Viitorul, august 1929 (Anul 21, nr. 6439-6465)

1929-08-01 / nr. 6439

TEATRU-MUZICA Academia Gastronomilor .Alături de Academia Franceză — poate nu cu aceiaşi strălucire — există la Paris şi o Academie a Gastronomilor, cu un regulament copiat după acel al Academiei franceze. Copiat nu cu servilitate, dar cu spirit fin, care schimbă, ici, colo, un epitet, o vorbă, dând frazei un alt inţeles. Care este primul articol al regu­lamentului Academiei franceze fixat la 22 Februarie 1635 ? Iată-l: „Nimeni nu va fi primit la Aca­­demie care să nu fie agreat de Pro­tector şi care să nu aibă moravuri bune, reputaţie bună, spirit fin şi npi pentru funcţiunile academice“. Care este primul articol al re­gulamentului Academiei Gastrono­milor ? „Nimeni nu va primit la Acade­mie, care să nu aibă o reputaţie bună, spirit fin un stomac sănă­tos pentru aprecierile gastrono­mice“. Articolul 2 al Academiei fran­ceze spune: „Academia va avea o pecetie care se va aplica pe toate actele**... Articolul 2 al Academiei Gastro­nomilor însă astfel: „Academia va brio, avea o pecetie, pe care va fi gra­vată figura ilustrului gastronom Brillat-Savarin, cu aceste cuvinte in jurul figurei: „Poftă bună, domnilor“... Alegeri vor avea loc la acade­micienii gastronomi şi se vor efec­tua după obiceiul Academiei fran­ceze. Citiţi articolul patru, care prescrie modalităţile acestui vot: „Pentru a proceda la alegeri, se vor pune într’o cutie tot atâtea plante mirositoare albe şi negre, după numărul membrilor prezenţi, plantele albe tăiate în formă de ciupercă, cele negre în formă de trufe. Articolul l1 sună astfel: Se va scrie o gramatică culinară pentru a restabili în adevărata lor expre­sie toate locuţiunile viţiate, pentru a precisa anumiţi termeni cu o vagă semnificaţie, pentru a fixa ortografia prea multor cuvinte, cari se scriu de obicei cu o regre­tabilă fantezie... Adăugăm pentru curiozitatea ci­titorilor, câteva nume mai de sea­mă a membrilor academiei gas­tronomice : Curnovsky, Paul Re­­boux, Maurice Brillant, Léon A­l. Talianu, Nora Piacentini, Camelia Mihail, Mary Voluntaru, Valeria O-trescu, N. Gărdescu, Chr. Eterie, N. Stroe, G. Acsente, V. Bulandra, V. Basil, etc. Teatrul Nou La 9 August va avea loc la Tea­trul Nou (Calea Văcăreşti) premiera piesii „Rasputin“, 5 acte şi 9 ta­blouri de Marius Verbiceanu. Ras­putin va fi jucat de d. Mielu Con­stantinescu. Schiţele de decor sunt datorite pictorului Vichell. Piesa va fi pusă în scenă cu un fast deosebit. Corul, baletul, costumele şi muzica de scenă vor contribui a sugera at­mosfera Rusiei dinainte de izbucni­rea revoluţiei. Un arheolog suedez în Ro­­mânia D. Axei Persson profesor arheolog la Universitatea din Upsala (Sue­dia) a sosit in ţară pentru a vizita muzeele noastre. In Capitală oaspetele suedez în­soţit de d. prof. Andrieşescu i-a dat tot concursul. Profesorul Axei Persson doreşte să alcătuiască o legătură istorică în­tre ceea ce a descoperit în Grecia cu descoperirile de la noi cât şi cu cele din ţările vecine pentru a prezenta comunicări la Academia din Suedia sau la Barcelona unde va avea loc o mare reuniune internaţională a arheologilor. IN CAPITA­LA Spectacolele de şI TEATRUL CĂRĂBUŞ. — „Miss Re­vista“, mare montare. PARCUL OTETELEŞANU. — „Ideia fixă“ cu V. Maximilian. TEATRUL NOU.