valsuri. D. Edgar Istrati (bas de la Opera română). Schubert: Der Doppelgaenger. Haendel: Arie din Josue. Jean Noug-Neapelo; orele 17.50 Pentru copii; 11 Concert; 21.50 In. Stefani; 21.55 Cronica portului; 22 Trans, teatrala; 23.35 Calendarul. Barcelona • orele 15.30 Muzică de dans; 19.30 Concert de muzică modernă a sextetului de radio; 20.30 Pentru copii; 21 Informaţiuni; 2310 nes: arie din Quo Vadig. Hahn: Trois jour de vendanges. Fevrier: Arie din „Mona Vanna“. Haendel: Aria din Baltazar. D. Vasile Alesiu (bariton): Guarda: Cielo mare core. Penza: Ochi de fată. Tremisor: Novembre. Buzzi-Peccio : Lolita. Arii româneşti. D. prof. Gh. Nichifor (conferinţă): Drumurile plantelor; 22.45 Buletin meteor, şi ştiri de presă; 23.25 Orchestra naţională. Zagreb : orele 14.15 Plăci de gramofon; 14.30 Presa şi bursa; 18.30 Concert popular; 20 Curs de limba franceză; 20.30 Concert; 23.30 Information de presă şi meteorul. Breslau : orele 16 Cărţi noul; 17 Critica zilei; 17.30 Concert; 19.25 Ora muncitorilor; 20.25 Lectură engleză; 21.15 Concert; 24—i muzică de dans. Transmisiunea spectacolului de operă de la teatrul liceului. Stuttgart: orele 13.15 Plăci de gramofon; 14 Meteorul şi plăci de gramofon; 16.45 Grădinărie; 17.15 Concert; 19 Conferinţe, comunicate, meteorul şi presa; 21 Trans, teatrală; 22.30 Concert; 24 Reportaj sportiv. Kaftovice: orele 13.10 Concert pentru tineret; 16.45 Comunicate economice; 18.55 Concert; 20.10 Conferință sportivă; 21 Conf.; 21.30 Concert seral; 23.30 Muzică de dans. Roma : orele 14 Concert al trio-ului de radio; 17.40 Ziarul vorbit; 18.30 Concert vocal şi instrumental; 21.45 Concert; 23.50 Ziarul vorbit. Berlin : orele 10 Concert religios ; 12.30 Concert; 15 Curs de telegrafie; 16.30 Poveşti pentru copii; 17 Conferinţă artistică; 17.30 Concert; 19 Discuţiuni pentru şi contra pedepsei cu moartea; 20 informaţii; 20.30 Conferinţă; 21 Serată; 22 Concert. Milano : orele 13.30 Quartetul Eiar 14.30 Bursa; Concert; 18.20 Cântece pentru copii; 21.25 Informaţiuni. Viena ; orele 12 Concert; 16.15 Radio fotografii; 17 Concert; 18.30 Conferinţă; 18.50 Curs; 19.20 Conferinţă; 19.50 Conferinţă; 20.30 Trasmisiune. Budapesta: orele 13.20 Concert; 17 Conferinţă; 20.30 Transmisiune; 23.30 Ora, meteorul şi informaţiuni; 23.45 Concert. Constantinopol: orele 17-30 Concert; 18.30 Cursul valorilor şi al cerealelor ; 19.15 Muzică turcească 21.30 Meteorul şi semnal orar; 21.40 Concert. Varşovia : orele 13.35 Trans. concertului filarmonicei; 17 Conferinţă aviatică- 17.55 Pentru tineret; 18 Cărţi noui; 18.55 Concert; 19.50 Conferinţe; 21.30 Concert. Paris (Eiffel): orele 19.45 Ziarul vorbit prin T. F. F. cu toţi colaboratorii săi; 21.10 Previziuni meteorologice; 21.20 Concert de muzică, ----------------------------------------— MEMENTO CINEMA-RfID!2 PROGRAMELE ZILEI DE AZI Joi RADIO Tyrne&aS Muguette Duflos Aseară a avut loc la Teatrul „Regina Maria.“ primul spectacol, dat ele trupa franceză de comedii, în frunte cu d-na Huguette Duflos, una din cele mai frumoase şi elegante artiste ale Parisului şi o excelentă, comediană, ^ (Ta jucat spirituala , comedie _ a lui Felix Gander of „Mcoc şi virtutea ei“, unul din succesele stargiind trecute ale Teatrului ,,Athanor“. D-na Huguette Duflos, interpreta rolului principal femenin, desfăşoară un lux de toalete şi o graţie femenină, care au stârnit admiraţia unei săli supra-populate. Fosta societară a Comediei franceze este înconjurată, de un ansamblu bine închegat, şi din care răsar în primul plan, d-nii Escaude şi Lafont. Prima