Viitorul, aprilie 1932 (Anul 24, nr. 7251-7275)
1932-04-01 / nr. 7251
CONSFĂTUIREA SECŢIUNII ASOCIAŢIEI OFIŢERILOR, DE REZERVA — Duminică 21 Martie cor. s’au pus bazele secţiunii Bacău a Asociaţiei Ofiţerilor de rezervă neproveniţi din activitateAdunarea generală de constituire a avut loc în sala baroului de avocaţi din localitate şi au participat peste 40 ofiţeri de rezervă- după citirea statutelor de către dvocat D. Ardeleanu, iniţiatorul intrunirii, secţiunea A. O. R. s-a declarat constituită, alegându-se următorul comitet de conducere : Preşedinte, avocat D. Ardeleanu; vcepreşedinţi, avocat Gabriel Ştefănescu şi Jan Singher, indusstriaş; casier, D. Mihăilescu, institutor; secretar, C. Sandu, avocat; consileri: M. Malhasovici, farmacist, dr. I. Tecuceanu, Dionisie Ionescu, G. D. Apostol şi I. Tăbăcaru-Sutascu, avocaţi; cenzori: N. Grozea şi C. Bobârnac, institutori şi Em. Mititelu avocat; supleanţi: V. Curpăn institutor, T. Mândru grefier şi I. Leventer. Lucrările fie constituire au fost înaintate centralei din Bucureşti spre confirmare. AGRESIUNE SI JAF. Cunoscuta d-nă Elena G. Gavrilescu, institutoare şi vice-preşedinta soc. coloniilor şcolare, soţia d-lui profesor G. Gavrilescu, directorul liceului din localitate, a fost victima unei agresiuni, pe când se întorcea acasă din oraş, într’una din serile trecute pe la orele 7, in plin centrul municipiului. Agresorul — un oarecare I. Piroş, pripăşit pe aici din Satu-Mare, a lovit cu pumnul în faţă pe d-na Gavrilescu, smulgându-i poşeta din mână şi încercând a se ascunde prin escaladarea câtorva zaplauri. La strigătele de ajutor ale d-nei, lumea alarmată a urmărit pe acest individ, care a fost prins imediat şi închis. Fiind judecat de micul parchet a fost condamnat la un an şi jumătate închisoare, întreaga lume băcăoană este foarte indignată de această întâmplare, întrucât d-na Gavrilescu este foarte simpatizată şi stimată în localitate, pentru munca neprecupeţită ce depune în operile cu caracter filantropic, incă Îngheţată dela Cerna-Vodă în jos, s’a luat dispoziţiuni ca comunicaţia Intre aceste două oraşe să fie făcută de şalupe particulare după următorul itinerariu: Plecarea dela Silistra, orele 6.30 şi sosirea la Călăraşi orele 7,30; plecarea din Călăraşi la orele 8 şi sosirea la Silistra la orele 9; plecarea din Silistra la orele 14,30 şi sosire la Călăraşi la orele 15,30; plecare din Călăraşi la orele 16 sosire la Silistra la orele 17. REFUGIU TRAGIC. Femeia Maria fiica porcarului Petre Manonovici, din Balta Cogani, a fost găsită moartă, împreună cu un copil al ei în etate de 2 luni, nebotezat, în scorbura unei sălcii la punctul Periatu din sus numita Baltă. Se bănueşte că această fată a rămas gravidă în urma relaţiunilor avute cu părintele său şi din aceste motive a fugit de acasă, refugiindu-se în tufişurile din baltă unde a dat naştere acestui copil. Din cauza gerului, neputând să reziste căutându-şi zadarnic adăpost în scorbura unei sălcii, au sucombat. CREŞTEREA APELOR DUNĂRII. Intrucât apele Dunării sunt în creştere şi sunt temeri că va trece matca, autorităţile competente au luat dispoziţiuni ca toţi locuitorii şi vitele ce se găsesc în baltă să fie evacuate în timp de 24 ore. DIVERSE. — La cinematograful „Ileana“ se rulează filmul „Vasul Fantomă“. — Astăseară va avea loc un bar în sala parcului comunal, dat în folosul Muzicei Militare. TIMPUL.— In ultimele 24 ore a fost variabil.. Dimineața a nins, iar după masă a fost un soare dogoritor. l CâlăraşMalomiţa COMUNICAŢIA* CU SILISTRA.— în urma liberărei Dunărei şi Borcei de gheţuri, comunicaţia între Silistra şi Călăraşi începuse a fi efectuată de către vaporul local „Borcea“. In ultima cursă însă, întâlnind o banchiză de ghiaţă s’a defectat, strâmbându-se axa roţilor cu staturi. Fiind înlocuit cu vaporaşul „Zimbru“, la rându-i s-a defectat şi el. Căpitănia portului şi agenţia C.F. R. neputând pune la dispoziţie un alt vapor din cauză că Dunărea este piVIITORUL « -inTară .liSIUí.lH-IIIIT.