—Maimuţa care vor­beşte şi Svăpăiata cu Elena Zamo­ra şi Lulu Kiriac. GRADINA MARCONI. — Comedia „Grigoraş şi Mustachide“ 3 acte cu Roland de Jassy, Chamel-Ghi­­berlion. TEATRUL „SCALA“. — „Mic şi al dracului“ revistă de Ion Pribeagu. Ştiri artistice MISS REVISTA ! La teatrul Cărăbuş, obţine un m­are succes revista d-lor N. Vlă­­doianu şi N. Constantinescu. „Miss Revista“, constitue cel mai strălucit spectacol din Capitală. Montarea întrece tot ce s’a văzut până azi la noi. „ Concursul de reviste, In ţara amorului, focurile cu erupţia vulca­nului Vezuviu, în planeta Marte şi soldaţii de plumb, sunt adevărate minuni. Excelenta distribuţie în frunte cu iTănase, Giugaru, Codruţ, Dan, M­i­­că şi d-nele Nataliţa Pavelescu, Li­­zica Petrescu, Violeta Ionescu şi So­­fica Ionescu e ovaţionată în fiecare seară! , , b , ,3:Jlte Litere-arte Autorii de reviste Cunoscutul scriitor a cărui re­vistă „Mie şi al dracului“ se joacă acum cu un deosebit succes la Tea-s­trul Sala (fost cinema „Colos“) di­­ Bucureşti. Parcul Otetelişanu Se râde cu lacrimi la „Parcul Ote­­telişeanu“ unde se joacă azi Marţi, pentru a 17-a oară hilarianta fal­să în 3 acte de Georges Feydeau ..Ideia. Fixăm cu g. Maximilian, C. Toneanu, cundară IM I. PRIBEAGU Viza certificatelor căe studii ORMB3BDS3RIBBnSBBat& ERBSE Monitorul Oficial“ de ori pu­blică următoarea deciziune a mi­nisterului instrucţiunii publice: Tinerii cetăţeni români cari po­sedă certificate de absolvirea stu­diilor sau de maturitate, liberate de şcoale de stat sau de şcoale cu drept de publicitate, din teritorii­le alipite, înainte de aplicarea în aceste şcoale a legii, regulamen­telor şi programelor învăţământu­lui secundar, precum şi cei cari au absolvit o şcoală de stat din afară de teritoriul actual al României, dar în cuprinsul statelor din care făceau parte aceste teritorii, vor putea obţine viza „Liberat, potri­vit legilor în vigoare“, după nor­mele ce urmează: a) Dacă fac dovada cunoşterii limbei franceze, prin obţinerea u­­nei diplome de învăţământ supe­rior liberată în Franţa şi cu con­diţia de a depune un examen su­mar de cunoaşterea limbei şi li­teraturii române, înaintea profe­sorului de această specialitate, de la un liceu de Stat din ţară, de­semnat de Minister. Se dispensează­­de această din­tă urma ori ceiceep ond­iţiiarins urmă condiţie cei ce au notă la limba română în certificatul lor şcolar sau de maturitate. Certificatele liberate în ţară du­pă 1923, nu pot obţine sub nici o cuvânt viza de mai sus, dacă nu sunt liberate în baza legii şi re­gulamentului învăţământului se­ ii U ! ■ '■•Utan­ ■.. I­­. .1 . Anul acesta s’au înecat multe vapoare şi submarine. Salvarea naufragiaţilor s’a făcut cu mare întârziere şi mulţi şi-au găsit moartea în valuri. Marconi va înzestra vapoarele engleze cu aparate de recepţie au­tomată. întrebuinţarea acestor aparate e prevăzută acum în prescripţiunile marinei de comerţ britanice (Mar­­chants scipping Rules) stabilite în ultimul timp de către consiliul de comerţ. Această importantă desvoltare în întrebuinţarea telegrafiei fără fir pe mare, este rezultatul unor ex­perienţe făcute de către amirali­tatea britanică pentru consiliul de comerţ şi pentru administraţia ge­nerală a poştelor, cu scopul de a determină posibilităţile unui