Viitorul, iunie 1929 (Anul 21, nr. 6387-6412)
1929-06-01 / nr. 6387
TEATRU-MUZICA LITERE-ARTE Teatrele de vară PARCUL OTETELEŞANU.— „Rămâi la nevastă-ta“ de Arnold şi Bach Bucureştiul redevine oraşul reduceau cel mai bun ansamblu de relei. Pretutindeni muzici, orchestre, iazuri, în cinematografele operetă. Astăzi Parcul Oteteleşanu şi-a schimbat aspectul şi pe scena acestui teatru de vară nu mai auzim nici „Farmecul unui vals, nu-l vom mai revedea niciodata pe frumosul şi cuceritorul „Conte de Luxemburg". Astăzi o trupă de comedii, care cuprinde elemente de pe toate scenele teatrelor de iarnă, şi care are în fruntea ei pe V. Maximilian, iubitul şi simpatizatul Maximilian, va juca farse şi comedii. Bucureştenii vor putea seară după seară să aplaude pe marele artist Maximilian, care joacă cu ■verva sa atât de apreciată, cu timorul său ,atât de comunicativ, care pune în scenă piesele, care conduce ansamblul, care este, într‘un cuvânt sufletul şi animatorul trupei. Stagiunea s’a deschis cu o farsă scrisă de doi autori, cari cunosc şi succesul şi reţelele sigure de succes. Au fost, e drept, aceşti autori, mai inspiraţi, în „Extemporalul", decât farsa, jucată aseară, ori cum lumea râde şi petrece şi la peripeţiile nefericitului negustor Pipper din piesa: „Rămâi la nevastă-ta". Pipper e Maximilian. Ajunge pentru ca să fie o chezăşie a succesului. Elemente cu talent înconjoară pe acest prinţ al comediei, şi formează un ansamblu, căruia lui de glorie; era la un moment se poate încredinţa, fără teamă, dar singura grădină de vară, în, orice comedie şi o va duce la suc fiecare seară plină, pe vremea aces. când Leonard și Maximilian con-' ——----------. . ..................in aer liber, se joacă reviste într'un act, iar grădinile cu trecut şi cu reputaţie, ca Parcul Oteteleşanu şi Teatrul Cărăbuş îşi deschid stagiunile, la o zi interval. Parcul Otetelişeanu a avut epoca D l MAXIMILIAN Marţi 4 iunie, ultimul spectacol al stagiunii cu opera „Tosca“, care se dă în cinstea maestrului de cânt, Aurel Eliade. Un vădit interes a deşteptat faptul că la acest spectacol, îşi dă concursul distinsul tenor Al. Demetrescu de Sylva care a obţinut strălucite succese în Italia. Va cânta rolul Mario care contează ca o puternică creaţie. Rolul titular îl deţine d-ra El. Basarab, d-nii N. Dumitrescu (Scarpia), R. Steiner, G. Oprişan, A. Machedon complectează distribuţia. Conduce d. R. Urlăţianu. Teatrul „Cărăbuş“ Teatrul Cărăbuş de sub direcţiunea d-lui C. Tănase, deschide astăseară stagiunea cu revista de mars fast „In Plin“ de d. N. Kiriţescu. Artiştii străini Mady şi Jean Karyl din Londra au sosit în Capitală. Orchestra compusă din 30 persoane va fi dirijată de maestrul Ben Harris, Parcul Otetelîsanu . La Parcul Otetelişeanu se joacă în fiecare seară cu un succes fără precedent hilarianta farsă „Rămâi la nevastă-ta!