reprezentaţie a fost un mare succes pentru trupa franceză. INT. *. ■’— ---- !si Opera Română Vineri 1 Februarie, urmată de baletul Invitaţia la vals, Traviata, se va da cu concursul d-lui Const. Stroescu de la Opera Comică din Paris, al d-nei Marg. Metaxa în Violetta şi a d-lui Jean Atanasiu în Germont. * Opera a afişat pentru Vineri 1 Februarie „Traviata“ cu tenorul Const. Stroescu, d-na Marg. Metaxa şi d. Jean Atanasiu, urmat de „Invitaţia la Vals“, pentru Duminică un matineu „Vasul Fantomă" sub conducerea muzicală a d-lui I. Perlea; seara „Mignon“, în care d. Gh. Folescu, pe deplin restabilit, va interpreta pentru prima oară pe Lothario, înconjurat de d-nele M. Snejina şi M. Metaxa, d-nii M. Lazăr, N. Dumitrescu şi Ştefanovici. TEATRUL „REGINA MARIA“ Actualmente la Teatrul „Regina Maria" se repetă piesa „Ciclul Anatol“ de Schnitzler. Rolul lui Anatol va fi interpretat de d. Tony Bulandra. Cele cinci prietene ale lui Anatol vor fi jucate de către d-nele Lucia Sturdza-Bulandra, Nora Piacentini, Silvia Dumitrescu, Nelly Sterian şi Corina Barbu. D-l G. Groner va juca pe Max. Data premierei se va anunţa îndată ce succesul piesei „Goana după Dragoste“ se va epuiza. Concerte Duminică dimineaţa are loc la Ateneu al doilea concert simfonic dirijat de maestrul George Georgescu. Programul cuprinde suita in „Re“ de Bach (cu faimoasa „arie"), poemul „Le tombeau de Couperin“ de Ravel şi simfonia a patra de Brahms. Teatrul National Astăzi ,se reprezintă, pentru a 7-a oară „Amantul Anonim" de d-l Ion Minuleacu, având ca interpreţi principali pe d-nele: Marioara Voiculescu, Dorina Demetrescu, Gaby Danielopol, Didy Teodorescu şi d-nii: I. Morţun, V. Antonescu, Gr. Mărculescu, Bălţuţeanui, ■Stănceseu, Finteşteanu, Săvulescu, Romano, Grigoriu, etc. Piesa a fost pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare. Compania „Leonard“ La Teatrul Alhambra — comedii muzicale — (Compania „Leonard“) se reprezintă in fiecare seară delicioasa comedie muzicală în trei acte „Dede" cu aceeaşi excelentă distribuţie de la premieră. Duminică în matineu se va reprezenta legendarul succes teatral „Fritz! ?“, — în rolul „Mutzembecher" va apare d. G. Timică, iar restul distribuţiei va fi acelaşi care a dus faima acestui succes, seara „Dede“. Teatrul Mic La Teatrul Mic (Compania „Teatrul Nostru") continuă seria de spectacole al marelui succes teatral „Incurcă-lume!“, comedie în trei acte de A. de Herz, care joacă rolul principal din piesă, alături de Leny Caier, Maria Wauvrina, Al. Ghiberlion, C. Hociung şi Aura Radovici, cu Marcel Enescu de la Teatrul Naţional. Duminică matineu şi seara se va reprezenta „Incurcă-lume!“. Ateneul Român Duminică, 3 Februarie a. c. orele 9 seara d-l D. Munteanu-Râmnic va ţine la Ateneu conferinţa „Optimism-putere de viaţă". VIITORUL EXPOZIŢII de PICTOR A Expoziţia pictorului Visconte la „Galeria Franklin“ din str. Franklin No. 10 (vis-a-vis de Ateneu) este cercetată cu multă atenţie, de numeroşi amatori de artă, care au şi reţinut din lucrări. Expoziţia Pan Ioanid de la Ateneu sala 4, rămâne deschisă câteva zile încă. Cei cari au reţinut lucrări, sunt rugaţi să şi le ridice. * Pictorul J. Neglies îşi va deschide expoziţia de picturi şi desenuri Duminică 3 Februarie în sala No. 1 a Ateneului român. In sala „Artelor decorative" din strada Câmpineanu 17 sunt deschise expoziţiile Letiţia Nichifor, Lucian Grigorescu şi L. Demetriade. Pictorul Ionel Ioanid, va deschide Expoziţia sa de pictură din sala Ileana, dela 1 la 15 Februarie, (la Cartea Românească). Iţi , y* -.