apa­rat care să răspundă automat la semnalul special , întrebuinţat ca apel de primejdie, S. O. S. pentru a da astfel posibilitatea vaselor _a nu ţine un serviciu de observaţie permanent. Societatea Marconi a construit aparate cari împlinesc în toate privinţele cererile stabilite prin prescripţiunile publicate de admi­nistraţia generală a poştelor din Londra. Aparatul automat de alarmă a răspuns satisfăcător la toate în­cercările fiind aprobat ca bun de instalat pe bordul vaselor. Faptul că unele vapoare de pa­sageri au un personal complect de operatori de telegrafie fără fir, putând astfel să fie o continuă pa­ză, ne face să uităm că marea ma­joritate a vapoarelor de mare au astăzi un singur telegrafist, care şi el nu deservește decât în anu­mite ore. De aceea de multe ori a­­ceste vapoare nu răspund în caz de primejdie. S'a intamplat uneori ca chema­rea de pericol sa nu fie auzită de un vapor aflat foarte aproape, pu­tând da imediat ajutor, fiind to­tuși auzită de vapoare depărtate, care au fost obligate astfel a face ocoluri cu totul inutile. Scopul a­­paratului automat de alarmă este de a da certitudinea că strigătul va fi auzit și de vapoarele mai mici, și că nici un strigăt nu va fi pierdut de vreun vapor, din ca­uză că operatorul nu este la post; chemările de primejdie vor fi în­registrate automat, iar prin sune­tul unui clopot va chema pe ope­rator la aparat. S’a constatat că semnalul cel mai bun e acela care consistă din­­tr’o serie de trăsături timp de pa­tru secunde separate prin interva­le de o secundă. Când trei asemenea trăsături de patru secunde au fost primite de automatul de alarmă, mecanismul lui a fost pus în funcţiune şi clo­potul începe să sune în camera te­legrafiei fără fir, în cabina ope­ratorului cum şi pe punte căpita­nului, şi aceasta pe bordul tutu­ror vapoarelor equipate cu aseme­nea aparate, care s’ar găsi în a­­propierea vaporului în primejdie. Operatorul îşi va face imediat datoria la aparatul de telegrafie fără fir, va primi strigătul de a­­larmă, şi va lua poziţiunea vaporu­lui care lansează semnalul S. O. S. Minunile Radiofoniei VAPOARE In PRIMEJDIE — Recepţia automată a chemării lor — VIITORUL Cronica Judiciară Nereguli în chestiunea construcţiei palatului administrativ din Iaşi Eri au sosit rezultatele celor din urmă două expertize tehnice ce se mai aşteptau pentru ca cercetările preliminarii, în afacerea nereguli­lor semnalate în gestiunea palatu­lui administrativ din Iaşi, să fie încheiate. Şi aceste rapoarte ale experţilor constată, că lucrările construcţiei şi înzestrării palatului, cu utilajul necesar, au prilejuit cheltueli cu mult superioare celor realmente im­puse conform devizelor. Dintr’un singur lot de lucrări s’au smuls dovezi de încărcarea conturilor cu aproape un milion de lei. S’a mai constatat deasemenea no­i posturi de lucrări și valori majorate fictiv. Cu aceasta, instrucţiunea preli­minară efectuată de d. judecător Stănescu al cab- 7. ..s’a terminat. Dosarul cauzei Va fi supus par­chetului spre a i se da concluziuni. Jurisprudenta fiscală Curtea de apel s. IV, asupra re­cursului soc. «Edilitatea» în pro­ces cu fiscul (dec. fisc. nr. 201/926) a statornicit următoarele precizări în materia legii contribuţiunilor directe : A considerat în prim rând că — membrii