Viitorul, februarie 1929 (Anul 21, nr. 6289-6312)

1929-02-01 / nr. 6289

TEATRU-MUZICA SI IN CAPITALA JOI 31 IANUARIE TEATRUL NATIONAL. — „Scri­soarea pierdută“ si „Anno Do­m­­ini“­OPERA ROMANA. — „Lohengrin“. TEATRUL REGINA MARIA. —­­„Son Mari“. TEATRUL mic. — „Incurcă-lume“. TEATRUL ALHAMBRA. — „Déde“. TEATRUL CARMEN SYLVA. — „Co­coşul şi găinile“. TEATRUL INTIM.­­ „Văduva ve­selă“. Compania de operete Lo­­bescu• TEATRUL TOMIS. - (Direcţiunea Stănescu-Cernea) „Pericole“. MAXIM'S D'ETE.-- Celebrul quar­tet Los 4 del Turis. CHAT-NOIR — Bogat program de varietăţi. CIRCUL SIDOLT. — Probam variat. Cavaler G. Bella în dansuri mo­derne, trupa Worsbley. PREMIERE TEATRUL NATIONAL : „Marcsi et Marcel», „Rochi şi Mantouri“ comedie în trei acte de d. Al. Kiritescu Tipu­l central al comediei d-lui Zi­. Kiritescu, nu există încă în so­cietatea bucureşteană. Nu­ avem, nici un''proprietar de casă de con­­feet'iutfi sau un coafor, care să a­­■jwigă a fi primit in saloanele cli­entelor la baluri, sau prin legaţii la serate costumate. La Paris există si autorii de co­­medii cari­ speculează curentul la modă au adus pe scară un „IlArpá­té“, un patron de casă de modă sau un ,,Coiffeur pour dames“ un coafor, ajunşi in Ir o clipă regii Pa­­­risului. Personagiul principal aşa­dar iz­vorăşte din imaginaţia şi fantezia autorului, care a, scris o fantezie, bogată i,n detalii. Lipseşte însă, sau e prea puţin, conflictul prin­cipal, baza­ unei piese de tea­tru. Dialogul d-lui Kiriţescu, e vo­lubil, bogat in adjective, sprinten ca o minge de­ tenis, care când ţi se pare că a căzut pe pământ, sare în aer, cu o putere nouă, se potri­veşte scenelor de detaliu, şi alu­ziunilor de actualitate, iar sub a­­ceastă avalanşă de adjective şi de comparaţii acţiunea propriu zisă se pierde şi­ o scenă de rezis­tenţă nu găsim decât şi actul trei, scena cu care se încheie piesa. Un menaj de provinciali vine la Bucureşti şi e prins în vârtejul vie­id de petrecere şi de trândăvie a Camtalei, intră înt­ro anumită so­cietate, (am putea spune alături de societate), compusă din femei în­treţinute, din jucători de cărţi, din vânători de fete cu zestre, din oa­meni fără scrupule şi fără morală. Tânăra provincială asupra căreia patronul Marcel a produs o profun­dă impresie, se contaminează uşor, chiar vrea, uşor, în timp ce soţul, rămâne ce-a fost — un om de trea­bă — care nu-şi poate stăpâni însă revolta, indignarea şi desgustul, pă­răsind chiar casa sa bizară, unde avea foc o serată ciudată, la care participa o lume interlopă, necu­noscută nici măcar de amfitrioni. Biata, provincială, mica­­ pasăre scăpată, din colivie, îşi revine şi re­vine la solul ei, cu toate că iubise pe Marcel, primul bărbat care i-a vorbit într’un mod deosebit, des­pre dragoste. Unei asemenea, fantezii, i se po­trivea o interpretare fantezistă, întrun cadru de fantezie. Cadrul a fost bine realizat. Interpretarea mai puţin reuşită. Toată, lumea dela premieră şop­tea numele unui ador căruia i se potrivea de minune rolul lui Mar­cel. Acel ador nu face parte din trupa Teatrului Naţional. A fost ales d. N. Bălbăţeanu, pentru a croia un rol de vioiciune, volubili­tate, de fantezie. Cu toţii ştim că, nu sunt acestea, însuşirile talentu­lui, junelui