-lllHIH-llil»llll.-W[Hlft aEGBT MIZERIA IB REGIUNEA LIPBYA' TIMIŞOARA. — Scriu aceste cuvinte sincere şi simţite, stăpânit de o profundă emoţie şi înduioşare. Ele nu sunt cuvintele mele, ci sunt ecoul clocotirilor de sentimente dureroase şi expresiunea cea mai fidelă a zbuciumărilor de neagră mizerie, sub povara cărora geme şi işi târăşte viaţa populaţia atât de săracă din regiunea muntoasă a Lipovei. Mizeria este generală şi toată lumea suferă de pe urma ei, dar ceea ce am văzut în plasa Lipova nu numai că te impresionează în mod îngrozitor, dar te şi înspăimântă. Starea deplorabilă în care se zbate populaţia nenorocită de acolo pretinde o imediată şi enegica acţiune de salvare căci fiecare zi de întârzieziere înseamnă noui victime ale mizeriei şi noui conştiinţe pierdute. Sunt comune de pe dealuri, unde poporul nu mai are ce să mănânce, unde casele sunt goale, iar curţile pustii Pe vasele de gătit s’a depus deja praful de când n’au mai fost folosite, iar în sobă zace şi astăzi cenuşa focului de toamnă. Satele sunt aşezate în inima pădurilor, iar poporul n’are nici lemne cu ce să-şi facă focul. Pe acolo unde înainte vreme atârnau curaţii şi tăblile de slănină, astăzi vântul murmură simfonia monotonă a durerii şi a mizeriei. Iar în camera, unde înainte vreme bunul gospodar îşi păstra alimentele, astăzi nu mai găseşti decât locul gol, care îţi face impresia unei case părăsite de ani de zile. In curte, unde altă dată vedeai tabloul pitoresc al păsărilor, astăzi nu mai vezi nici măcar o găină, căci şi ultima pasăre ce a avut-o ţăranul nostru, a fost nevoit să o vândă. Sărăcia este aşa de mare, încât sunt zile când nu găseşti în toată comuna nici o sută de lei. Atmosfera care domneşte în casele multora este jalnică, iar singura lumină ce mai licăreşte în mijlocul acestei desnădejdi, este reflexul lacrămilor cari se înşiră pe obrajii bătrânelor mame îngrijorate de soarta copiilor şi nepoţilor lor. Ţăranii noştri înglobaţi de datorii şi sub presiunea diferitelor sarcini ce îi apasă, au fost constrânşi să-şi vândă şi vitele din grajd. Dar au vândut aceste vite mai ales din motivul că n’au avut cu ce să le hrănească. Acei însă, cari tot mai păstrau în sufletul lor speranţa zilelor în mâine, în loc să se despartă de vitele lor, au preferat să le hrănească cu pâile învechite şi putrede din acoperişul grajdului sau al casei. Şi atunci i-a-i mirare că vitele s’au îmbolnăvit şi s’au distrus rând pe rând. Astfel de cazuri s’au întâmplat în comuna Labaşinţ, unde într’o singură zi au murit 6 cai. Aceasta este starea îngrozitoare în care tânjeşte ţărănimea noastră de pe dealurile Iipovei şi din zi în zi ni se comunică din regiunea aceasta ştiri tot mai triste. Evident că în mijlocul acestor ţărani săraci se găseau şi unii mai bine înstăriţi ( cari puteau rezista până astăzi în- cercărilor de criză şi cari înţelegând situaţia grea economică în care se vbate nu numai ţara noastră, dar, întreaga lume, au fosttotdeauna gata să aducă tot sacrificiul lor pentru ajutorarea nevoiaşilor, dar acum nici ei nu mai pot, fiindcă azi nu mai există ţărani bogaţi, astăzi toată lumea e săracă, astăzi toţi suferă. Faţă de mizeria înspăimântătoare care dorfineşte în regiunea Lipova, — de altfel se ştie că această regiune eratotdeauna cea mai săracă din tot judeţul,—guvernul are datoria să intervină imediat şi să salveze această populaţie din mizeria insuportabilă în care a fost împinsă. Ca mijloace de salvare, cred că ar fi foarte utile următoarele: . 1. Să se împartă gratuit între populaţia lipsită de hrană o cantitate de porumb corespunzătoare nevoilor acute. Guvernul are datoria si deschidă credite suplimentare sau extraordinare pentru procurarea acestor cantităţi de porumb. 2. Să se distribue ţărănimei sărace hrană pentru vite. 3. Să se ia măsuri ca încasarea impozitelor şi a taxelor comunale să nu fie forţată în cazurile unde ea n’ar da rezultatele dorite sau unde această încasare s’ar îndrepta asupra nevoiaşilor şi amărîţilor. 