-••» In şcoala No. 3 a Căminului Artelor „Regina Maria“ din calea Victoriei s’a deschis expoziţia de pictură a d-nei Margareta Barzon-Sali. Expoziţia rămâne deschisă până la finele lunii. * ■ " Sala „Ileana“ (Cartea Românească) : Expoziţia d-lor H. H. Catarg( pictură) şi M. Cossăceanu (sculptură). D-na Elena Barbu expune lucrările sale din anul acesta, în sala Colectivă, intrarea prin cinema Select, Calea Victoriei. * Vineri 1 Februarie va avea loc la galeriile „Regină Măria“ vernisajul expoziţiilor N. Delavrancea Bona şi C. Bacalu. a u * La Căminul Artelor „Regina Maria“ din calea Victoriei 83, expoziţia P. R. Troteanu obţine un frumos succes. Alături de d-sa expune sculptorul berlinez Boege. Expoziţia dela Ateneu a maestrului N. Vermont continuă a fi deschisă şi vizitată de un mare număr de admiratori şi amatori. * ’ D-na Maria Ionescu-Bacaloulu, expune în sala Mozart. La Ateneu s’au deschis admirabilele expoziţii ale d-lor pictori Ionescu-Doru şi Grigore Manea. * * * * CINEMA lilUIMIIII lillllllWIIIHIII CINEMA CAPITOL. — Femeile nebune, cu Vivian Gibson, Lia Eibensebutz, Tutus Van Aalten, etc. etc. CINEMA ODEON. — „Insula Dragostei“ cu Claude France, Mistinguett și Pierre Batcheff. TEATRUL CINEMA TRIANON. — „Banii" după romanul „VArgent“ de Emil Zola cu Brigitte Helm, Marie Gloire, Alcover şi Abel. CINEMA LIPSCANI PALACE.—„Milionarii“ cu George Sidney, Fazecola şi Cordon. Complectare o comedie. TEATRUL ELITE CINEMA, (fost Frascati). — „Ţareviciul“ cu Ivan Petrovici, orchestră specială, cor şi balalaici. CINEMA SELECT — „Hula“ (Lulu din Honolulu) cu Clara Bow, Arlette Marschal şi Clive Brook. Filmul va fi acompaniat de muzica Hawayana. CINEMA SCALA. — „Fecioara rătăcită“ cu Suzi Vernon şi Jean Angelo şi revista „Vin Bibicule". CINEMA M. VOICULESCU. — „Romanul unei Amazoane“ cu simpaticul Ernst Verebes. CINEMA BULEVARD PALACE. — „Crăiasa Codrilor“ cu Bebe Daniels. Complectare „Moritz restaurator de gară“ cu Max Dawidson. CINEMA EFORIA— Cântecul deşertului, povestea celor trei fraţi de sânge In pustiul Saharei. CINEMA MARNA— Cazacii cu John Gilbert şi Renée Adorée cu cor şi balalaici. CINEMA RAHOVA, (Calea Rahovei 91). — „Epopeia aerului" cu Clara Bow. CINEMA ROMA. — „Jefuitorul fermelor" şi trupa M. Bruno. CINEMA MARCONI. — „Viaţa, intimă a frumoasei Elena din Troia“ cu Maria Corda şi amuzanta revistă „Ai, n’ai“... Dai !“ cu Titi Mihăilescu. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — „Orfanul“ cu Jackie Googan şi trupa Iică Rădulescu cu revista „In rate. CINEMA JUPITER (Moşilor), ,Ramona“ cu Dolores del Rio trupa de reviste. CINEMA GOLESCU. — „Domniţa Robilor“ (Trecerea Mării Roşii) cu Raquel Meller şi o vedere industrială. CINEMA REX.„— Cazacii, cu John Gilbert şi Renée Adorée cu cor şi balalaici. Şi Societatea vânătorilor ,,Lunca“ Societatea vânătorilor „Lunca“ Bucureşti, întrunindu-se in adunare generală a dat descărcare vechiului comitet şi a ales noul comitet după cum urmează: Preşedinte de onoare, A. S. R. Principele Nicolae; Preşedinte activ doctor I. Pin. Costinescu ; Vicepreşedinţi O. I. C. Brătianu şi N. Racottă ; Membrii I. Stănculeanu, G. G. Manu, doctor Popovici ,. inginer Alex. Teodoreanu. Casier şi mastru organizator de vânători A. Vimer; Secretar, V. Vastelli; Cenzori căpitan V. Anastasiu, C. Schihartz, N. Slăvescu. Cenzori supleanţi A. Stănescu şi P. Tomescu. Maeştri de vânătoare colonel Al. Dumitrescu, C. Stănoiu, căpitan Al. Diaconescu, I. Slăvescu, şi C. M. Tonolla. U '2 . NOUA S! PLĂCUTĂ SURPRIZA oferită publicului bucureştean