prim, al Teatrului Na­ţional, D-na Agepsim­. Macu­ ne-a arătat câteva frumoase toalete şi-a pus o duioasă sinceritate în rolul provin­cialei. D. Sârbul a contrastat prin­­tr-o frapantă naturaleţă. D-ra Tanti Bogdan, o foarte ele­gantă graţioasă clientă a, lui Mar­cel şi d-na Nataşa o premieră sti­­rită, împreună cu domnul Stăn­­i-■seu și doamnele Cluceru­, Cuta­ră, ete., au format ansamblul. Iar autorul — care a scris că nu trebue să apară un autor la rampă a părut după fiecare act, chemat fiind, exact­ după cum făcuse des­crierea în spiritualul d-sale articol PAUL I. PRODAN litere-arte Bucureşti: orele 17 Orchestra Ra­dio. Rossini: Uvertura „Semiramis . Rubinstein: Dansul din opera Fera­­m­ors. Tschaikowsky: Intermezzo op. 40 No. 12. Shebek: Canzona del vio­­lino. Puccini: Fragmente din opera „M-me Butterfly". Berio: Fantezie de balet* (solo de vioară cu orches­­tra). Porumbescu: Baladă (solo de vioară cu pian). Verdi: Selecţiuni din opera Traviata d-na Ghillis­­canto­. Puccini: Arie din „M-me Butterfly“. Tschaykowsky: Arie din Dama de pică. Greschianinow: Bel­­­euse. Câtece româneşti. Oră vese­lă. 21 D. Georges Boskoff (pian). Mozart: Concert la major, (pianul II d. Mihail Jóra). Liszt: Le maljin pays. Chopin : Două valsuri. D. Ed­gar Istrati (bas de la Opera română). Schubert: Der Doppelgaenger. Ha­­endel: Arie din Josue. Jean Noug-Neapelo; orele 17.50 Pentru copii; 11 Concert; 21.50 In. Stefani; 21.55 Cronica portului; 22 Trans, teatrala; 23.35 Calendarul. Barcelona • orele 15.30 Muzică de dans; 19.30 Concert de muzică mo­dernă a sextetului de radio; 20.30 Pentru copii; 21 Informaţiuni; 2310 nes: arie din Quo Vadig. Hahn: Trois jour de vendanges. Fevrier: Arie din „Mona Vanna“. Haendel: Aria din Baltazar. D. Vasile Alesiu (bariton): Guard­a: Cielo mare core. Penza: Ochi de fată. Tremisor: No­vembre. Buzzi-Peccio : Lolita. Arii româneşti. D. prof. Gh. Nichifor (con­ferinţă): Drumurile plantelor; 22.45 Buletin meteor, şi ştiri de presă; 23.25 Orchestra naţională. Zagreb : orele 14.15 Plăci de gra­mofon; 14.30 Presa şi bursa; 18.30 Concert popular; 20 Curs de limba franceză; 20.30 Concert; 23.30 Infor­mation­ de presă şi meteorul. Breslau : orele 16 Cărţi noul; 17 Cri­ti­ca zilei; 17.30 Concert; 19.25 O­­ra muncitorilor; 20.25 Lectură engle­ză; 21.15 Concert; 24—i muzică de dans. Transmisiunea spectacolului de o­­per­ă de la teatrul liceului. Stuttgart: orele 13.15 Plăci de gra­mofon; 14 Meteorul şi plăci de gra­mofon; 16.45 Grădinărie; 17.15 Con­cert; 19 Conferinţe, comunicate, me­teorul şi presa; 21 Trans, teatrală; 22.30 Concert; 24 Reportaj sportiv. Kaftovice: orele 13.10 Concert pentru tineret; 16.45 Comunicate e­­conomice; 18.55 Concert; 20.10 Con­ferință sportivă; 21 Conf.; 21.30 Con­cert seral; 23.30 Muzică de dans. Roma : orele 14 Concert al trio-u­­lui de radio; 17.40 Ziarul vorbit; 18.30 Concert vocal şi instrumental; 21.45 Concert; 23.50 Ziarul vorbit. Berlin : orele 10 Concert religios ; 12.30 Concert; 15 Curs de telegrafie; 16.30 Poveşti pentru copii; 17 Con­ferinţă artistică; 17.30 Concert; 19 Discuţiuni pentru şi contra pedep­sei cu moartea; 20 informaţii; 20.30 Conferinţă; 21 Serată; 22 Concert. Milano : orele 13.30 Quartetul Eiar 14.30 Bursa; Concert; 18.20 