4. Să se ia măsuri ca lumea să poată obţine lemne de foc, căci ar fi prea trist să laşi pe oameni să ndure frigul în timp ce pădurea le zâmbeşte înaintea ochilor. 5. Să se ia dispoziţiuni ca să nu se mai urmărească amenzile provenite din delictele silvice. In legătură cu cele de mai sus, trebuia să arăt şi starea impracticabilă în care se găsesc drumurile din această regiune. Sunt comune ca Vizama, Checheş şi Labaşinţ, cari sunt cu totul izolate de restul lui cu cari circulaţia este aşa zicând complet întreruptă din cauza drumurilor de noroi. Mai ales drumul care leagă comuna Şiştaroveţ de comuna Labaşinţ şi nu deosebi acea bucată de drum care trece prin pădure, reclamă o grabnică reparaţie. Nu este vorba aici decât de vreo distanţă de 3—4 kilometri, dar cu refacerea acestui drum se deschide din nou circulaţia pe această arteră principală, care leagă Lipova de Şiştaroveţ, Paniova, Chisălău şi Lugoj şi prin aceasta se satisface o veche şi justă doleanţă a populaţiei din întreaga regiune, care zadarnic a urcat treptele guvernanţilor atât de sub dominaţiunea ungurească, cât mai ales sub stăpânirea românească, ca să li se repare drumul. Dacă se găsesc bani pentru alte scopuri mai puţin arzătoare, cred că este datoria cetăţenească a guveranţilor noştri să găsească bani şi pentru acoperirea cheltuelilor necesare cu refacerea dumurilor. In ceia ce priveşte repararea drumurilor din plasa Lipova, ea nici n’ar reclama sume atât de importante, fiindcă după cum au declarat ţăranii de acolo, bucuros şi-ar pune la dispoziţie braţele de muncă, numai ca drumurile să se facă. Este deci o necesitate acută să se ia măsuri imediate pentru repararea drumurilor de mai sus. Guvernul are o imediată datorie să salveze această populaţie şi avutul ei, până ce nu va fi prea târziu. Dr. AUREL COSMA-junior Publicist şi f. deputat Icrarea preţului la pâine sunt amestecaţi chiar membri din comisiunea interimară, întrebăm pe d. prefect al judeţului dacă are cunoştinţă de acest lucru şi ce măsuri înţelege să ia în această chestiune. RECRUTARE. — Comisiunea de recrutare a judeţului Baia neutru contingentul 1933, va lucra la primăria comunei Paşcani în zilele de 12 Aprilie a. c. pentru comuna Topile şi Stolniceni Prăjescu la 13 şi 14 Aprilie pentru comuna Paşcani şi suburbiile ei iar la 4 şi 5 Mai pentru Ruginoasa. ----- ***** Î.Nisgurele CRUCEA ROŞIE. — Din iniţiativa comandanţilor militari s’a reînfiinţat societatea „Crucea Roşie” sub preşedenţia d-nei Alexandra G. Dumitriu. NOUL OBOR. — Primăria T.Măgurele a cumpărat terenul fostei mori D. G. Popescu pentru a muta acolo oborii de cereale; lucrările de amenajare vor incepe în curând ------------------ ----------------La Timişoara a încetat din viaţă Constantin Lahovary, preşedintele Cercului francez, om de o vastă cultură europeană. Const. Lahovary s-a născut în Bucureşti în Martie 1863 şi este descendentul unei nobile familii româneşti. Mama sa Esmaralda era născută prinţesă Soutzo, sora academicianului Mahei Soutzo. Studiile liceale le-a făcut la „Louis le Grand” din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul în drept. întors în ţară a intrat în magistratură şi a fost prim-procuror la Ilfov şi apoi profesor de drept român la Universitatea din Iaşi. A plecat apoi în Franţa unde a stat 26 ani. După războiul mondial s’a reîntors în ţară şi s’a stabilit la Timişoara. Bănăţenii au descoperit marile calităţi culturale ale defunctului şi i’au stimat foarte mult. In Ianuarie 1926 a fondat revista ilustrată „Banatul”, care a trecut în proprietatea „Asociaţiei culturale” din Banat. -----------------p.19 ------------------GREFA TRIB. ILFOV, Secţ. II-a c.c. EXTRACT D-na Aneta Gherscovici Abramovici a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Gherscovici Abramovici pentru motive de insulte grave. Din căsătorie a rezultat un copil anume Ernestina de 9 ani. Act dotat ni există. Soţul pârât posedă ca avere imobilul din Bucureşti, strada Laptelui No. 21 şi un fond de comerţ în calea Dudeşti Nr. 75. Termen pentru a doua conciliere este la 4 Aprili 1932. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“. Grefier. Indescifrabil No. 18138. — 21 Martie 1932. MOARTEA lni Constantin Lahovary la Timișoara Paşcani ACCIDENT. — Curăţătoarea Sava Sevastiţa, de la revizia de vagoane din staţia Paşcani pe când şterge geamurile la trenul 511 a căzut jos şi a fost apucată de vagoanele trenului rănind-o grav. D. Dr. Schnarch medic C. F. R. i-a dat primel© ajutoare după care a dispus internarea în spitalul C. F. R. din Paşcani. GREVA BRUTARIOR. — In urma măsurilor luate de d. primar din Tg. Paşcani pentru oftinirea pâinei la 4.50 neagră şi 6 lei albă, brutarii s’au pus în gervă, cerând majorarea preţului la 5 Iei cea neagră şi la 7 lei cea albă, singurii brutari care şi’au luat obligaţiunea să fabrice pâine cu preţul stabilit de primărie este brutăria Ancei Frenchel şi cooperativa Solidaritatea; ar fi de dorit ca d. primar al oraşului Paşcani să le ridice autorizaţia la brutarii realcitranţi, căci din cauza lor populaţia suferă şi este nevoită a plăti pâinea cu mult mai scump și pe care o aduc din altă parte, iar cetătenii târgului spun că în' ma- Sighişoara DUEL INTRE NATIONAL ŢĂRĂNIŞTI. — încă de pe când guvernau naţional-ţărăniştii cari au dat de râpă biata ţară, în organizaţia locală se observa o fierbere, cu lucrături, având drept ţel debarcarea din şefie a d-lui Deneş Roman. După căderea guvernului, lucrurile păreau a se mai linişti puţin. Aceasta numai în aparenţă, căci lucrăturile şi certurile se ţineau lanţ. Datorită frământărilor ce dăinuiesc între stăpânii vremelnici ai situaţiei, se puse chestia de încredere. Cel ce avu curajul s’o facă, este d-l dr. Popa Ilie avocat, fost ajutor de primar, care dorind inaugurarea unei politici care să se adapteze cu stuaţia, a fost pe neplacul celor ce ţiu morţiş la ora veche, fapt care-l făcu să apostrofeze pe tovarăşii săi. Eşirea fruntaşului naţionaliştilor enervă tare pe cei din lagărul lor, iar d-l Pintea candidat de advocat şi redactor responsabil al ziarului lor, se simţi ofensat şi trimise martori celui dintâi. ANCHETA. — La liceul de băeţi se procedează la o anchetă şi verificare e scripte de către d-l inspector general Marian. Ministerul a fost sesizat şi a ordonat această anchetă, în urma cererii scrise a d-lui profesor Ioan Medrea, care arată că gestiunea d-lui director Horia Teculescu n’ar fi curată. t Viitorul Expoziţii BBSSSESSKBSaiKSBRSI In ziua de 21 Martie a. c. s’a deschis, în sălile de expoziţie „Mozart“, 46, fost 54, calea Victoriei (Palatul „L’Indépendance Roumaine“), salonul nudului 1932. Cu ocăriunea acesteialese manifestaţiuni de artă din acest an, se va decerna un premiu pentru cea mai bună lucrare de pictură și sculptură dintre cele expuse. Acest premiu va consta din o sali de expoziție ce se va oferi gratuit premiatului în „Palatul L’Indépendance Roumaine“.• SPORT Şi CULTURA — Conferinţa ţinută la Ateneul Român de Constantin Kiriţescu — Sportul a cucerit lumea. Alături de cinema şi de radio, el constitue unul din aspectele caracteristice ale lumii moderne, dar pe când acestea sunt statice, cerând atitudini pasive, sportul este dinamic, cerând cheltuială de forţă, dar cheltuială remuneratoare. Cauza răspândirii prodigioase a sportului nu stă atât în conştiinţa efectelor lui fiziologice, igienice şi eugenetice, ci în acelea de ordin sufletesc imediat pe care le dă ca joc, în bunele dispoziţii sufleteşti cu care ne împodobeşte viaţa. Există însă o controversă reală asupra valorii pe care o are sportul. Adoratorii lui frecvenţi îl socotesc ca pe una din marile revelaţii ale timpurilor moderne, menită a ridica specia umană din decăderea cu care e ameninţată; detractorii îl consideră ca însemnând cultul barbariei, reîntoarcerea la primitivitate. Conferenţiarul îşi