Viitorul, aprilie 1932 (Anul 24, nr. 7251-7275)

1932-04-01 / nr. 7251

CONSFĂTUIREA SECŢIUNII ASOCIAŢI­EI OFIŢERILOR, DE REZERVA — Duminică 21 Mar­tie cor. s’au pus bazele secţiunii Bacău a Asociaţiei Ofiţerilor de rezervă neproveniţi din activitate­­Adunarea generală de constituire a avut loc în sala baroului de a­­v­ocaţi din localitate şi au parti­cipat peste 40 ofiţeri de rezervă- după citirea statutelor de către d­­vocat D. Ardeleanu, iniţiatorul intrunirii, secţiunea A. O. R. s-a declarat constituită, aleg­ându-se următorul comitet de conducere : Preşedinte, avocat D. Ardelea­nu; vcepreşedinţi, avocat Gabriel Ştefănescu şi Jan Singher, indus­­striaş; casier, D. Mihăilescu, insti­tutor; secretar, C. Sandu, avocat; consileri: M. Malhasovici, farma­cist, dr. I. Tecuceanu, Dionisie Io­­nescu, G. D. Apostol şi I. Tăbăca­­ru-Sutascu, avocaţi; cenzori: N. Grozea şi C. Bobârnac, institutori şi Em. Mititelu avocat; supleanţi: V. Curpăn institutor, T. Mândru grefier şi I. Leventer. Lucrările fie constituire au fost înaintate centralei d­in Bucureşti spre confirmare. AGRESIUNE SI JAF.­­ Cunos­cuta d-nă Elena G. Gavrilescu, in­stitutoare şi vice-preşedinta soc. coloniilor şcolare, soţia d-lui pro­fesor G. Gavrilescu, directorul li­ceului din localitate, a fost victi­ma unei agresiuni, pe când se în­torcea acasă din oraş, într’una din serile trecute pe la orele 7, in plin centrul municipiului. A­­gresorul — un oarecare I. Piroş, pripăşit pe aici din Satu-Mare, a lovit cu pumnul în faţă pe d-na Gavrilescu, smulgându-i poşeta din mână şi încercând a se ascun­de prin escaladarea câtorva zapla­­­uri. La strigătele de ajutor ale d-nei, lumea alarmată a urmărit pe acest individ, care a fost prins imediat şi închis. Fiind judecat de micul parchet a fost condamnat la un an şi jumătate închisoare, întreaga lume băcăoană este foarte indignată de această întâmplare, întrucât d-na Gavrilescu este foar­te simpatizată şi stimată în loca­litate, pentru munca neprecupe­ţită ce depune în operile cu carac­ter filantropic, incă Îngheţată dela Cerna-Vodă în jos, s’a luat dispoziţiuni ca comu­nicaţia Intre aceste două oraşe să fie făcută de şalupe particulare după următorul itinerariu: Plecarea dela Silistra, orele 6.30 şi sosirea la Călăraşi orele 7,30; ple­carea din Călăraşi la orele 8 şi so­sirea­ la Silistra la orele 9; plecarea din Silistra la orele 14,30 şi sosire la Călăraşi la orele 15,30; plecare din Călăraşi la orele 16 sosire la Sili­stra la orele 17. REFUGIU TRAGIC. Femeia Ma­ria fiica porcarului Petre Manono­­vici, din Balta Cogani, a fost găsită moartă,­ împreună cu un copil al ei în etate de 2 luni, nebotezat, în scor­bura unei sălcii la punctul Periatu din sus numita Baltă. Se bănueşte că această fată a­ rămas gravidă în urma relaţiunilor avute cu părin­tele său şi din aceste motive a fu­git de acasă, refugiindu-se în tufi­şurile din baltă unde a dat naştere acestui copil. Din cauza gerului, ne­putând să reziste căutându-şi za­darnic adăpost în scorbura unei sălcii, au sucombat. CREŞTEREA APELOR DUNĂRII. Intrucâ­t apele Dunării sunt în cre­ştere şi sunt temeri că va trece mat­ca, autorităţile competente au luat dispoziţiuni ca toţi locuitorii şi vi­tele ce se găsesc în baltă să fie e­­vacuate în timp de 24 ore. DIVERSE. — La cinematograful „Ileana“ se rulează filmul „Vasul Fantomă“. — Astăseară va avea loc un bar în sala parcului comunal, dat în folo­sul Muzicei Militare. TIMPUL.— In ultimele 24 ore a fost variabil.. Dimineața a nins, iar după masă a fos­t un soare dogori­tor. ­l CâlăraşMalomiţa COMUNICAŢIA* CU SILISTRA.