“ 3 acte de Arnold şi Bach. Interpreţii in frunte cu marele nostru comedian V. Maximilian, C. Toneanu, I. Talianu, Anicuţa Cârje, Nora Piacentini, I. Brună, Fanţa, Stancovici, Mary Voluntaru, N. Stroe, Chr. Eterle, V. Bulandra, G. Absente, sunt aplaudaţi la scenă deschisă şi ovaţionaţi de nenumărate ori. Şezătoare literară Sâmbătă 1 Iunie orele 9 seara, va avea loc în sala Ateneului Român, o mare şezătoare literară la care îşi vor da concursul d-nii I. A. Barabescu, Al. T. Stamatiad, D. Nanu, G. Gregorian, G. Talaz, Radu Gyr, G. Acsinteanu, Valeriu Grecu, A. Hurmuz, cari vor ceti din operile lor. IU CAPITALA Spectacolele de azi VINERI 31 MAI TEATRUL NATIONAL. — „Hamlet“. OPERA ROMANA. — „Mignon“. TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „In plin“ (premieră). TEATRUL OTETELIŞEANU. — „Rămâi la nevasta ta“ (premieră). Opera Română Vom vorbi în numărul de mâine despre acest spectacol, care a obţinut un remarcabil succes. ft Vineri seara se cântă, pentru ultima oară în această stagiune „Mignon“ cu d-na V. Costescu-Duca, în rolul titular, d-na Marg. Metaxa (Filina) d-nii M. Lazăr, A. Lupescu, Gr. Petrovicescu, G. Ştefanovici şi I. Manolescu. ft Sâmbătă 1 Iunie se repetă acest spectacol cu aceiaşi distribuţie. 11 Duminică 2 iunie, ultimul matineu al stagiunei, cu opera „Rigoletto“ în rolul titular, d. Jean Atanasiu, d-na M. Metaxa (Gilda), Marie Snejina (Madelena), d-nii R. Steiner, C. Teodorian, Alger. Rolul ducelui va fi cântat de d. G. Ştefanovici. Conduce d. Radu Urlăţeanu. Seara, ultimul spectacol al Operei „Mireasa vândută“ cu excelenta distribuţie de la premieră şi cu d. Mihăilescu-Toscani în rolul lui Hanz. ÎN ONOAREA MAESTRULUI AUREL ELIADE.—Marţi 4 Iunie va avea loc la Opera română, o reprezentaţie extraordinară dată în onoarea maestrului Aurel Eliade. Se re cânta „Tosca“, de Puccini, cu tenorul Demetrescu de Sylva în rolul lui Cavaradosi. întors din stăinătate, de curând, d. Demetrescu de Sylva, a fost elev al maestrului Eliade,a ţinut să dea concursul său la această reprezentaţie. Direcţia Operei a organizat reprezentaţia de Marţi ca un omagiu pentru marele cântăreţ de eri şi profesorul de cânt de azi, care a dat Operei române o serie întreagă de străluciţi artişti. Biletele la Jean Feder. Luni seara un interesant spectacol cu opera „Manon“ în care rolul titular va fi cântat de d-na Ficu L. Pomponiu care a înregistrat un frumos succes la primul spectacol al acestei „opere. In distribuţie d-nii Mircea Lazăr, A. Lupescu, G. Oprişan. Aseară s’a dat la Opera Română Al. Alger, Petrovicescu. Conduce de ultima premieră din anul acesta trei A. Alessandrescu, opere comice în câte-un act. .tift ft VIITORUL SITUAŢIA FINANCIARA a ACADEMIEI ROMANE Cu ocazia discuţiei, în sesiunea generală, a proiectului de buget pe ani 1930, comisia bugetară a arătat membrilor Academiei situaţia grea financiară în care se găseşte cea mai înaltă Instituţie culturală a ţării. Această situaţie grea vine mai ales din cauza cheltuelilor pe care le cer: întreţinerea Bibliotecei, adevărata Bibliotecă naţională a României întregite, în care se adăpostesc cele mai însemnate comori literare şi istorice, care privesc neamul nostru şi care are sarcina păstrării depozitului legal al tuturor publicaţiilor româneşti, întreţinerea bibliotecii întreţinerea bibliotecii, în localul in care se găseşte, neincăpător şi expus distrugerii, se ridică la suma de 4.593.796 lei, iar dacă s'ar muta în noul local, pregătit in acest scop, mai