propune să stabilească dacă sportul are sau nu o valoare culturală. Pentru aceasta, Înlătură de la început, formele de degenerare ale sportului, sportul spectaculos, care cultivă exhibiţionismul Excrescenţele parazitare nu trebue să altereze noţiunea adevărată, după cum nici literatura, arta, muzica, nu pot fi compromise de curentele bolnăvicioase moderne. Dimpotrivă, înţelege sportul, în înţelesul larg al cuvântului, asociindu-i şi exerciţiile gimnastice premergătoare. Trecând în revistă, fazele principale ale istoriei civilizaţiei omenirii, care marchează tot atâtea momente în concepţia cugetătorilor asupra raporturilor dintre trup şi suflet, stabileşte înţelesul care trebue dat noţiunii de educaţie fizică şi legăturile pe care le are cu cultura omenească,reprezintate prin forţe spirituale, prin realizări materiale şi valori sociale. Adversarii sportului, îi neagă orice valoare întemeindu-se pe un argument local şi pe unul general. Argumentul local este că sportul ar fi o apariţie eminamente americană, desvoltată ca o necesitate a trupului spre a evita deformările corporale provocate de munca fizică unilaterală din uzine. F. n ar avea nici un rost în ţara noastră, unde ţăranul săvârşeşte o muncă ritmică, igienică în aer liber. Conferenţiarul rectifică eroarea acestor afirmaţii. Sportul e de origină engleză şi a provenit din selecţionarea şi codificarea jocurilor populare, în special a celor franceze de origină celto-romantică. Viaţa ţăranului nostru nu-l conduce câtuş de puţin la desvoltarea calităţilor fizice şi sufleteşti cari sunt roadele unei educaţii fizice bine organizate. Dealtfel ţăranul cultivă jocuri, ce poartă alte denumiri decât cele englezeşti, dar conţin totuş elementele lor şi ar fi de mare interes ca ele să fie alese, regulamentare şi răspândite — cum a făcut Haret cu „cină“. Argumentul de ordin general, este că sportivitatea exclude intelectualitatea. Exemplul Heladei nu ar fi probant, deoarece la Grecii vechi sportul era o „întregire“ a idealului estetic, pe când astăzi e privit ca o „compensaţie“, pe care o caută omul osândit de trebuinţele vieţii moderne la tot felul de privaţiuni. Conferenţiarul analizează aceste obiecţiuni şi demonstrează contingentele spirituale ale sportului. In primul rând, asocierea lui cu calităţi sufleteşti ca: prezenţa de spirit, exercitarea inteligenţii, disciplinarea voinţii. Al doilea, colaborarea cu ştiinţa, care-i împrumută materialul şi metodele sale, devenind o categorie ştiinţifică nouă, apărută la intersecţia dintre fiziologie, igienă şi biologie. In sfârşit în tendinţa lui spre idealuri, cari sunt sănătatea, frumosul şi gloria, ceea ce face ca sportul să fie un scop în el însuş, ci să conducă la perfecţiunea fiinţei spirituale. Această potenţare se traduce prin efecte de ordin social — aplicate asupra oamenilor din jur, a patriei şi a umanităţii — care constitue ultima finalitate a exerciţiilor sportive. Citând exemplul a două personalităţi covârşitoare ca putere creatoare, una in domeniul creaţiunii ideale, Goethe, alta în domeniul creaţiunii politice, Mussolini, cari mărturisesc a fi găsit în practica zilnică şi metodică a exerciţiilor sportive, isvorul de reîmprospătare a puterii lor creatoare, conferenţiarul conchide că sportul are dreptul nu numai la viaţă, dar şi la o bună consideraţie. D-l CONSTANTIN KIRIŢESCU Pentru românii ardelenii stabiliţi dincoace de Carpaţi Suntem rugaţi să publicăm următoarele : Luându-se iniţiativa întocmirii unei lucrări despre „Românii ardeleni şi bănăţeni, stabiliţi în Vechiul Regat, înainte şi după război““, cuprinzând notiţe biogra- fice ,şi activitatea acestora în viaţa politică, intelectuală, precum şi la comerţ, industrie, agricultură, meserii, etc, sunt rugaţi pe această cale, toţi cei interesaţi, precum şi familiile celor decedaţi în decursul timpului, să trimită pe adresa d-lui avocat Ioan Istrate, B-dul Pache No- 85 Bucureşti, un scurt memoriu asupra