— în urma liberărei Dunărei şi Borcei de gheţuri, comunicaţia între Sili­­stra şi Călăraşi începuse a fi efec­tuată de către vaporul local „Bor­­cea“. In ultima cursă însă, întâlnind o­ banchiză de ghiaţă s’a defectat, strâmbând­u-se axa roţilor cu sta­­turi. Fiind înlocuit cu vaporaşul „Zim­­­bru“, la rându-i s-a defectat şi el. Căpitănia portului şi agenţia C.F. R. neputând pune la dispoziţie un alt vapor din cauză că Dunărea este piVIITORUL « -inTară .liSIUí.lH-IIIIT.-lllHIH-llil»llll.-W[Hlft aEGBT MIZERIA IB REGIUNEA LIPBYA' TIMIŞOARA. — Scriu aceste cu­vinte sincere şi simţite, stăpânit de o profundă emoţie şi înduioşare. Ele nu sunt cuvintele mele, ci sunt e­­coul clocotirilor de sentimente du­reroase şi expresiunea cea mai fi­delă a zbuciumărilor de neagră mizerie, sub povara cărora geme şi işi târăşte viaţa populaţia atât de săracă din regiunea muntoasă a Li­­povei. Mizeria este generală şi toată lu­mea suferă de pe urma ei, dar ce­­ea ce am văzut în plasa Lipova nu numai că te impresionează în mod îngrozitor, dar te şi înspăimântă. Starea deplorabilă în care se zbate populaţia nenorocită de acolo pretin­de o imediată şi enegica acţiune de salvare căci fiecare zi de întârzie­­ziere înseamnă noui victime ale mi­zeriei şi noui conştiinţe pierdute. Sunt comune de pe dealuri, unde poporul nu mai are ce să mănânce, unde casele sunt goale, iar curţile pustii­ Pe vasele de gătit s’a depus deja praful de când n’au mai fost folosite, iar în sobă zace şi astăzi cenuşa focului de toamnă. Satele sunt aşezate în inima pădurilor, iar poporul n’are nici lemne cu ce să-şi facă focul. Pe acolo unde înainte vreme atârnau cu­raţii şi tăblile de slănină, astăzi vântul murmură simfonia monotonă a durerii şi a mizeriei. Iar în camera, unde înain­te vreme bunul gospodar îşi păstra alimentele, astăzi nu mai găseşti decât locul gol, care îţi face impre­sia unei case părăsite de ani de zile. In curte, unde altă dată vedeai ta­bloul pitoresc al păsărilor, astăzi nu mai vezi nici măcar o găină, căci şi ultima pasăre ce a avut-o ţăranul nostru, a fost nevoit să o vândă. Sărăcia este aşa de mare, încât sunt zile când nu găseşti în toată comu­na nici o sută de lei. Atmosfera care domneşte în casele multora este jal­nică, iar singura lumină ce mai lică­reşte în mijlocul acestei desnădejdi, este reflexul lacrămilor cari se în­şiră pe obrajii bătrânelor mame în­grijorate de soarta copiilor şi ne­poţilor lor. Ţăranii noştri înglobaţi de datorii şi sub presiunea diferitelor sarcini ce îi apasă, au fost constrânşi să-şi vândă şi vitele din grajd. Dar au vândut aceste vite mai ales din mo­tivul că n’au avut cu ce să le hră­nească. Acei însă, cari tot mai pă­strau în sufletul lor speranţa zilelor în mâine, în loc să se despartă de vi­tele lor, au preferat să le hrănea­scă cu pâile învechite şi putrede din acoperişul grajdului sau al casei. Şi atunci i-­a-i mirare că vitele s’au îmbolnăvit şi s’au distrus rând pe rând. Astfel de cazuri s’au întâm­plat în comuna Labaşinţ, unde în­­tr’o singură zi au murit 6 cai. Aceasta este starea îngrozitoare în care tânjeşte ţărănimea noastră de pe dealurile I­ipovei şi din zi în zi ni se comunică din regiunea a­­ceasta ştiri tot mai triste. Evident că în mijlocul acestor ţărani săraci se găseau şi unii mai bine înstăriţi ( cari puteau rezista până astăzi în-­ cercărilor de criză şi cari înţelegând­ situaţia grea economică în care se­ vbate nu numai ţara noastră, dar, întreaga lume, au fost­­totdeauna gata să aducă tot sacrificiul lor pen­tru ajutorarea nevoiaşilor, dar a­cum nici ei nu mai pot, fiindcă azi nu mai există ţărani bogaţi, astăzi toată lumea e săracă, astăzi toţi suferă. Faţă de mizeria înspăimântătoare care dorfineşte în regiunea Lipova, — de altfel se ştie că această regiu­ne era­­totdeauna cea mai săracă din tot judeţul,—guvernul are da­toria să intervină imediat şi să sal­veze această populaţie din mizeria insuportabilă în care a fost îm­pinsă. Ca mijloace de salvare, cred că ar fi foarte utile următoarele: . 