Cântece pentru copii; 21.25 Informaţiuni. Viena ; orele 12 Concert; 16.15 Ra­dio fotografii; 17 Concert; 18.30 Con­ferinţă; 18.50 Curs; 19.20 Conferin­ţă; 19.50 Conferinţă; 20.30 Trasmi­­siune. Budapesta: orele 13.20 Concert; 17 Conferinţă; 20.30 Transmisiune; 23.30 Ora, meteorul şi informaţiuni; 23.45 Concert. Constantinopol: orele 17-30 Con­cert; 18.30 Cursul valorilor şi al ce­realelor ; 19.15 Muzică turcească 21.30 Meteorul şi semnal orar; 21.40 Concert. Varşovia : orele 13.35 Trans. con­certului filarmonicei; 17 Conferinţă aviatică- 17.55 Pentru tineret; 18 Cărţi noui; 18.55 Concert; 19.50 Con­ferinţe; 21.30 Concert. Paris (Eiffel): orele 19.45 Ziarul vorbit prin T. F. F. cu toţi colabo­ratorii săi; 21.10 Previziuni meteo­rologice; 21.20 Concert de muzică, ----------------------------------------— MEMENTO CINEMA-RfID!2 PROGRAMELE ZILEI DE AZI Joi RADIO Tyrne&aS Mu­guette Duflos Aseară a avut loc la Teatrul „Re­gina Maria.“ primul spectacol, dat ele trupa franceză de comedii, în frunte cu d-na Huguette Duflos, una din cele mai frumoase şi ele­gante artiste ale Parisului şi o ex­celentă, comediană, ^ (Ta jucat spirituala , comedie _ a lui Felix Gander of „Mco­c şi vir­tutea ei“, unul­ din succesele star­giind trecute ale Teatrului ,,Atha­­nor“. D-na Huguette Duflos, inter­preta rolului principal femenin, desfăşoară un lux de toalete şi o graţie femenină, care au stârnit ad­miraţia unei săli supra-populate. Fosta societară a Comediei france­ze este înconjurată, de un ansamblu bine închegat, şi din care răsar în primul plan, d-nii Escaude şi La­­font. Prima reprezentaţie a fost un mare succes pentru trupa franceză. INT. *. ■’— ---- !si Opera Română Vineri 1 Februarie, urmată de ba­letul Invitaţia la vals, Traviata, se va da cu concursul d-lui Const. Stroe­scu de la Opera Comică din Paris, al d-nei Marg. Metaxa în Violetta şi a d-lui Jean Atanasiu în Germont. * Opera a afişat pentru Vineri 1 Februarie „Traviata“ cu tenorul Const. Stroescu, d-na Marg. Metaxa şi d. Jean Atanasiu, urmat de „In­vitaţia la Vals“, pentru Duminică un matineu „Vasul Fantomă" sub conducerea muzicală a d-lui I. Per­­lea; seara „Mignon“, în care d. Gh. Folescu, pe deplin restabilit, va in­terpreta pentru prima oară pe Lo­thario, înconjurat de d-nele M. Sne­­jina şi M. Metaxa, d-nii M. Lazăr, N. Dumitrescu şi Ştefanovici. TEATRUL „REGINA MARIA“ Actualmente la Teatrul „Regina Maria" se repetă piesa „Ciclul Ana­­tol“ de Schnitzler. Rolul lui Anatol va fi interpretat de d. Tony Bulandra. Cele cinci prietene ale lui Anatol vor fi jucate de către d-nele Lucia Stur­­dza-Bulandra, Nora Piacentini, Sil­via Dumitrescu, Nelly Sterian şi Co­rina Barbu. D-l G. Groner va juca pe Max. Data premierei se va anunţa îndată ce succesul piesei „Goana du­pă Dragoste“ se va epuiza. Concerte Duminică dimineaţa are loc la Ateneu al doilea concert simfonic dirijat de maestrul George Geor­­gescu. Programul cuprinde suita in „Re“ de Bach (cu faimoasa „arie"), poemul „Le tombeau de Couperin“ de Ravel şi simfonia a patra de Brahms. Teatrul National Astăzi ,se reprezintă, pentru a 7-a oară „Amantul Anonim" de d-l Ion Minuleacu, având ca interpreţi principali pe d-nele: Marioara Voi­­culescu, Dorina Demetrescu, Gaby Danielopol, Didy Teodorescu şi d-nii: I. Morţun, V. Antonescu, Gr. Mărculescu, Bălţuţeanui, ■Stănceseu, Finteşteanu, Săvulescu, Romano, Grigoriu, etc. Piesa a fost pusă în scenă de d-l Soare Z. Soare. Compania „Leonard“ La Teatrul Alhambra — comedii muzicale — (Compania „Leonard“) se reprezintă in fiecare seară deli­cioasa comedie muzicală în trei ac­te „Dede" cu aceeaşi excelentă dis­tribuţie de la premieră. Duminică în matineu se va re­prezenta legendarul succes teatral „Fritz! ?