consiliului fie direcţie fiind înşişi membrii societăţii, ac­ţionarii ei, nu pot fi categorisiţi printre funcţionari, agenţi sau lu­crători cf. art. 31 al. 3. In consecin­ţă, ceea ce ridică ei (tantiemele etc.) sub orice formă din veniturile so­cietăţii este însuşi venitul între­prinderii lor şi ca atare nu se poa­te admite vre-o scădere din venitu­rile brute, din beneficiu. Pe de altă parte a rânduit, că faţă cu disp. art. 42 al. 6, 32, 21, 25 şi 33 din legea contribuţiunilor, la stabilirea impozitului complimen­­tar nu se adaugă la beneficiul net şi suma d­e participaţiune a func­ţionarilor, încă un interesant caz de extrădare Justiţia­ elenă urmăreşte de vre-o 12 ani cu sârguinţă pe un asasin, Lambru Profiris. Criminalul, originar din Cortiza, şi-a ucis sora, iar după comiterea isprăvii prădând avutul victimei, a fugit în lume. Impotrivă­ i s’a pornit urmărire penală şi s’a lansat mandat de a­­restare încă din anul 1920 când s’au încheiat cercetările instrucţiei judiciare, acuzatul fiind supus ju­decăţii juraţilor Atenei. In ultimul timp brigada tie ur­măriri fiind sesizată — de un de­nunţ — că asasinul s’ar găsi în Bu­cureşti, sub fotă inofensivă de bru­tar, s’au reluat legiuite demersuri pentru prinderea şi extrădarea ur­­măritului. Cazul a venit astfel în cercetarea d-lui judecător de instrucţie al ca­binetului­­. In urma descinderilor operate, asasinul a fost într’ad­evăr prins lucrând la o brutărie din Capitală şi pus sub stare de arest. La interogatorul ce i s’a luat însă el se opune extrădării pretin­zând că nu e cetăţean grec, ci su­pus român şi că astfel nu poate fi extrădat, nefiind justiţiabil decât de legile române. In sprijinul acestei susţineri el prezintă dovada că a cerut natura­lizarea în România încă din anul 1924, deşi această petiţiune nu i s'a rezolvat până acum, precum şi pe aceia că a renunţat la cetăţenia e­­lenă.­­­­Cercetările continuă. CINEMA-RADIO PROGRAMELE ZILEI DE A­ZI Miercuri RADIO BucureştiOrele 18—19 Orch. Ra­dio. Muzică de operă. Massenet: Wer­­ther. Rimsky-Korsakow: Fantezie din opera „Snogourotschika“. Puc­cini : Butterfly. 21 D-ra Anny Gel­ber, canto Schumann: In minunata lună Mai. Schubert: Vis de primă­vară. Rachmaninoff: Răspunsul. Ba­­lakireff: Vino la mine. Tschaikow­­sky: N’am fost o iarnă. Kiprus: In­draussen. Brediceanu: Ne ăjit ca mine nu-i. 21.30 D. Floemen, violină. Paganini: Concert. Enacovici: Cân­tul nopţii. Ries: Perpetuum mobile. 22.00 D. C. Glene: Sfinţii din luna August şi obiceiurile poporului din acele zile. 2215 D. St. Constantin, bariton. Massenet: Ouvre tes yeux bleus. Fran­chetti: Arie din „Cristo­­for Columb“. Rossini: Cavatina din „Bărbierul din Sevilla“. Verdi: Quandre pagio din „Falstaf“ Tosti : Luna d’estate. Capolongo: Suonote fantasia. Cântece româneşti; 22.45 Buletin meteorologic şi ştiri de presă. Breslau: Orele 17.30 Muzică de dans; 19 Cărţi noui; 19.30 Ştiri spor­tive; 20.25 Pentru agricultori; 21.15 Concert cu muzică rusă. Toulouse : Orele 11.45 Concert de solo-uri; 15 Concert de melodii; 15.15 Concert de orch.; 15.30 Tango­­uri; 22.30 Concert cu muzică mili­tară; 22.45 Concert de cântece; 23.22 Concert cu fragmente din opere ; 23.45 Muzică de dans. Torino : Orele 13.30 Concert cu muzică variată; 18 Concert executat de quartetul