activităţii, însoţit de fotografii, lucrări etc . Prima Societate Română de Explozivi BILANȚ GENERAL încheiat per 31 Decembrie 1931 ACTIV PASIV Verificat conform art. 186 din codul comercial și g st in concordanță cu registrele. Cenzori: V. Rădulescu, ti. Budurescu, C. Bester, expert contabil, V. Stăvescu, expert contabil. Președintele Consiliului de Administrație General Adjutant, Th. Rimniceanu Director General: Leon Sculy Logoiheti Director: Ion Ciocârlie Privilegiul Statului------------------------------5.500.0061 Cassa------------------------------------------3.611490 53.937.895 ■ Conturi curente debitoare--------------------Investițiuni la fabrica din Făgăraş. Locuințe------------------------------10.355.934 Fabrici------------------------------ 27.004.710 * 1 Mâini și instalațiuni-------------- 51.850.111 89.210.755 Imobilul București-----------------— - — 12.543.469] Materii prime — — —-------------------------8.3.1781| Materiale de întreținere— — — — — — -1.46 .2981 Produse fabricate—---------------------— -12.166.9551 Efecte publice și ațiuni------------------------19.838.7551 Clienți----------—----------------— —-------622 .4755 Furnizori —---------------------------------— 74.019] Diverse conturi debitoare--------------------2.001.2453 Mobilier--------------—- — —--------------Efecte publice (preț de cost și disponibi In Bănci pentru fond de retragere al funcționarilor---------3.831 614 CONTUL DE ORDINE: Garanții statutare-----------------------------375.000 Total lei 215.975 020 Capital —------------------------------— — Fond de rezervă legal------— — 11.106.410 Fond de rezerva special------— 4.000.000 Rezerve pt. fondul de asigurare in caz de explozie — — —----------_ ~ — — Fond de retragere al fiincționarilor 4.100.626 Din care: Plasat in efecte publice și depuneri la Bănci------------------3.831.616 Disponibil în numerar in casă--------Fond de ajutor al personalului-------------Dividende nereclamate — —----------------Clienți--------------------------------------------Dobânzi cuvenite anilor viitori-----------------Diverse conturi creditoare —----------------Amortizin cf. art. 12&13 din legea pt. constituirea Soc. Rom. de Explosiv. : a) Fond pentru amortizarea capitaului ------— - — — 14.666.667 b) Fond pentru reinoirea clădirilor și instalațiunlor — — — 79.911.966 Fond pentru amortizarea imobilului București Beneferul net pe anul 1931-----------------CONTURI DE ORDINE: 375.000 Diverși deponenți de garanții statutare----Total lei 55.000.900 15.106.410 22.653.425 069.010 727.195 94.882 532.290 27.807 21.008 15.517.895 94.608.633 2.503 608.032.275 375 000 215 475.520 r EBIT Contul de Profit și Pierdere încheiat p 31 Decembrie 1931 CREDIT Cheltuirii Generale (salariile personalului, onorarii reprezentaţiilor guvernului, chirii, luminat, încălzit, inteţinerea imobilului şi mobilerului, imprmate, furnituri de birou subvenţii, ajutoare, contribuţii la fondul de retragere pentru funcţionari etc.)--------Impozite —--------------—--------— — — Dobânzi şi benefici diverse (soldul contului) Rezerve pentru fondul de asisrare in iaz de Fond pentru amortismentul capitalului-----Fond pentru amortismentul investiţiilor din Făgăraş —------—■ — — — — — -- -Fond pentru amortismentul imobilului Euc Beneficiul net pe anul 1931 —------------Total lei Beneficiu brut al exploatărei pe anii 1931 8.435.086 4 887.246 448.362 3.000.000 1.833.336 4 568.400 627.173 8.0 2.273 31.831.905 total lei 1 31.831.905 31.831.905 Vânzări mobiliare CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV In baza adresei No. 21519/1932, a Jud. Ocol. I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 24 Aprilie 1932, dela orele 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul Elisabeta No. 34,averea mobilă urmărită a debit. Institutul de Arte Grafice „Regina Maria“ Soc. în nume col., care se compune din un tighel automat Heidelberg No. 12530 și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Firma