“, — în rolul „Mutzembe­­cher" va apare d. G. Timică, iar restul distribuţiei va fi acelaşi care a dus faima acestui succes, seara „Dede“. Teatrul Mic La Teatrul Mic (Compania „Tea­trul Nostru") continuă seria de spectacole al marelui succes teatral „Incurcă-lume!“, comedie în trei acte de A. de Herz, care joacă rolul principal din piesă, alături de Leny Caier, Maria Wauvrina, Al. Ghibe­­rlion, C. Hociung şi Aura Radovici, cu Marcel Enescu de la Teatrul Na­ţional. Duminică matineu şi seara se va reprezenta „Incurcă-lume!“. Ateneul Român Duminică, 3 Februarie a. c. orele 9 seara d-l D. Munteanu-Râmnic va ţine la Ateneu conferinţa „Opti­­mism-putere de viaţă". VIITORUL EXPOZIŢII de PICTOR A Expoziţia pictorului Visconte la „Ga­leria Franklin“ din str. Franklin No. 10 (vis-a-vis de Ateneu) este cercetată cu multă atenţie, de nume­roşi amatori de artă, care au şi reţi­nut din lucrări. Expoziţia Pan Ioanid de la Ateneu sala 4, rămâne deschisă câteva zile încă. Cei cari au reţinut lucrări, sunt rugaţi să şi le ridice. * Pictorul J. Neglies îşi va deschide expoziţia de picturi şi desenuri Du­minică 3 Februarie în sala No. 1 a Ateneului român. In sala „Artelor decorative" din strada Câmpineanu 17 sunt deschise expoziţiile Letiţia Nichifor, Lucian Grigorescu şi L. Demetriade. Pictorul Ionel Ioanid, va deschide Expoziţia sa de pictură din sala Ilea­na, dela 1 la 15 Februarie, (la Cartea Românească). Iţi , y* -.-••» In şcoala No. 3 a Căminului Arte­lor „Regina Maria“ din calea Victo­riei s’a deschis expoziţia de pictură a d-nei Margareta Barzon-Sali. Expoziţia rămâne deschisă până la finele lunii. *­ ■ " Sala „Ileana“ (Cartea Românea­scă) : Expoziţia d-lor H. H. Catarg( pictură) şi M. Cossăceanu (sculp­tură). D-na Elena Barbu expune lucră­rile sale din anul acesta, în sala Colectivă, intrarea prin cinema Se­lect, Calea Victoriei. * Vineri 1 Februarie­ va avea loc la galeriile „Regină Măria“ vernisajul expoziţiilor N. Delavrancea Bona şi C. Bacalu. a­ u * La Căminul Artelor „Regina Ma­ria“ din calea Victoriei 83, expoziţia P. R. Troteanu obţine un frumos succes. Alături de d-sa expune sculptorul berlinez Boege. Expoziţia dela Ateneu a maestru­lui N. Vermont continuă a fi des­chisă şi vizitată de un mare număr de admiratori şi amatori. * ’ D-na Maria Ionescu-Bacaloulu, expune în sala Mozart. La Ateneu s’au deschis admira­bilele expoziţii ale d-lor pictori Ionescu-Doru şi Grigore Manea. * * * * CINEMA lilUIMIIII lillllllWIIIHIII CINEMA CAPITOL. — Femeile ne­bune, cu Vivian Gibson, Lia Eiben­­sebutz, Tutus Van Aalten, etc. etc. CINEMA ODEON. — „Insula Dra­gostei“ cu Claude France, Mistin­­guett și Pierre Batcheff. TEATRUL CINEMA TRIANON. — „Banii" după romanul „VArgent“ de Emil Zola cu Brigitte Helm, Marie Gloire, Alcover şi Abel. CINEMA LIPSCANI PALACE.