1. Să se împartă gratuit între po­pulaţia lipsită de hrană o cantitate de porumb corespunzătoare nevoilor acute. Guvernul are datoria si des­chidă credite suplimentare sau ex­traordinare pentru procurarea ace­stor cantităţi de porumb. 2. Să se distribue ţărănimei sărace hrană pentru vite. 3. Să se ia măsuri ca încasarea impozitelor şi a taxelor comunale să nu fie forţată în cazurile unde ea n’ar da rezultatele dorite sau unde această încasare s’ar îndrepta asu­pra nevoiaşilor şi amărîţilor. 4. Să se ia măsuri ca lumea să poată obţine lemne de foc, căci­ ar fi prea trist să laşi pe oameni să n­­dure frigul în timp ce pădurea le zâmbeşte înaintea ochilor. 5. Să se ia dispoziţiuni ca să nu se mai urmărească amenzile provenite din delictele silvice. In legătură cu cele de mai sus, trebuia să arăt şi starea impractica­bilă în care se găsesc drumurile din această regiune. Sunt comune ca Vizama, Checheş şi Labaşinţ, cari sunt cu totul izolate de restul lu­­­i cu cari circulaţia este aşa zicând complet întreruptă din cauza dru­murilor de noroi. Mai ales drumul care leagă comuna Şiştaroveţ de co­muna Labaşinţ şi nu deosebi acea bucată de drum care trece prin pă­dure, reclamă o grabnică reparaţie. Nu este vorba aici decât de vreo distanţă de 3—4 kilometri, dar cu refacerea acestui drum se deschide din nou circulaţia pe aceas­tă arteră principală, care leagă Lipova de Şiş­taroveţ, Paniova, Chisălău şi Lugoj şi prin aceasta se satisface o veche şi justă doleanţă a populaţiei din întreaga regiune, care zadarnic a urcat treptele guvernanţilor atât de sub dominaţiunea ungurească, cât mai ales sub stăpânirea românea­scă, ca să li se repare drumul. Dacă se găsesc bani pentru alte­ scopuri mai puţin arzătoare, cred că este datoria cetăţenească a guver­­­anţilor noştri să găsească bani şi pentru acoperirea cheltuelilor nece­sare cu refacerea dumurilor. In ce­­ia ce priveşte repararea drumurilor din plasa Lipova, ea nici n’ar re­clama sume atât de importante, fiindcă după cum au declarat ţăranii de acolo, bucuros şi-ar pune la dis­poziţie braţele de muncă, numai ca drumurile să se facă. Este deci o necesitate acută să se ia măsuri imediate pentru repara­rea drumurilor de mai sus. Guvernul are o imediată datorie să salveze această populaţie şi avu­tul ei, până ce nu va fi prea târziu. Dr. AUREL COSMA-junior Publicist şi f. deputat Ic­rarea preţului la pâine sunt a­­mestecaţi ch­iar membri din co­m­­isiunea interimară, întrebăm pe d. prefect al judeţu­lui dacă are cunoştinţă de acest lucru şi ce măsuri înţelege să ia în această chestiune. RECRUTARE. — Comisiunea de recrutare a judeţului Baia neutru contingentul 1933, va lucra la pri­măria comunei Paşcani în zilele de 12 Aprilie a. c. pentru comuna Topile şi Stolniceni Prăjescu la 13 şi 14 Aprilie pentru comuna Paşcani şi suburbiile ei iar la 4 şi 5 Mai pentru Ruginoasa. ----- ***** Î.­Nisgure­le CRUCEA ROŞIE. — Din iniţia­tiva comandanţilor militari s’a reînfiinţat societatea „Crucea Ro­şie” sub preşedenţia d-nei Alexan­dra G. Dumitriu. NOUL OBOR. — Primăria T.