radio; 21.30 Emisiune teatrală. Neapoli; Orele 18 Concert coral; 18.30 Ora, meteorul; 22.02 Trans, ope­rei Fedora de Giovanini. Fraga ; Orele 12.50 Concert de plăci de gramofon; 13.20 Trans, din Brno, concert; 17.30 Trans, din Bratislava, concert; 19.25 Pentru lucrători; 20 Trans, din Brno, concert al filarmo­nicei cehe; 23 Ştiri sportive. Stuttgart: Orele 11.30 Concert de plăci de gramofon; 12.55 Meteorul 13 Concert de promenadă; 16 Pentru de dans; 18 Bursa, copii; 17 Muzică internaţională; 19 ceaşcă; 21.30 Ora, Meteorul, ştiri pentru agricultori; 19.45 Conf.: 20.45 Trans, din Stutt­gart, meteorul, știri; 21 Trans, din Frankfurt, concert simfonic; 22.30 Știri. Daventry : Orele 18 Concert de fan­ ral; 23.45 Muzică de dans, fără militară; 19 Muzică de dans; 21 Muzică uşoară; 22 Trans, teatrală ; 22.50 Program de cabaret; 0.15 Muzi­că de dans; 1.15 Radiofotografii. Kattowice ; Orele 17.20 Concert de plăci de gramofon; 18.25 Trans, din Varșovia, conf.; 10 Concert popular; 20.20 Conf.; 21.05 Trans, din Krako­­via, conf.; 21.30 Trans, din Krako­­via, concert; 23.15 Meteorul, știri de presă. Berlin; Orele 13.15 Pentru agri­cultori; 16.30 Pentru doamne; 17 „Viaţa în Sumatra“ conf. ; 17.30 Conf. technică; 18 Pentru tineret ; 18.30 Ceai dansant; 20 Conf. juridică; 20.30 Pentru lucrători; 21.30 Emi­siune teatrală, în continuare muzică de dans. Roma : Orele 14.15 Concert execu­tat de trio radio; 18.30 Concert al arch. radio; 22 Concert de fanfară. Langenberg : Orele 13.10 Concert de plăci de gramofon; 15.30 Pentru gospodine; 16 Pentru copii; 17 Pen­tru doamne; 21 Concert seral execu­tat de orch. radio; 22 Miercurea ve­selă, în continuare concert de la ca­feneaua Korso. Milano : Orele 13.30 Concert exe­cutat de quintetul radio; 21.25 Con­cert cu muzică ușoară. Viena : Orele 12 Concert matinal ; 16.15 Trans. de radiofografii; 12 Con­cert de după amiază; 19.30 Cultura, fructelor, conf.; 20 Satul, conf.; 21 Ora, meteorul; 21.05 Oratori despre Austria, conf.; 22 Concert de balalai­ci : pot-pouri-uri; 22.20 Concert se­ral cu muzică uşoară. Paris (Eiffel): Orele 20.45 Jurna­lul vorbit; 22.10 Meteorul. Radio concert. Budapasta : Orele 10.15 Concert ; 10.30 Inf.; 12.10 Serv. internaţional asupra nivelului apelor; 13 Muzică de clopote de la biserica Universită­ţii; 13.05 Concert de orch.; 14 Ora, meteorul; 16.30 Curs de semnale Morse; 17.10 Conf.; 18.10 Concert; 20.15 Conf.; 21 Concert. Constantinopol; Orele 17 Muzică 19 Muzică tur­­meteorul; 21.40 Concert de orch. Tschaikowsky, Varşovia : Orele 13.05 Concert de plăci de gramofon; 14 Meteorul; 19 Concert de orch.; 21.05 Trans. din Krakovia, conf.; 21.30 Concert se- MEMENTO CINEMA CINEMA CAPITOL.— Sărutul Păti­maş cu Mary Kid şi Harry Halm. TEATRU CINEMA TRIANON. — In vâltoarea Jazzului cu Marion Ni­xon şi Jean Hersholt şi o comedie. CINEMA BULEVARD PALACE.— Greta Garbo cu John Gilbert in Anna Karenina şi o comedie cu Charly. CINEMA ELITE (fost Frascatti).—Ex­celenţa sa dansatorul cu Anny On­­dra şi revista „Ala­fonte“ de Nicon­ Nican. „ CINEMA SELECT. — Seherezada cu Marcella Albani, Ivan Petrovitch şi Nicolas Koline. CINEMA SCALA.— „Omul de zăpa­dă“ cu A. de Herz şi filmul Fraţii cu Getta Goudal şi Varkony. CINEMA LIPSCANI PALACE. — „Marquitta“ cu Jean Angelo şi Marie Louise Ixibe. In pauze ilu­zionistul Gamberto cu trupa sa de 5 persoane. CINEMA MARIOARAV VOICULES­­CU.