—„Mi­lionarii“ cu George Sidney, Faze­­cola şi Cordon. Complectare o co­medie. TEATRUL ELITE CINEMA, (fost Frascati). — „Ţareviciul“ cu Ivan Petrovici, orchestră specială, cor şi balalaici. CINEMA SELECT — „Hula“ (Lulu din Honolulu) cu Clara Bow, Ar­­lette Marschal şi Clive Brook. Fil­mul va fi acompaniat de muzica Hawayana. CINEMA SCALA. — „Fecioara rătă­cită“ cu Suzi Vernon şi Jean An­gelo şi revista „Vin Bibicule". CINEMA M. VOICULESCU. — „Ro­manul unei Amazoane“ cu simpa­ticul Ernst Verebes. CINEMA BULEVARD PALACE. — „Crăiasa Codrilor“ cu Bebe Da­niels. Complectare „Moritz restau­rator de gară“ cu Max Dawidson. CINEMA EFORIA— Cântecul deşer­tului, povestea celor trei fraţi de sânge In pustiul Saharei. CINEMA MARNA— Cazacii cu John Gilbert şi Renée Adorée cu cor şi balalaici. CINEMA RAHOVA, (Calea Rahovei 91). — „Epopeia aerului" cu Clara Bow. CINEMA ROMA. — „Jefuitorul fer­melor" şi trupa M. Bruno. CINEMA MARCONI. — „Viaţa, inti­mă a frumoasei Elena din Troia“ cu Maria Corda şi amuzanta re­vistă „Ai, n’ai“... Dai !“ cu Titi Mi­­hăilescu. CINEMA VOLTA BUZEŞTI. — „Or­fanul“ cu Jackie Googan şi trupa I­ică Răd­ulescu cu revista „In rate. CINEMA JUPITER (Moşilor), ,Ramona“ cu Dolores del Rio trupa de reviste. CINEMA GOLESCU. — „Domniţa Robilor“ (Trecerea Mării Roşii) cu Raquel Meller şi o vedere in­dustrială. CINEMA REX.„— Cazacii, cu John Gilbert şi Renée Adorée cu cor şi balalaici. Şi Societatea vânătorilor ,,Lunca“ Societatea vânătorilor „Lunca“ Bucureşti, întrunindu-se in aduna­re generală a dat descărcare vechiu­lui comitet şi a ales noul comitet după cum urmează: Preşedinte de onoare, A. S. R. Principele Nicolae; Preşedinte ac­tiv doctor I. Pin. Costinescu ; Vice­preşedinţi O. I. C. Brătianu şi N. Racottă ; Membrii I. Stănculeanu, G. G. Manu, doctor Popovici ,. in­giner Alex. Teodoreanu. Casier şi mastru organizator de vânători A. Vimer; Secretar, V. Vastelli; Cenzori căpitan V. Anas­tasiu, C. Schihartz, N. Slăvescu. Cenzori supleanţi A. Stănescu şi P. Tomescu. Maeştri de vânătoare colonel Al. Dumitrescu, C. Stănoiu, căpitan Al. Diaconescu, I. Slăvescu, şi C. M. Tonolla. U '2 . NOUA S! PLĂCUTĂ SURPRIZA oferită publicului bucureştean de Societatea „PRINCIPELE MIRCEA“ VA FI î„ BALUL PĂSĂRILOR“ MASCAT şi COSTUMAT ce se va da în serile de 1 şi 2 Februarie la Teatrul „Car©! cel Mare“ (Iforie) Grăbiţi-vă a reţine bilete din timp, ce s-au pus în vân­zare la sediul Societăţei, în str. Aurel Vlaicu No. 19; la Bazarul din calea Victoriei No. 77 bis; la magazinul Fe­der şi la Casa Teatrului Eforiei. De vânzare sau de închiriat Imobilul din str. Vasile Lascar 94, Bucureşti DI INCHII­IAT Imobilul din str. V­asile Lascar 92, Bucureşti Informaţiuni la proprietar, strada Vasile Lascar 94, Bucuresti. Imobilele pot fi vizitate in fiecare zi, in­tre 10 ha si 12 din zi. doctorul NERVN­ I. POPOVICI S’a instalat str. Alex. Lahovari (lângă bi­serica Albă) No. 5, unde consulta pen­tru boale interne SI SIFILIS intre orele 5—8 p. m. Doctorul I. Blum URINARE-VEMERICE (BARBAŢI-FEMEI) DIATHERMIE — Consultaţiuni 8—9 şi 2—1. d. a. — Str. Academiei 9.