­­Măgurele a cumpărat terenul fo­stei mori D. G. Popescu pentru a muta acolo oborii de cereale; lu­crările de amenajare vor incepe în curând ------------------ ----------------­La Timişoara a încetat din via­ţă Constantin Lahovary, preşe­dintele Cercului francez, om de o vastă cultură europeană. Const. Lahovary s-a născut în Bucureşti în Martie 1863 şi este des­cendentul unei nobile familii ro­mâneşti. Mama sa Esmaralda era născută prinţesă Soutzo, sora aca­demicianului Mahei Soutzo. Studiile liceale le-a făcut la­ „Louis le Grand” din Paris, unde şi-a luat şi doctoratul în drept. în­tors în ţară a intrat în magistra­tură şi a fost prim-procuror la Il­fov şi apoi profesor de drept ro­mân la Universitatea din Iaşi. A plecat apoi în Franţa unde a stat 26 ani. După războiul mondial s’a reîn­tors în ţară şi s’a stabilit la Timi­şoara. Bănăţenii au descoperit marile calităţi culturale ale de­functului şi i’au stimat foarte mult. In Ianuarie 1926 a fondat revista ilustrată „Banatul”, care a trecut în proprietatea „Asocia­ţiei culturale” din Banat. -----------------p.19 ------------------­GREFA TRIB. ILFOV, Secţ. II-a c.c. EXTRACT D-na Aneta Gh­erscovici Abramo­vici a intentat acţiune de divorţ con­tra soţului său Gherscovici Abramo­­vici pentru motive de insulte grave. Din căsătorie a rezultat un copil a­­nume Ernestina de 9 ani. Act dotat ni există. Soţul pârât posedă ca avere imo­bilul din Bucureşti, strada Laptelui No. 21 şi un fond de comerţ în calea Dudeşti Nr. 75. Termen pentru a doua conciliere este la 4 Aprili 1932. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“. Grefier. Indescifrabil No. 18138. — 21 Martie 1932. MOARTEA lni Constantin Lahovary la Timișoara Paşcani ACCIDENT. — Curăţătoarea Sava Sevastiţa, de la revizia de va­goane din staţia Paşcani pe când şterge geamurile la trenul 511 a căzut jos şi a fost apucată de va­goanele trenului rănind-o grav. D. Dr. Schnarch medic C. F. R. i-a dat primel© ajutoare după care a dispus internarea în spitalul C. F. R. din Paşcani. GREVA BRUTARIOR. — In urma măsurilor luate de d. pri­mar din Tg. Paşcani pentru ofti­­nirea pâinei la 4.50 neagră şi 6 lei albă, brutarii s’au pus în gervă, cerând majorarea preţului la 5 Iei cea neagră şi la 7 lei cea albă, sin­gurii brutari care şi’au luat obli­gaţiunea să fabrice pâine cu pre­ţul stabilit de primărie este bru­tăria Ancei Frenchel şi coopera­tiva Solidaritatea; ar fi de dorit ca d. primar al oraşului Paşcani să le ridice autorizaţia la brutarii­ realcitranţi, căci din cauza lor populaţia suferă şi este nevoită a plăti pâinea cu mult mai scump și pe care o aduc din altă parte, iar cetătenii târgului spun că în' ma- Sighişoara DUEL INTRE NATIONAL ŢĂ­RĂNIŞTI. — încă de pe când gu­vernau naţional-ţărăniştii cari au dat de râpă biata ţară, în organi­zaţia locală se observa o fierbere, cu lucrături, având drept ţel de­barcarea din şefie a d-lui Deneş Roman. După căderea guvernului, lucrurile păreau a se mai linişti puţin. Aceasta numai în aparenţă, căci lucrăturile şi certurile se ţi­neau lanţ. Datorită frământărilor ce dăinu­­iesc între stăpânii vremelnici ai si­tuaţiei, se puse chestia de încre­dere. Cel ce avu curajul s’o facă, este d-l dr.­ Popa Ilie avocat, fost ajutor de primar, care dorind inaugura­rea unei politici care să se adap­teze cu stuaţia, a fost pe neplacul celor ce ţiu morţiş la ora veche, fapt­ care-l făcu să apostrofeze pe tovarăşii săi. Eşirea fruntaşului naţionaliştilor enervă tare pe cei din lagărul lor, iar d-l Pintea can­didat de advocat şi redactor res­ponsabil al ziarului lor, se simţi ofensat şi trimise martori celui dintâi. ANCHETA. — La liceul de băeţi se procedează la o anchetă şi veri­ficare e scripte de către d-l inspec­tor general Marian. Ministerul a fost sesizat şi a or­donat această anchetă, în urma ce­rerii