Schnellpresenfabrik. Publ. No. 29613. In baza adresei No. 21520/1932, al Jud. Ocol. I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Aprilie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul Elisabeta No. 34, averea mobilă urmărită a debit. Institutul de Arte Grafice „Regina Maria“ Soc. în nume col., care se compune din un tighel automat Heidelberg No. 12530 și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Firma Selmel- Jpressenfabrik. , Publ. No. 29619. In baza adresei No. 8710/1932, a Jud. Ocol. , Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de patru Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Dr. Felix No. 41 fost 39, averea mobila urmărtă a d-lui Eduard Tomatt, care se compune din una cassă de bani Wertheim şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Felicia Maimarolu. Publ. No. 28586. . In baza adresei No. 7682/1932, a Jud. Ocol. II Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 15 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie Puiblică la loc. str. Basarabiei No. 1 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Dr. C. Mihăilescu, compusă din un birou cu 3 sertare şi 2 uşi şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Griviţei. __ Publ. No. 29226. — Dos. 4361/932. -------------In baza adresei No. 12313/1932, a Jud. Ocol. 3 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generala că în ziua de 7 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti. Calea Dorobanţilor No. 27—29 etaj I, averea mobilă urmărită a debit. Marietta Maivazeanu, Alexandrina Stavila și Alexandru Stavilă, care se compune din un bufet vopsit negru cu geamuri si, altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Dr. I. Ettinger din București. Publ. No. 25814. — Dos. 2387/932. In baza adresei No. 6227/1932, a Trib. Ilfov, Secţia II Comerţ, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie ,publicărin Bucureşti, Piaţa Sf. Vineri, averea mobilă urmărită a debit. Elise B. Arie, care se compune din un birou lemn galben cu placă de cristal și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Ioan Bădescu. Publ. No. 24553. — Dos. 10827/928. . --------------In baza adresei No. 13571/1932, a Trib. Ilfov Secția 4-a c. c. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Aprilie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică la loc. B-dul Elisabeta No. 24 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Soare Z. Soare, compusă din una garnitură de birou lemn stejar şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. de Asigurare Generală „Dacia Romania“. Publ. No. 28685. — Dos 29252/30. In baza adresei No. 11655/1932, a Trib. Ilfov Secţia Notariat, se imblică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Aprilie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţie publică la loc. str. 11 Februarie No. 17 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Mihail Câmpeanu, compusă din un bufet alb şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. de Asigurare „Dacia România“. Publ. No. 28679. — Dos. 31440/931. In baza adresei No. 7984/1932, a Jud. Oocol. 7 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţie publică la loc. str. Bateriilor No. 39 etaj, București, averea mobilă urmărită a debit. Eugen Weissemberg, compusă din una masă de sufragerie și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. I. Zambilovici. Publ. No. 28673. — Dos. 6611/932. In baza adresei No. 19330/1932, a Trib. Ilfov S. I c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul.Tache Ionescu No. 7, Casa Lido, averea mobilă urmărită a debit. Soc. Jupiter Petrol S. A. R, prin reprezentanţi legali, care se compune din un birou de stejar şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca de Credit Mărunt. Publ. No. 26193. In baza adresei No. 11009/1932, a Jud. Ocol.5 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Martie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Şos. Crângaşi