—Telefon 332 60­0SALVATOR» Cabinet Medica! fondat Tn 1909 de medici specialişti 60ALE de PIELE şi VENERICE BOALE de FEMEI Tratamentul blenoragiei şi complicaţiilor: prostatite, metrite, ovarosalpingite, prin DIATERMIA BOUCAUROL practicată la Lam­boisière (Paris) Electroliză pentru stricturi Controlul diag. SIFILISULUI prin ANALIZA SÂNGELUI Reacţiile: Wassermann, Hecht şi Meynick* ultramicroscopie Pasagraal Român 9 Lângă Teatrul Naţional. — Bucureşti Consult. 11-1 şi 6-9. Telet 333/8* jafuri de 1 *fafuri de ff es it i t& ^ahnca de Sîlobîle Sutmendilarcus îi TELEL 25/60 1 Sir. Sftr .Apost MIŞCĂRI in CORPUL TEHNIC D-nii inginer ordinar clasa III Strunski Boris şi conductor ordi­nar casa III Petrulescu L Ioan, aflaţi actualmente în cadrul de neactivitate al corpului technic, au fost rechemaţi în cadrul de ac­tivitate (detaşat) al sus zisului corp pe zilele în care au fost nu­miţi în serviciul tehnic al primă­riei municipiului Bucureşti. D. inginer­ inspector general el II Hoisescu Nicolae a fost numit în postul de director general al di­recţiunii de poduri şi şosele, stu­dii şi construcţii, iar d. inginer inspector general el I I Bănescu Dunmitru a fost numit pe aceeaş­­i în administraţia centrală a minis­terului lucrărilor publice ca perso­nal teehnic la dispoziţia ministe­rului. D. conductor principal clasa I Popescu Nanov Petre încetează de a mai face parte din cadrele cor­pului tehnic, conform dispoziţiu­­nilor art. 34, alin. c din legea pen­tru organizarea sus zisului corp, Pe ziua de 1 Martie 1929, dată pe care a fost pus în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, de către direcţiunea generală a căilor ferate române, spre a-şi aşeza drepturile la pensiune. D. inginer ordinar cl. II Popescu Victor, aflat actualmente în ca­drul ordinar al corpului tehnic, este trecut în cadrul de neactivita­­te al suszisului corp. D. general în rezervă Băncilă Ioan, care funcţiona în calitate de inginer fără grad la inspectoratul VII de poduri şi şosele, a fost lă­sat în disponibilitate, cu aplicarea dispoziţiunilor art. 66 din legea pentru statutul funcţionarilor pu­blici . D. inginer ordinar cl. I Nico­­lescu Iosif loan, aflat actualmente in cadrul de neactivitate al corpu­lui tehnic, este trecut în cadrul de activitate (ordinar) al sus zisului corp şi­ totodată este confirmat, în postul în care a fost numit în ser­­ . . ----------- C. XX viciul exterior al direcţiunii_ poduri şi şosele, studii şi con­strucţii, iar d. Buta Remus, absol­vent cu diplomă al şcolii de con­ductori de lucrări publice din Cluj aflat actualmente în serviciul de poduri şi şosele din judeţul Gorj, este admis în corpul tehnic (cadrul ordinar), cu gradul de conductor ordinar clasa III. de primis­e pentru Leonard D. Nae Constantin, tatăl teno­rului N. LEONARD, anunța pen­tu Sâmbătă 2 Februarie, ora 10 dimin­eaţa la biserica Tabacu, parastasul de 40 de zile pentru pomenirea sufletului mult re­gretatului său fiu. Prietenii, cunoscuţii şi admi­ratorii marelui artist dispărut sunt­ rugați să ia parte la aceas­tă tristă ceremonie. ---------------------------------­ ’s«“»?’ Asociaţia economiştilor a ţinut şedinţă sub prezidenţia d-lui pro­fesor dr. I. N. Angelescu. Au luat parte d-nii: profesor V. Slăvescu, profesor N. N. Stoika, inginer Mi­­clescu, director CFR., consilier Şt. Chicoş, M. Lazeanu, V. Iordăches­­cu şi N. Moruzi, membrii Consiliu­lui Legislativ. St. Dumitrescu. Al. Cusin, N. Leon. D. AL. VIRGIL GANE, membru referent titular la Consiliul legisla­tiv, a făcut o comunicare despre Exploatarea bunurilor statului“. D-sa arată în primul loc cum a variat în legătură cu variaţia în timp a concepţiei despre stat-doctri­­na economică a politicei urmate de acesta în privinţa exploatărei bunurilor publice. In a doua jumă­tate a secolului trecut doctrina in­tervenţion­istă a soci­ali­smului de stat căpătase teren în toate ţările odată cu progresul şi civilizaţia, interesul individual apărat de li­beralismul economic făcea loc ideei mai largi a interesului general în virtutea căruia statul îşi lua drep­tul de a interveni în domenii mul­tiple de activitate economică parti­culară. O aseme­nea intervenţie, din ce în ce mai întinsă se baza pe mo­tive de ordin general privitoare la: apărarea naţională, siguranţa şi ordinea publică, igiena publică şi interesele economice generale. Serviciile publice Serviciile publice cu caracter e­­conomic ca poşta, căile ferate, tran­sporturile pe apă, etc., sunt în di­rectă legătură cu apărarea naţio­nală şi ca atare trebue să fie ex­ploatate de către stat direct. Pen­tru aceste motive se explică con­trolul şi intervenţia statelor în ma­terie de învăţământ, în chestiuni de asistenţă socială, de asigurări muncitoreşti, de restricţiuni în co­merţul­­ de droguri, de tutun, sub­stanţe toxice, produse alimentare, etc. Ca rezultat al intervenţionismu­­lui, statul s’a improvizat în comer­ciant şi industriaş de proastă cali­tate în genere. Pentru a se înlătu­ra acest inconvenient s’a căutat a se introduce în întreprinderile de stat, organizarea şi perfecţiunile technice, comerciale şi­ industriale de care se servesc întreprinderile mari particulare. Capitalul particular Statele sărăcite fac astăzi apel la grupări particulare în care ce­tăţenii, naţionalii vin cu economii­le ce destină plasamentului. Aşa se concepe o asemenea colaborare în alte ţări mai avute. La noi însă chestiunea se complică prin faptul c fondurile de rezervă naţionale sunt insuficiente pentru a valorifi­ca bogăţiile noastre şi suntem si­liţi a face apel la capitalul străin. Legea de comercializare din 1924 a fixat normele după care capitalul străin poate conlucra cu cel naţio­nal. Ea a fixat o proporţie între acesta ca şi în privinţa consiliilor de administraţie a asociaţiilor ori a proporţiei manei de lucru străi­ne. Astăzi legiuitorul revine asu­pra acestei materii oferind un tra­tament egal capitalului străin. Con­ferenţiarul socoteşte că în această chestiune legiuitorul ar trebui să fie mai prudent. Conferenţiarul examinează apoi caracterul­­ diferitelor categorii de drepturi şi bunuri ce se găsesc în domeniul public şi economic al sta­tu­lui. Vorbind despre domeniul mi­nier al României d-sa crede că a­­cesta trebue imediat valorificat, mai cu seamă în ce priveşte petro­lul, a cărei utilitate şi valoare e su­pusă la variatiuni mari în timp, constituind o bogăţie aleatorie.­­ , c£ Privesti serviciile publice in legătură cu interesele mari na­tionale precum : C. F. R., p. t. it.