—„Şampanie“ cu Betty Balfour, Vivian Gibson şi Jack Trevor. Re­vista „Scuzaţi vă rog“ cu Ionel Stănescu. CINEMA MARIA.—Fraţii de Arme cu Wiliam Boyd şi artişti. GRADINA CINEMA RAHOVA. — In ghiarele viţiului cu Gina Manes, Fred Louis Lerch, Vera Schimtter­­loew, Rudolph Clein Rugge şi Hurt Vespermann. CINEMA VOLTA BUZEŞTI.—O regi­nă de ocazie cu Pola Negri şi Cră­iasa Codrilor. CINEMA MARCONI.—Fritz CU Mally Delschaft şi artişti. CINEMA JUPITER.— Crinul în mo­cirlă şi trupa de teatru va juca „Imprumută-mi Nevasta“. CINEMA BASARAB.—Noaptea Păca­tului şi îndrăcită cu Constance Tal­­madge. CINEMA ROMA.— Erou al zăpezilor cu Rin-Tin și Brutta cu M. Blue. GRADINA CINEMA FACLA. — Dra­goste în zăpadă. Paştele calului cu Tuchy Eremia. CINEMA POTERAS. — Preşedintele din Costa Neuve cu Ivan Mousjou­­kina. „­­TEATRUL CINEMA ZEFIRUL.­­ „Drumul Ertării“ doamna Romald Bulfinski, Maria Ciucurescu, ect. „Voevodul Ţiganilor“ cu G. Cărussi, GRADINA ŞERBAN-VODA.—Svegal­­li operă complectă şi trupa de re­viste Jean Tomas cu încurcă­­ţri. Farmaciile de serviciu MIERCURI 31 IULIE 1929 A. Lupanovici, str. Bărăţiei 48, te­lefon 344/58; G. Dan, calea Griviţei 183; Al. Albini, calea Victoriei 86; Dr. A. Voitinovici, calea Victoriei 206; Dr. Einhorn, str. Carpi 19, tele­fon 20/88; G. Paraschivescu, calea Dudeşti 57, telefon 23/45; N. Wasser­­man, calea Moşilor 249, telefon 202/74; Seb. Niţescu, prelungirea bulev. Ferdinand 8; G. Velescu, ca­lea Şerban Vodă 21, Al. Munteanu (fost Th. Vasiliu) str. Mihai-Vodă 8 şi Elvira Straja, calea Rahovei 120. Cări şi Reviste A apărut „ÎNSEMNĂRI DIN TIM­PUL OCUPAŢIEI GERMANE“ de d-na Pia Alimăneştianu. Cartea este de o însemnătate reală fiind redate, în modul cel mai conş­tiincios, faptele cele mai importante din isvoare autorizate. Zilele de chin le-a petrecut — au­toarea—cu mama d-sale, Pia Ion C. Brătianu, cari au fost paratenerul in care se spărgeau ura şi vrăjiţăşia tuturor celora potrivnici războiului Această carte, în care se găsesc descrise momentele grele prin care a trecut ţara, va servi ca oglindă ge­neraţiilor viitoare, pentru a-şi da seama cât de puţin se poate bizui pe caracterele oamenilor şi câtă oţelire de suflet, îi trebuie omului spre a putea săvârşi fapte mari. Prețul 80 de lei şi se vinde la „Cartea Românească“ şi alte librării. * A apărut: „DESCENTRALIZAREA“ politică, administrativă, sindicală, de Dan Hiottu, doctor In drept, avocat. De vânzare la toate librăriile. „Societatea generală de automobile“ S. A. R. Convocare D-nii acţionari ai „Societăţii Ge­nerale de Autombile“ sunt convocaţi în adunare generală extraordinară la sediul societăţei în B-dul I. C. Brătianu, No. 82, pentru ziua de 15 August ora 6 seara cu următoarea ordine de zi: 1) A lua cunoştinţă de acordul de fuziune încheiat cu firma „A. C. Tărtăşescu, B. Munteanu & Co. şi de programul activităţei viitoare a so­cietăţei în noua sa formaţiune. 2) A proceda eventual la complec­­tarea numărului censorilor. 