larg şi mai sigur, la suma de 5.813.592 lei, socotită cu cea mai mare stricteţă. Pentru această întreţinere Statul contribue cu suma de 1.250.000 lei. Până acum Academia a tăiat din sumele destinate publicaţiilor ei şi a acoperit deficitele anuale mereu in creştere. Anul acesta golul se înfăţişează prea mare şi bugetul Bibliotecii rămâne deficitar. Statul e dator, să îndeplinească faţă de cultura noastră naţională această datorie elementară, acordând Bibliotecii Academei o sumă anuală, care s-o pună la adăpost de preocupări. Mai ales că pretutindeni sarcina întreţinerii Bibliotecilor naţionale , în seama Statului Academiei, prelevările statutare şi subvenţia Statului de 212.500 lei. Deosebirea covârşitoare dintre cheltueli şi venituri este acoperită din o parte din subvenţia fixă de 1.000.000 lei a Fundaţiei Regele Ferdinand I, din prelevările variabile asupra veniturilor Fundaţiei Elias şi din subvenţia, iarăşi variabilă, a Ministerului Artelor din taxa pe spectacole. Sumele acestea au depăşit uneori cheltuelile şi atunci excedentul, în loc să servească la publicaţiuni, a fost vărsat să acopere deficitul bibliotecii. Din această pricină secţiunile nu au la îndemână sume îndestulătoare pentru a publica materialul bogat ce i se prezintă. Aşi de pildă, secţia istorică se găseşte acum, la mijlociul anului în curs, fără mijloace de a-şi continua publicaţiile. E bine ca publicul să cunoască situația financiară reală a Academiei Române. Dicţionarul limbii române Cevă analog se petrece cu Dicţionarul limbii române. Pentru redactarea corectarea şi tipărirea a 13 coaie pe an se cere o cheltuială de 832.500 lei. Pentru acoperirea ei Academia are venituri sigure de 632.500 lei şi speră să obţină din vânzarea fascicolelor apărute diferenţa de 200.000 lei. Vânzarea se face greu şi abonaţii înscrişi nu plătesc regulat. Bugetul Academiei In cea ce priveşte bugetul propriu zis, al Academiei, afară de al fondurilor care au destinaţie precisă, e bine să se ştie că venitul normal anual se ridică la suma de 2.650.996 lei, el cuprinzând veniturile fondurilor lăsate la dispoziţia înfiinţarea Asociaţiei ARTIŞTILOR PLASTICI din ARDEAL CLUJ. — De câteva zile se află în localitate, venit ca să inspecteze şcoala de bele-arte, d-l I. Teodorescu-Sion, inspector general al artelor. Luând contact cu artiştii din Ardeal, eminentul pictor a iniţiat cu prilejul acesta o Asociaţie a artiştilor plastici din Ardeal, cu reşedinţa la Cluj, chemată să încurajeze arta acestei provincii şi să înlesnească validitatea profesională a artiştilor. „ Asociaţia s’a întemeiat în cursul zilei de ieri, cu participarea unor reprezentanţi ai artiştilor minoritari. S-a hotărît că din Asociaţie vor face parte, fără deosebire de naţionalitate, toţi artiştii profesionişti de origină ardeleană, cu condiţia cetăţeniei române şi a unei bune reputaţii artistice. Din Asociaţie este exclusă, pe cuvânt de onoare şi cu sancţiunea excluderii, orice politică". odată pe an, și anume în De Cărţi şi Reviste A apărut „Descentralizarea“,o politică administrativă sindicală, de Dan Hiottu. Preţul 180 lei. De vânzare la toate librăriile. ft „Premiera“ anul II No. 29 cu un bogat material literar şi informativ, semnat de d-nii Ion Miculescu, M. Arţăreanu, C. Tavernier, I. Răcăciuni, I. R. A., N. Bogdan, N. N. Șerbănescu, Sergiu Dumitrescu, Ion Stâncă, Ion Vandal. In continuare romanul „Ruben Hirsch“, de d-1 Sc. Callimachi. MEMENTO CINEMA-RADIO PROGRAMELE ZILEI DE AZI Vineri RADIO Bucureşti.