de Societatea „PRINCIPELE MIRCEA“ VA FI î„ BALUL PĂSĂRILOR“ MASCAT şi COSTUMAT ce se va da în serile de 1 şi 2 Februarie la Teatrul „Car©! cel Mare“ (Iforie) Grăbiţi-vă a reţine bilete din timp, ce s-au pus în vânzare la sediul Societăţei, în str. Aurel Vlaicu No. 19; la Bazarul din calea Victoriei No. 77 bis; la magazinul Feder şi la Casa Teatrului Eforiei. De vânzare sau de închiriat Imobilul din str. Vasile Lascar 94, Bucureşti DI INCHIIIAT Imobilul din str. Vasile Lascar 92, Bucureşti Informaţiuni la proprietar, strada Vasile Lascar 94, Bucuresti. Imobilele pot fi vizitate in fiecare zi, intre 10 ha si 12 din zi. doctorul NERVN I. POPOVICI S’a instalat str. Alex. Lahovari (lângă biserica Albă) No. 5, unde consulta pentru boale interne SI SIFILIS intre orele 5—8 p. m. Doctorul I. Blum URINARE-VEMERICE (BARBAŢI-FEMEI) DIATHERMIE — Consultaţiuni 8—9 şi 2—1. d. a. — Str. Academiei 9.—Telefon 332 600SALVATOR» Cabinet Medica! fondat Tn 1909 de medici specialişti 60ALE de PIELE şi VENERICE BOALE de FEMEI Tratamentul blenoragiei şi complicaţiilor: prostatite, metrite, ovarosalpingite, prin DIATERMIA BOUCAUROL practicată la Lamboisière (Paris) Electroliză pentru stricturi Controlul diag. SIFILISULUI prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile: Wassermann, Hecht şi Meynick* ultramicroscopie Pasagraal Român 9 Lângă Teatrul Naţional. — Bucureşti Consult. 11-1 şi 6-9. Telet 333/8* jafuri de 1 *fafuri de ff es it i t& ^ahnca de Sîlobîle Sutmendilarcus îi TELEL 25/60 1 Sir. Sftr .Apost MIŞCĂRI in CORPUL TEHNIC D-nii inginer ordinar clasa III Strunski Boris şi conductor ordinar casa III Petrulescu L Ioan, aflaţi actualmente în cadrul de neactivitate al corpului technic, au fost rechemaţi în cadrul de activitate (detaşat) al sus zisului corp pe zilele în care au fost numiţi în serviciul tehnic al primăriei municipiului Bucureşti. D. inginer inspector general el II Hoisescu Nicolae a fost numit în postul de director general al direcţiunii de poduri şi şosele, studii şi construcţii, iar d. inginer inspector general el I I Bănescu Dunmitru a fost numit pe aceeaşi în administraţia centrală a ministerului lucrărilor publice ca personal teehnic la dispoziţia ministerului. D. conductor principal clasa I Popescu Nanov Petre încetează de a mai face parte din cadrele corpului tehnic, conform dispoziţiunilor art. 34, alin. c din legea pentru organizarea sus zisului corp, Pe ziua de 1 Martie 1929, dată pe care a fost pus în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, de către direcţiunea generală a căilor ferate române, spre a-şi aşeza drepturile la pensiune. D. inginer ordinar cl. II Popescu Victor, aflat actualmente în cadrul ordinar al corpului tehnic, este trecut în cadrul de neactivitate al suszisului corp. D. general în rezervă Băncilă Ioan, care funcţiona în calitate de inginer fără grad la inspectoratul VII de poduri şi şosele, a fost lăsat în disponibilitate, cu aplicarea dispoziţiunilor art. 66 din legea pentru statutul funcţionarilor publici . D. inginer ordinar cl. I Nicolescu Iosif loan, aflat actualmente in cadrul de neactivitate al corpului tehnic, este trecut în cadrul de activitate (ordinar) al sus zisului corp şi totodată este confirmat, în postul în care a fost numit în ser . . ----------- C. XX viciul exterior al direcţiunii_ poduri şi şosele, studii şi construcţii, iar d. Buta Remus, absolvent cu diplomă al şcolii de conductori de lucrări publice din Cluj aflat actualmente în serviciul de poduri şi şosele din judeţul Gorj, este admis în corpul tehnic (cadrul ordinar), cu gradul de conductor ordinar clasa III. de primise pentru Leonard D. Nae Constantin, tatăl tenorului N. LEONARD, anunța pentu Sâmbătă 2 Februarie, ora 10 dimineaţa la biserica Tabacu, parastasul de 40 de zile pentru pomenirea sufletului mult regretatului său fiu. Prietenii, cunoscuţii şi admiratorii marelui artist dispărut sunt rugați să ia parte la această tristă ceremonie. --------------------------------- ’s«“»?’ Asociaţia economiştilor a ţinut şedinţă sub prezidenţia d-lui profesor dr. I. N. Angelescu. Au luat parte d-nii: profesor V. Slăvescu, profesor N. N. Stoika, inginer Miclescu, director CFR., consilier Şt. Chicoş, M. Lazeanu, V. Iordăchescu şi N. Moruzi, membrii Consiliului Legislativ. St. Dumitrescu. Al. Cusin, N. Leon. D. AL. VIRGIL GANE, membru referent titular la Consiliul legislativ, a făcut o comunicare despre Exploatarea bunurilor statului“. D-sa arată în primul loc cum a variat în legătură cu variaţia în timp a concepţiei despre stat-doctrina economică a politicei urmate de acesta în privinţa exploatărei bunurilor publice. In a doua jumătate a secolului trecut doctrina intervenţionistă a socialismului de stat căpătase teren în toate ţările odată cu progresul şi civilizaţia, interesul individual apărat de liberalismul economic făcea loc ideei mai largi a interesului general în virtutea căruia statul îşi lua dreptul de a interveni în domenii multiple de activitate economică particulară. O asemenea intervenţie, din ce în ce mai întinsă se baza pe motive de ordin general privitoare la: apărarea naţională, siguranţa şi ordinea publică, igiena publică şi interesele economice generale. Serviciile publice Serviciile publice cu caracter economic ca poşta, căile ferate, transporturile pe apă, etc., sunt în directă legătură cu apărarea naţională şi ca atare trebue să fie exploatate de către stat direct. Pentru aceste motive se explică controlul şi intervenţia statelor în materie de învăţământ, în chestiuni de asistenţă socială, de asigurări muncitoreşti, de restricţiuni în comerţul de droguri, de tutun, substanţe toxice, produse alimentare, etc. Ca rezultat al intervenţionismului, statul s’a improvizat în comerciant şi industriaş de proastă calitate în genere. Pentru a se înlătura acest inconvenient s’a căutat a se introduce în întreprinderile de stat, organizarea şi perfecţiunile technice, comerciale şi industriale de care se servesc întreprinderile mari particulare. Capitalul particular Statele sărăcite fac astăzi apel la grupări particulare în care cetăţenii, naţionalii vin cu economiile ce destină plasamentului. Aşa se concepe o asemenea colaborare în alte ţări mai avute. La noi însă chestiunea se complică prin faptul c fondurile de rezervă naţionale sunt insuficiente pentru a valorifica bogăţiile noastre şi suntem siliţi a face apel la capitalul străin. Legea de comercializare din 1924 a fixat normele după care capitalul străin poate conlucra cu cel naţional. Ea a fixat o proporţie între acesta ca şi în privinţa consiliilor de administraţie a asociaţiilor ori a proporţiei manei de lucru străine. Astăzi legiuitorul revine asupra acestei materii oferind un tratament egal capitalului străin. Conferenţiarul socoteşte că în această chestiune legiuitorul ar trebui să fie mai prudent. Conferenţiarul examinează apoi caracterul diferitelor categorii de drepturi şi bunuri ce se găsesc în domeniul public şi economic al statului. Vorbind despre domeniul minier al României d-sa crede că acesta trebue imediat valorificat, mai cu seamă