3) A da delegaţie consiliului de ad­ministraţie pentru a trata şi even­tual a încheia noi acorduri de fu­ziune, colaborare sau comanditare. D-nii acţionari care doresc a lua parte la această adunare sunt obli­gaţi a se conforma statutelor şi le­giuirilor comerciale. In cazul când la data mai sus ară­tată adunarea nu va putea avea loc, ea se amână pentru ziua de 25 Au­gust la aceiaşi oră şi în acelaş loc când se va ţine indiferent de numă­rul acţionarilor prezenţi. CONSILIU DE ADMINISTRAŢIE „Viitorul“ caută corespondenţi har­nici şi pricepuţi pentru oraşele: Ga­laţi, Tulcea, Arad, Făgăraş, Orşova. Ofertele se vor trimete adminis­trației ziarului. ŞCOALA de Sericiculturâ si ţe­sătorie din Bucureşti — Condiţiunile de admitere — Elevele trebue să fie cel puţin absolvente a cursului primar.; să aibă etatea fie 14-16 ani. (Se acordă dispensă, care se va cere odată cu înscrierea); să fie sănătoase şi ro­buste ; să fie de naţionali­tata ro­mână. In această şcoală se predă: Seri­cicultura, filatura, ţesătoria, vopsi­­toria, desemnul, lucratul covoare­­lor şi scoarţelor, cusături naţiona­le. Limba română, aritmetica, con­tabilitatea, istoria, geografia şi ştiinţele. Această şcoală nu are internat. Cursurile ei durează 4 ani şi sunt gratuite (nu se plăteşte decât o taxă de 115 lei anual), înscrierile se fac între 2 şi 14 Sep­tembrie. Cererile de înscriere se înaintează direcţiei şcoalei. Ele tre­buesc să fie timbrate, iscălite de părinţi sau tutori şi însoţite de: ac­tul de naştere, actul de vaccin, cer­tificatul de absolvire al cursului primar. Vizita medicală va avea loc la 21 Septembrie, iar cursurile încep la 26 Septembrie. Pentru anul şcolar 1929-1930 sunt vacante 6 burse plătite în bani (câ­te 270 lei, pe lună). Aceste burse se vor da pe baza unui act de pauper­tate şi în urma unui concurs care se va ţine în ziua de 24 Septem­brie, şi va consta dintr-o probă la aritetică şi una la limba română, ambele după materia celor 4 clase primare. Pentru orice alte informaţiuni a se adresa la direcţia şcolii, Bul. Brătianu 42. frontul De­lt, nimic nu se găseşte la librării şi la edi­tura „Eminescu“ S. A. Bucureşti 1 strada Parlamentului 2, care tri­mite recomandat ori unde contra 100 lei prin mandat poştal. De Vânzare O PARCELA DE 374 metrv pâ­traţi în vecinătatea şcoalei de a­­gricultură de la Herăstrău. Oferte la ziar pe numele Silvia TeofiL DE ÎNCHIRIAT Dela 1 Octombrie 1929 sala de fes­tivităţi a Sindicatului Ziariştilor din Bucureşti, d­in palatul Sindica­tului de pe Bulevardul Carol No.7. Ofertele se primesc la Sindicatul Ziariştilor, str. Gogii Gr. Cantacu­­zino No. 2. Căutăm corespondenţi în staţiunile balneare şi climaterica din ţară. Ofertele se vor adresa administra­ţiei ziarului nostru. a Ce devin societățile CIVILE de CREDIT FUNCIAR RURAL" (Continuare din pag. l-a) ratate, pentru a le amputa de la Creditul funciar general și s­ee transmite streinilor, prin acea ea camotare ce se cheamă „Paridul“. Dar, după ce face acest prim ca­dou capitalului Strein, — deşi se găsea o instituţie trainică româ­nească în stare de a realiza acele operaţiuni — şi ceia ce mai rămâ­ne din Creditul funciar rural, est© dublat cu o nouă instituţiune, *• ceia a Societăţilor de credit agri­col, — creaţiune atât de scumpă guvernului — menită a servi de canalizare şi vehiculare a capita­lurilor streine, spre ogorul ţăranu­lui român. In felul acesta, guvernul actual desorganizează şi loveşte în existen­ţa instituţiilor naţionale de credit agricol , orbit de