—Orele 17 Orchestra Radio—muzică de salon. Kéler Bela: Ouv. la o comedie spaniolă; Lange: Bunicuţă; Mascagni: Fantesie din „Cavaleria rusticană“; Meyer Helmund: Ballgeflöster; Denza: Si tu m’aimais; Baré: Frison d’extase; 17.50 Bul. met. şi ştiri de presă; 18 D. Emil Deşliu, tenor. Tosti: Chanson de l’adieu; Denza: Si vous l’aviez compris; Lalo: Arie din „Regele Isului“; Massenet: Elegie; Cavadia: Adio; 18.20 D. I. Sârbul de la Teatrul National: Monoloage; 18.35 Dreh: Radio—continuare; 20.30 Retransmisiune de la Opera Română. Mignon de A. Thomas. Breslau.—Orele 17 Pentru doamne; 7.30 Concert consacrat operilor lui Haydn; 19 Conf.; 19.15 Conf. muzicală; 19.40 Conf.; 20 Expoziţia din Breslau; 20.50 Concert vocal; 21.30 Cu microfonul prin Breslau. Neapole—Orele 17.30 Lectură; 18 Concert cu muzică variată; 22 Trans. operei „Zingari“ de Leoncavallo. Fraga.—Orele 12.15 Concert de plăci de gramofon; 13.25 Conf- agricolă; 18.30 Trans, din Brno, concert; 17.05 Pentru copii; 17.25 Concert cu muzică de cameră; 18.25 Curs de limba engleză; 1.25 Pentru lucrători; 20.20 Trans. operei „Mireasa vândută“ a DerS, în 3 acte de Smetana; 23.20 Concert cu muzică populară. Londra.—Orele 13 Plăci de gramofon; 14 Recital de sonate; 14.30 Recital de orgă; 15 Muzică ușoară; 7.30 Trans. unei piese teatrale pentru școli; 18.15 Concert de orchestră; 19.15 Pentru copii; 20.45 Muzică de cameră; 21.45 Recital de flaut; 22 Concert simfonic cu program de Mendelsohn; 23.35 „Caleidoscop“ program de cabaret; 1.15 Muzică de dans. Kattowice.—Orele 16.45 Comunicate economice; 17 Concert de plăci de gramofon; 28 Curs de istorie polonă; 18.55 Concert popular transmis din Varşovia; 19.45 Comunicate; 21.15 Trans. din Varşovia, concert simfonic; 24 Cutia cu scrisori. Roma.—Orele 14.15 Concert executat de trio-ul radio; 18.30 Concert al arch. radio; 22 „Farmecul unui vals“, operetă de Strauss, Berlin.—Orele 14.05 Pentru agricultori; 16.30 Conf. comemorativă la împlinirea a 120 de ani de la moartea lui Haydn; 7 Conf.; 17.30 Conf. technică; 18 Concert; 20 Conf. technică; 21 Trans. piesei „Emigrantul“ de Lania, Milano.—Orele 12.15 Concert de plăci de gramofobi; 17.30 Pentru copii; 18 Concert al quintetului radio; 21.30 Concert simfonic. Viena.—Orele 12 Concert, matinal; 16 Trans. de radiofotografii; 17 Concert de după amiază; 18.20 Concert de vioară; 19.05 Conf. medicală; 19.20 Săptămâna hipică internaţionala, causerie ;19.30 Conf. juridică; 20 Pentru Camerele de comerţ şi industrie, conf.; 20.30 Curs de limba italiană; 21 Concert al asociaţiei vieneze; 22.30 Concert cu muzică filandeză, Budapesta. — Orele 10.15 Concert executat de trio-ul staţiunei Schubert ;13 Muzică de clopote de la biserica Universităţii; 13.05 Concert de plăci de gramofon; 17 Causerie; 18.10 Concert al orch. de ţigani; 19.10 Causerie; 19.50 Curs de limba franceză; 23.35 Concert cu muzică de jazz. Geneva, — Orele 13.20 Concert al orch. radio; 17.30 Concert de la cafeneaua Diana; 22.10 Concert vocal şi intrumental. Constantinopol.