în ce priveşte petrolul, a cărei utilitate şi valoare e supusă la variatiuni mari în timp, constituind o bogăţie aleatorie. , c£ Privesti serviciile publice in legătură cu interesele mari nationale precum : C. F. R., p. t. it., R. M. 8., S. M. R„ atelierele armatei, etc., d-sa crede că ele trebuesc sa fie organizate autonom, în așa fel, ca să fie scoase de sub sarcina statului, deci a contribuabilului, producând prin de singure. Dela sitiATIA ECONOMISTILOR din ROMANIA — Conferinţa d-lui Al. Virgiliane . MfsaSsfern! toflfiel Comisiunea de naturalizări Conform art 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare spre ştiinţa acelora cari ar voi săi facă vre-oe întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 -lin zisa lege; Domnule Ministru, Subsemnatul Isac Siniaver, de profesiune inginer mecanic, domiciliat în oraşul Chişinău, strada Alexandru cel bun No. 10 naţionalitate evreu, supus englez. In dorinţa de a dobândi cetăţenia română depun următoarele acte : O declaraţie de renunţare la supuşenia străină, cerând supuşenia română împreună cu soţie şi copii. Două certificate de bună purtare eliberate de secţia, iI, fi tribunalul Chişinău. Un certificat de bună purtare eliberat de prefectura poliţiei O copie după dovada de înscriere ca supus străin la inspectoratul General de siguranţă din Chişinău. Rugându-vă respectos să binevoiţi a dispune aprobarea şi eliberarea cuvenitului certificat pentru care alătur un timbru de 2 lei. dVV Cu stimă Dos. No. 1589/1926. Isac Siniaver Grefa Trib. Prahova SECŢIA l-a EXTRACT D-l Dmitru Panaitescu din Ploeş,şti str. Gh. Gr. Cantacuzirvo No. 89, a intentat acţiune de divorţ în contra soţiei sale Ana D. Panaitescu, domiciliată în Ploeşti str. Horiei, 15, pentru cauze determinate de lege, prin petiţia înreg. la No. 11949/927. Din căsătoria lor a rezultat copilul Constantin, în etate de 7 ani. Atât pârâta cât și reclamantul, nu posedă nici un fel de avere. Acest extract se va pudica în ziarul Viitorul. ^ Grefier, Gh. Georgescu No. 4654, 1929 Ianuarie 28 -S ...... ■■ .............. Treia Toi». Tutova SECŢIA II-a EXTRACT D-l loan E. Scântee din comuna Ulea jud. Tutova cu petiţia înreg la No. 1591 din 18 Aprilie 1927, pentru cauză determinată a intentat proces de divorţ contra soţiei săli Safta I. E. Scântee, născută Cehan din comuna Vlădeşti judeţul Tutova, rezultând din căsătorie un coif numit Petru de 6 ani, iar di avere decdemantul are o casă de venit şi 2 h.a. pământ pe teritoriul comunei Ulea judeţul Tutova, iar soţia poseda la loc arabil în pădure pe teritorul comunei Vlădeşti jud. Tutova. Spre satisfacerea disp. art. 285 c. civ„ dispunem ca prezentul să se publice în ziarul „Viitorul" din Bucureşti. Grefier, Nedescifrabil No. 2045, 1929 Ianuarie 28. Aliela Trib. mov SECŢIA II-a c. c EXTRACT " D. Mihail Ottulescu prin petiţia înregistrată la No. 2979 din 1929, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Paulina M. Ottulescu din Bucureşti, Calea Griviţei No. 337 bis (Locuinţele C. F. R.) etajul I pentru motive de insulte grave. Din căsătorie a rezultat doi copii anume Elena Pulcherie în vârstă de 7 ani şi Florica Dora în vârstă de 5 ani. Act dotal nu există. Soţul reclamant nu se serveşte cu act de paupertate. Termen pentru a doua conciliere este fixat pentru ziua de 18 Februarie 1929 în Camera de consiliu pentru când pârâta se va cita. Prezemul extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art. 285 c. civ. Grefier, Indescifrabil Mo. 5889, Dosar No. 474 din 1929. .... — —-----------------------—