­, R. M. 8., S. M. R„ atelierele arma­­tei, etc., d-sa crede că ele trebuesc sa fie organizate autonom, în așa fel, ca să fie scoase de sub sarcina statului, deci­­ a contribuabilului, producând prin de singure. Dela sitiATIA ECONOMISTILOR din R­O­MANIA — Conferinţa d-lui Al. Virgil­­iane . MfsaSsfern! toflfiel Comisiunea de naturalizări Conform art 23 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare spre ştiinţa acelora cari ar voi săi facă vre-oe întâmpinare, potrivit d­ispoziţiunilor art. 23 -lin zisa lege; Domnule Ministru, Subsemnatul Isac Siniaver, de profesiune inginer mecanic, domici­liat în oraşul Chişinău, strada Ale­xandru cel bun No. 10 naţionali­tate evreu, supus englez. In dorinţa de a dobândi cetăţenia română de­pun următoarele acte : O declaraţie de renunţare la supuşenia străină, cerând supuşenia română împreună cu soţie şi copii. Două certificate de bună purtare e­­lib­erate de secţia, i­I, fi tribunalul Chişinău. Un certificat d­e bună pur­tare eliberat de prefectura poliţiei O copie după dovada de înscriere ca supus străin la inspectoratul Ge­­­neral de siguranţă din Chişinău. Rugându-vă respectos să binevoiţi a dispune aprobarea şi eliberarea cuvenitului certificat pentru care alătur un timbru de 2 lei. dV­­V Cu stimă Dos. No. 1589/1926. Isac Siniaver Grefa Trib. Prahova SECŢIA l-a EXTRACT D-l Dm­itru Panaitescu din Ploeş,­şti str. Gh. Gr. Cantacuzirvo No. 89, a intentat acţiune de divorţ în con­tra soţiei sale Ana D. Panaitescu, domiciliată în Ploeşti str. Horiei, 15, pentru cauze determinate de lege, prin petiţia înreg. la No. 11949/927. Din căsătoria lor a rezultat co­pilul Constantin, în etate de 7 ani. Atât pârâta cât și reclamantul,­ nu posedă nici un fel de avere. Acest extract se va pudica în zia­rul Viitorul. ^ Grefier, Gh. Georgescu No. 4654, 1929 Ianuarie 28 -S ...... ■■ .............. Treia Toi». Tutova SECŢIA II-a EXTRACT D-l loan E. Scântee din comuna Ulea jud. Tutova cu petiţia înreg la No. 1591 din 18 Aprilie 1927, pen­tru cauză determinată a intentat proces de divorţ contra soţiei săli Safta I. E. Scântee, născută Cehan din comuna Vlădeşti judeţul Tu­­­tova, rezultând din căsătorie un coif numit Petru de 6 ani, iar di avere decdemantul are o casă de venit şi 2 h.­a. pământ pe teritoriul comunei Ulea judeţul Tutova, iar soţia poseda la loc arabil în pă­­dure pe teritorul comunei Vlădeşti jud. Tutova. Spre satisfacerea disp. art. 285 c. civ„ dispunem ca prezentul să se publice în ziarul „Viitorul" din Bu­cureşti. Grefier, Nedescifrabil No. 2045, 1929 Ianuarie 28. Aliela Trib. mov SECŢIA II-a c. c EXTRACT " D. Mihail Ottulescu prin petiţia înregistrată la No. 2979 din 1929, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Paulina M. Ottulescu din Bucureşti, Calea Griviţei No. 337 bis (Locuinţele C. F. R.) etajul I pentru motive de insulte grave. Din căsătorie a rezultat doi copii anume Elena Pulcherie în vârstă de 7 ani şi Florica Dora în vârstă de 5 ani. Act dotal nu există. Soţul reclamant nu se serveşte cu act de paupertate. Termen pentru a doua conciliere este fixat pentru ziua de 18 Fe­bruarie 1929 în Camera de consiliu pentru cân­d pârâta se va cita. Prezemul extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art. 285 c. civ. Grefier, Indescifrabil Mo. 5889, Dosar No. 474 din 1929.­ ­ .... — —-----------------------—

Next