—Orele 19 Concert cu muzică turcească; 20 Meteorul; 21 Concert; 22 Ultimele noutăţi. Varşovia.—Orele 23.10 Concert de plăci de gramofon; 14 Comunicate agricole şi economice; 16.50 Concert de plăci de gramofon; 18.55 Concert al orchestrii de mandoliniști; 20.15 Conf. medicală; 21.15 Concert simfonic consacrat rauzitei franceze. Paris.—Orele 20.45 Jurnal vorbitor; 20.45 Meteorul; 22.20 Radio-concert, . - ' CINEMA CAPITOL. — „Farmecul Dunărei“ cu Eva Grey Paul Richter, CINEMA ODEON. — „Fiica Regimentului cu Betty Balfour şi Heinrich George. TEATRUL CINEMA TRIANON. — „Cântecul singurătăţei“ cu Glenn Tryon şi Barbara Kati, complectare. ,Intre două lumi“ comedie cu Max Davidson. CINEMA BULEVARD PALACE. — „Căi greşite (Crise) şi comedie. TEATRUL ELITE CINEMA (Fost Frascati, calea Victoriei 33).—Compania de Reviste Bărcănescu-Timică-Kanner va juca revista „Eu mâna ţi-a sărut Madam“ şi filmul „Uliţa Plăcerilor“ şi un jurnal de actualitate. CINEMA SELECT. — „Păcatul Dragostei“ cu Elza Brink şi Jack Trevor. GRADINA SCALA (fost Colos). — „Iubitul nevestei sale“ cu Dina Gralia şi Alfonse Frieband şi revista „Lele cu scurteica verde“ cu Marilena Bodescu, Elena Mortun, I. Pizone, G. Bârlăşeanu, N. Rabega, Titu Protopescu. Balet 40 persoane. CINEMA MARIOARA VOICULESCU. — „Studentul din Praga“ cu Conrad Weidt şi trupa Titi Mihăilescu joacă comedia „Femeia îndrăcită“ . CINEMA SCALA. — Filmul „Iubitul nevestei sale“ cu Dina Gratia. CINEMA LIPSCANI PALACE. „Cele trei dorinți“. Seara: „Bébé e bolnav“ cu Tantzi Cutava Barozi. CINEMA MARNA. — „La Glu“ și trupa Roland de Jassy cu revista „Mi-a luat pe Mita“. SALA ŞI GRADINA CINEMA RAHOVA. — „Contesa scăpătată“ după celebra operetă „Die Tolle Komtess“ cu Dimna Gralla şi Werner Fuetterer. CINEMA ROMA.—„Omul cu pumnii de oţel“ cu Denny şi două comedii şi artişti. GRADINA ŞI SALA MARCONI. — „Cavalerul Negru“ cu Richard Talmadge şi ansamblul Brezeanu va juca comedia în 3 acte „Culcuşul Miresei“. GRADINA ŞI SALA VOLTA BUZEŞTI. — „Sally, fiica Circului“ şi artişti. CINEMA JUPITER (Moşilor). — „Castelană Libanului“ cu Ivan Petrovici, Arlette Marchal şi Camiile Bert. CINEMA FACLA. — „Prinţul Carnavalului“ cu Harry Liedke şi revista „Să nu te superi că te înjur“ cu Tuchi Eremia. CINEMA Farmaciile de serviciu VINERI 31 MAI 1929 A. Lupanovici, str. Bărăţiei 48, telefon 344/58; G. Dan, calea Griviţei 183; Al. Albini, calea Victoriei 86; Dr. A. Voitinovici, calea Victoriei 206; Dr. Einhorn, str. Carol 19, telefon 20/88; G. Paraschivescu, calea Dudeşti 57, telefon 23/45; N. Wasserman, calea Moşilor 249, telefon 202/74; Seb. Niţescu, prelungirea bulev. Ferdinand 8; G. Velescu, calea Şerban Vodă 21, Al. Munteanu (fost Th. Vasiliu) str. Mihai-Vodă 8 şi Elvira Straja, calea Rahovei 120. DOCTORUL I. R. CERNA S’A MUTAT in Str. VASILE LASCAR No. Ill întrunirea din culoarea de verde tK—a—BB—IB— La clubul culoarei de verde din calea Griviţei 80, a avut loc, obişnuita întrunire săptămânală. In fata unei numeroase