patima politică iar pe ruinele mult dorite ale lor, încearcă să ridice organisme artificiale, care constituesc, in mâna capitalurilor streine de a­­ventură , un instrument dureros de înstrăinare a ogorului ţărănesc. Am examinat situaţia Soc. civile de credit funciar rural, nu pentru a face o pledoarie în favoarea a­­cestor instituţiuni economice ro­­mâneşti, căci doctrina economică a partidelor este îndeobşte cunoscută iar aceste instituţiuni prin rod­nica lor activitate sunt la adăpos­tul ori­cărei critice, se apără sin­gure şi sunt destul de viguroase a dăinui, în ciuda atacurilor ce au primit, căci ele au numărat, în tre­­cutul lor eroic, vrăjmaşi mai de temut de­cât cei de azi, iar vitali­tatea şi onestitatea lor naţională a triumfat asupra tuturor adversa­rilor, cum era şi firesc. Prin faptul însă că actualul gu­vern le acordă atenţiunea hipo­crită şi perfidă, de a le consacra o treime din proiectul său, se impu­nea a releva opiniei publice inten­­ţiunile culpabile cu care guvernul o face. Dacă din această examinare re­­ese adevărul şi triumful acelor in­­stituţiuni, aceasta este vina doctri­nei nechibzuite şi contrare intere­selor naţionale, care bântue şi in­spiră activitatea guvernului. Vom trece, după ce am relevat această culpă a guvernului, la exa­minarea celorlalte părți din proiec­tul său de credit agricol. ECONOMIST A apârut No. 7 din „Generaţia Unirii“ cu următorul cuprins: Vintilă Brătianu. . . Prof. I. Simionescu­­. Inculeţ. .... C. Kiriţescu. . . . Constant Georgescu. Prof. Agricola Cardaş Prof. Dr. O. N. Leon. Ch. Tătărescu . . . N. Maxim ...... Eugen Titeanu . . . . . .La vitrina Librăriilor“ Un document al vremii. — Cuvânt către tin­eret — Tineretul nostru universitar. O revoluţie trăită Un nou auxil­ar al învăţământului. — Radiofonia — Noua reformă administrativă. Camerele de Agricultură, împrumutul stabilizării şi dreptu­rile parlamentului. Un episod din timpul „Memoran­­dum-ului“. Cronica internă Cronica Externă —­­Răsfoind Revistele* — SALVATOR Cabinet Medica! fondat In 1906 de medici specialişti pentru BOALE de PIELE şi VENERICE Tratamentul BLENORAGIEI cronice (prostatite, metrite, ovarosalpingite) prin curenţi electrici de diatermie Metoda dr. BOUCAYROL din Paris Controlul diag. SIFILISULUI prin ANALIZA SÂNGELUI Reacțiile: Wassermann, Hecht și Meinicke ULTRAMICROSCOPIE Pasagiul Român 9 (aproape Palatul Regal).— București Consult. 11 — 1 și 6—9. Telet. 333/81 DOCTORUL I. R. CERNA Specializat la Paris pentru BOALE de PIELE şi SIFILIS Cons. 2—5 str. Vasile Lascar, 111 „VIITORUL“ primeşte ABONAMENTE de VILEOIATURA cu 70 lei pe Iun& A apărut Anul XVII.­No. 6.—Iunie 1929 DEMOCRAŢIA REVISTA CERCULUI DE STUDII AL PARTIDULUI NAŢIONAL-LIBERAL Red. Editorial. V. V. Pella: Problema optanţilor şi revizuirea trata­telor. 13. Nichifor: Facultăţile technice. Valeriu Roman: Preconizări în politica agrară. N. F.: Soluţ­­ei periculoasa. Nicolae Constantinescu: Sinceritatea bilanţurilor. General Gh. Rujinsky: Aeronautica problemă de Stat. Dr. Anastasiu: Chestii sanitare. Dan Sulffină: Politica internă. Cronicar : Fapte şi însemnări. Tudor Ionescu: Bătălia muncii agricole. — BRETUL LEI 25 — Abonamentul în ţară 1 an pentru particulari Lei 300 » „ „ „ „ Instituţii „ 500 „ în străinătate 1 an „ 600

Next