No. 9, averea mobilă urmărită a debit. A. Schapira, care se compune din două noptiere de stejar şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre ddspăgubirea credit. Banca 11* Credit Mărunt. Publ. No. 25520. In baza adresei No. 8553/1932, a Trib. Ilfov Secţia I Comerţ, se publică spre, cunoştinţa generală ca în ziua de 6 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţie publică la loc. str. Ion Mincu No. 5 şi 7 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. dr. A. Antoniu, compusă din una canapea, 2 fotoliuri și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Ana Braga. Publ. No. 29220. — Dos. 5275/932. In baza adresei No. 20683/1932, a Jud. Ocol. I București, se publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 5 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică la loc. ştr. Grigore Mora No. 21 Bucureşti, averea mobila urmărită a debit. Grigore Pop, compusă din una maşină mare de tipografie cu valţuri, anume specificată în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Isac Iacovitz. Publ. No. 28655. — Dos. 7437/93L GREFA TRIB. PRAHOVA S. IV-a EXTRACT Doamna Maria L. Miniussi, din Ploeşti str. Dimitrie Bolintineanu No. 51, prin petiţiunea înregistrată sub No. 1541/932, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Leopold Miniussi, din Ploeşti str. Teodor Balş No. 31, pentru cauze determinate de lege. Din căsătoria soţilor a rezultat o copilă anume Victoria de 5 ani Soţii nu posedă avere. Soţia se serveşte cu act de paupertate. Pentru care s’a format prezentul extract conform art. 285 pr. civilă modificat. Grefier, Indeseifrabi No. 7507. ■ „r Holegom AURORA Olanda CEPE (rădăcini) de fiori cu renume mondial Comandaţi bulbi la cea mai bună fermă din Olanda Primim de câtva timp comenzi de bulbi, pentru cameră sau grădină din tara Dvs. In scopul de a instala de-a binelea firma noastră în tara Dvs., gândim ce cel mai bun mijloc ar fi de a vă oferi una din colec- ţiunile noastre de rădăcini şi bulbi de Olanda, o colecţie atât de variată în culori bogate şi parfumuri suave cum nu aţi văzut vreo-dată. Această colecţie cuprinde950 bulbi şi filante de tot genul şi a fost formată de noi, profesioniştii, in mod special pentru climatul Dvs. Morile „Aurora” aduc bucurie bătrânilor şi tinerilor, bogaţii lor şi săracilor. Colecţiunile de bulbi „Aurora” transformă camera sau grădina Dvs. într’un adevărat paradis. Având în vedere marele număr de comenzi ce ne sosesc zilnic, vă rugăm să ne faceţi comanda Dvs. cât de curând, scriind clar numele şi adresa Dvs. Toată lumea să comande chiar azi această colecţie la adresa noastră : AURORA BULB NURSERIES HUlegom •Olanda v" . Splendida noastră colecţie se compune din : 100 Gladiole cu flori mari, 5 culori diferite : mov, galben, roşu, roz, saumon. 50 Gladiole cu flori miei, în 5 frumoase culori. 20 Begonia (10 simple şi 10 duble), culori variate. 15 Plante vii de diferite varietăţi. 10 Haciante (Hyacinthus Galigans), regina florilor. 50 Anemone, floarea populară în culorile curcubeului. 50 Renoncule („mici trandafiri”) de toate culorile. 30 Oxalis Depii, numite „rădăcini fericite” 15 Monbreticts în diferite culori. 15 Dalii „Aurora’s Room”. 350 Bulbi şi plante pentru . . . . . franci francezi 70 Colecţie ublă (700) pentru . . . franci francezi 13? Serviciul rapid. Expedierea franco la destinaţie. Un certificat de „sănătate” este trimis cu cu fiecare comandă de serviciul phytopatologic. Ambalagiul separat pentru fiecare varietate cu etichetă de identitate. Broşura de îndrumare pentru cultură în emglezeşte, franţuzeşte sau germană se trimite gratuit cu fiecare cu ruanda. Pentru comenzile însoţite de costul lor, furnizăm în mod gratuit şase noutăţi de renume mondial „Aurora” Tigreliles. Dacă nici o menţiune nu e făcută pentru execuţia comenzii, o trimitem contra ramburs, preţul fiind majorat cu 5 frs. fr. pentru cheltueli de încasare. NEÎNTRECUTA/ E FĂINA DE AURHERDAN