asistente a vorbit de avocat I. Negrescu, expunând situaţia generală politică, arătând rezultatele nenorocite după 6 luni de guvernare Naţional- Ţărănistă. A încheiat d. dr. Anton Ionescu arătând că toate guvernările au defectele lor, dar actuala guvernare a dovedit odată mai mult, cât de mult rău poae să facă ţării un guvern venit prin demagogie şi nepregătit. Activitatea staţiunei sericicole dela Băneasa U11 avânt cu totul deosebit a luat staţiunea noastră sericicolă dela Băneasa în urma numeroaselor cereri ce-i survin din ţară şi străinătate cu privire la duzii ce are disponibili pentru crescătorii indigeni şi peste graniţă. De la începutul campaniei de lucru şi până azi staţia a distribuit 31.000 de Duzi necesari hranei viermilor de mătase. Din aceştia 8.000 au fost cumpăraţi pentru suma de 124.000 lei şi exportaţi în Polonia pe adresa inspectoratului sericicol Polon. In afară de duzi staţia a mai distribuit 98 kgr. sămânţă diferiţilor crescători din ţară. Instituţiilor Statului, şcoli, ferme, etc. şi . . . , s’au distribuit 66.000 poeţi de cembre. Asociaţia artiştilor plasiDuzitici din Ardeal va deschide la I Ateliere şcoalei au confecţionat Cluj, deocamdată în sălile prefec- ’ şi distribuit 125.000 coli perforate, turii judeţului, un salon la care vor expune toţi artiştii plastici ardeleni. S’au şi luat, încă din şedinţa de constituire, primele măsuri pentru organizarea întâiei expoziţii, care va avea loc la sfârşitul anului de faţă. -- ;—‘ — necesare bunei întreţineri şi primenirei a frunzelor de Duzi. Deşi crescătorii, în general îşi prelucrează singuri materia primă, totuşi şcoala a dat o mare desvoltare secţiei de filat gogoşile, satisfăcând până azi cei teri care au atins circa 200 igr. Filatură. Timpul fiind favorabil secţiunea continuă să distribue vermuşori înviaţi iar pe de alta se ocupă pe o scară întinsă cu creşterea a diferite rase şi provenienţe de gândaci de mătase. Citiţi negreşit chiar astăzi LEALITATEA No. 23 Cu următorul sumar: Lovitura salvatoare Senzaţionala aventură a unui prinţ ilustrată Sâmbătă 1 iunie Anecdote despre matematicieni curiozităţi matematice MIMIC NOU SUB SOARE, de Ion Pascum si descopierâ O stea de cinematograf CUNOŞTINŢA VECHE, de Gh.Brâescu! A VENIT MARIANA, de Otilia Ghibu Festivităţile Serbărilor Unirii la Alba Iulia (Mare reportaj fotografic) PRAF (nuvelă poliţistă). — RUPTURA de Eugen Boureanu „SUNT NOUL ...“ (schiţă umoristică din viaţa funcţionarilor) Noulle modele de vară. — Cum se obţine mătasea artificială. — Imprimarea plăcilor de gramofon Procesul omului decapitat (Senzaţionala aventură a celebrului detectiv Gex Trevor) * Cel mai mare telescop din lume. — Oameni, fapte şi idei. — Anecdote. — Poşta Cinefililor. — Curiozităţi. — Figurile ecranului. — Rubrica șahului. *— Jocuri distractive, etc., etc. UNICA REVISTA DIN TARA, IN GENUL CELOR STRĂINE. 1 — In S culori — ¥ 24 pagini mari — Preier 8 Lei — 120 clişee 1 " o mică antantă economică? Si apăraifi Anul XVII. — No. 5.—Mai 1929 DEMOCRATIA REVISTA CERCULUI DE STUDII AL PARTIDULUI NATIONAL-LIBERAL Red. Editorial. Tancred Constantinescu, Modificarea tarifului vamal. Ion D. Barzani C. ArgetoianulEste necesară M. Manoilescui C. Garoflid ’ Honoriu Bănescu: Ante-proiectu! de lege pentru organizarea administrațiunei locale. Gri-Cora: Datoriile de răsboi, — manevrele Germaniei Eon Kâneu: Tineretul şi partidele politice. E. A. Pontopol: Politica socială în dreptul constituţional modern. I. D. B.: Documentări economice (Tarifele şi comerţul exterior; Criza şomajului; Situaţia industriei carbonifere; Lupta economică. Cronicar; Fapte şi însemnări. Vaier fSsarul: Materiile prime şi politica producţiei naţionale (recenzie). RETUL LEI 30-1 Abonamentul în ţară 1 an pentru particulari de 300 instituții 500 în străinătate 1 an 600 Cronica Judiciară După catastrofa dela Recea D-na Georgeta Constantinescu făcut acţiune în justiţie contra direcţiunei generale c. f. r. spre a cere lei 2 milioane despăgubiri pentru accidentul mortal suferit de soţul său profesorul Savin Constant în ciocnirea de trenuri dela Recea. Procesul s-a judecat eri. Tribunalul a admis acţiunea in parte şi a obligat direcţia c. f. r. să plătească reclamantei şi copilului, suma de lei un milion 200 mii daune. Proces de fals înalta Curte de casație s. NI a judecat ori recursul făcut de d. D. Florian, maestru de gimnastică, în contra deciziei Curţii de apel din Bucureşti prin care i s-a confirmat condamnarea la 1000 lei amendă penală pentru provocare la fals. Era anume învinuit că prin manopere şi persuadare, provocase pe un elev, Horia Sulică din C. Lung, să obţie o chitanţă de lei 5000, cu semnătura d-nei Spătăreanu din localitate, proprietăreasa sa. D-na Spătăreanu, însă,a liberat chitanţa ca pentru câştiurile întârziate de chirie, pe când textul înscrisului cuprindea declaraţiunea de vânzare a... imobilului, în favoarea inculpatului înalta Curte a casat hotărârea instanţei de fond pentru vicii , de formă şi greşită aplicare a legii şi a trimis procesul spre o nouă judecare aceleiaşi Curţi. Procesul fraudelor dela Soc Generala de asigurări Trib. Ilfov s. II-a, a început ori judecarea în fond, a procesului fraudelor dela soc. Generala de asigurări. Au fost audiaţi primii trei inculpaţi : Ion Albu, Gh. Florescu şi St. Sârbu, care şi-au menţinut în genere declaraţiunile de la instrucţie, mărturisind contribuţia lor la fraude şi partea de beneficii ce le-a revenit. Judecata a rămas în continuare la 4 iulie. Măcelar incorect Parchetul a deschis ori acţiune publică pentru fals contra măcelarului Georg Bernardt din str. Clopotarii Vechi 8. Numitul e trimis în judecată că a pus în vânzare şi a alimentat populaţia cartierului cu carne de provenienţă clandestină, adică furnizată din abatorii tainice şi neautorizate. Cazul s-a trimis în cercetarea d-lui judecător Brezeanu la cab. 6 instrucţie. Diverse Trib. Ilfov s. II-a a amânat pe azi. Vineri, pronunţarea sentinţei în procesul de presă : „Ordinea“— dr. Aurel Dobrescu“. Fraudele de la Institutull medico-militari. Cercetările fraudelor dela institutul medico-militar fiind terminate, s-a fixat termen de judecată la 25 iunie col. la consiliul de război al corp. II armată. In acest proces figurează ca inculpaţi col. Popoviei, int. lt-col. Buznea, int. maior Giurgiumari şi fostul autor căp. Stăpânoiu. -----------------------------------* A. 5. Principesa Iceana A. S. R. Principesa Ileana însoţită de d. Sever Dan, ministrul sănătăţii, părăseşte Capitala astăseară ,spre a se duce la Cluj. Sâmbătă la orele 12, Alteţa Sa va sosi în Cluj unde i se va face o primire oficială. In după amiaza acelei zile, A. S. R. Principesa Ileana va primi diferite delegaţiuni. Duminică la orele a. m. Principesa Ileana va conferenţia în sala Teatrului Naţional, după care va urma o producţie artistică a societăţii. Luni 3 iunie A. S. R. Principesa Ileana însoţită de d. ministru Vaida va vizita ţara Sarmaşului şi Ludoşului. Marţi va vizita oraşele Turda şi Baia-de-Arieş. Miercuri la Grădiştea-Sarmisegetuza şi la monumentele romane, şi joi se va întoarce în Capitală. Misiune militară japoneză în Capitala O misiune militară japoneză compusă din d-nii general I. Matsui, general N. Matsui şi căpitan Terada a sosit în Capitală. IX general Cihosky, ministrul de război, a oferit ori la prânz o masă camaraderească la Cercul Militar, în onoarea misiunei iar la legaţia Japoniei, din aleea Alexandru 25 (Parcul Filipescu) a fost aseară un banchet oferit de d-na şi d. Tashiharu Harima, însărcinatul de afaceri al Japoniei în Capitală. Au luat parte d-na, d-ra şi d. general Cihosky, ministru de război, d-na şi d. Voicu Niţescu ministrul Ardealului, d.-l general I. Matsui, d. general N. Maisul, d-na şi d-1 gen. Samsonovich d-na şi d. general H. Păltineanu, d-na şi d. colonel Stoianovici, ataşat militar iugoslav, d-na şi d. Orezeannu, d. general Filip, d. Kawavoyi, d-na şi d. maior Filiti şi d. căpitan Terada. Misiunea pleacă astăzi la Budapesta. Ziua Mamei Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, care a instituit anul trecut, pentru prima oară în ţară sărbătoarea numită „Ziua Mamei“ sub auspiciile sale a organizat şi anul acesta în înţelegere cu Ministerul Instrucţiunei Publice un concurs între elevii şi elevele claselor a IlI-a şi a Vl-a de liceu din întreaga ţară cu subiectul: „Dragostea de mamă“. Premierea lucrărilor se va face în ziua de 2 Iunie, zi destinată excluclusiv acestei măreţe sărbători. In dimineaţa zilei de 2 iunie la ora 10 dimineaţa se va oficia un serviciu religios la Biserica Cuţitul d Argint, Parcul Carol, după care va urma o procesiune la Cimitirul Bou cu delegaţie de elevi şi eleve şi muzica militară. Aci se vor depune flori pe mormântul mult regretatei doamne Anastasia Filipescu, prima prezidentă a Societăţii Ortodoxe şi membră fondatoare. In aceiaşi zi la ora 5 p. m., va avea loc la Ateneul Român solemnitatea premierii elevilor şi elevelor care s’au distins la concursul pentru „Cultul Mamei“ li se vor împărţi cruciuliţe şi cărţi. . I. . I - — , va conferenţia la Cluj ”” TE şi deronata 1878 în 5 minute vin mscanci de la TUTOVEANUU Pas. Sato biliara 5, repară orice Masksa de scris Croitoria Românească Grims Sol* Str. Situ. Dumitru % Palatul Casei de Credit P.T . Anunţă pe distinşii clienţi că a primit un bogat asortiment de stofe engleze pentru sezonul de vară, pe doniiHenil cari sunt ofiţeri de rezervă că le furnizăm Sir?nențî!,ta,re’ bilîe confecU°nate şi în condiţiuni avantajoase.