scrise a d-lui profesor Ioan Medrea, care arată că gestiunea d-lui director Horia Teculescu n’ar fi curată. t Viitorul Expoziţii BBSSSESSKBSaiKSBRSI In ziua de 21 Martie a. c. s’a des­chis, în sălile de expoziţie „Mo­zart“, 46, fost 54, calea Victoriei (Palatul „L’Indépendance Roum­ai­­ne“), salonul nudului 1932. Cu ocări­unea acestei­­alese mani­­festaţiuni de artă din acest an, se va decerna un premiu pentru cea mai bună lucrare de pictură și sculp­tură dintre cele expuse. Acest pre­miu va consta din o sali de expozi­ție ce se va oferi gratuit premiatu­lui în „Palatul L’Indépendance Rou­­maine“.­­• SPORT Şi CULTURA — Conferinţa ţinută la Ateneul Român de Constantin Kiriţescu — Sportul a cucerit lumea. Alături de cinema şi de radio, el constitue unul din aspectele caracteristice ale lumii moderne, dar pe când acestea sunt statice, cerând atitudini pasive, sportul este dinamic, cerând chel­tuială­ de forţă, dar cheltuială remuneratoare. Cauza răspândirii prodigioase a sportului nu stă atât în conştiinţa efectelor lui fiziologice, igienice şi eugenetice, ci în acelea de ordin sufletesc imediat pe care le dă ca joc, în bunele dispoziţii su­fleteşti cu care ne împodobeşte viaţa. Există însă o controversă reală a­­supra valorii pe care o are sportul. Adoratorii lui frecvenţi îl socotesc ca pe una din marile revelaţii ale timpurilor moderne, menită a ri­dica specia umană din decăderea cu care e ameninţată; detractorii îl consideră ca însemnând cultul bar­bariei, reîntoarcerea la primitivitate. Conferenţiarul îşi propune să sta­bilească dacă sportul are sau nu o valoare culturală. Pentru aceasta, Înlătură de la început, formele de de­generare ale sportului, sportul spec­taculos, care cultivă exhibiţionismul Excrescenţele parazitare nu trebue să altereze noţiunea adevărată, după cum nici literatura, arta, muzica, nu pot fi compromise de curentele bol­năvicioase moderne. Dimpotrivă, în­ţelege sportul, în înţelesul larg al cuvântului, asociindu-i şi exerciţiile gimnastice premergătoare. Trecând în revistă, fazele princi­pale ale istoriei civilizaţiei omenirii, care marchează tot atâtea momente în concepţia cugetătorilor asupra raporturilor dintre trup şi suflet, stabileşte înţelesul care trebue dat noţiunii de educaţie fizică şi legătu­rile pe care le are cu cultura ome­nească,­­reprezintate prin forţe spiri­tuale, prin realizări materiale şi va­lori sociale. Adversarii sportului, îi neagă orice valoare întemeindu-se pe un argu­ment local şi pe unul general. Argumentul local este că sportul ar fi o apariţie eminamente ameri­cană, desvoltată ca o necesitate a trupului spre a evita deformările corporale provocate de munca fizi­că unilaterală din uzine. F.­ n ar a­­vea nici un rost în ţara noastră, unde ţăranul săvârşeşte o muncă ritmică, igienică în aer liber. Con­ferenţiarul rectifică eroarea acestor afirmaţii. Sportul e de origină en­gleză şi a provenit din selecţionarea şi codificarea jocurilor populare, în special a celor franceze de origină celto-romantică. Viaţa ţăranului no­stru nu-l conduce câtuş de puţin la desvoltarea calităţilor fizice şi su­fleteşti cari sunt roadele unei edu­caţii fizice bine organizate. Dealtfel ţăranul cultivă jocuri, ce poartă alte denumiri decât cele englezeşti, dar conţin totuş elementele lor şi ar fi de mare interes ca ele să fie alese, regulamentare şi răspândite — cum a făcut Haret cu „cină“. Argumentul de ordin general, este că sportivitatea exclude intelectua­litatea. Exemplul Heladei nu ar fi probant, deoarece la Grecii vechi sportul era o „întregire“ a idealu­lui estetic, pe când astăzi e privit ca o „compensaţie“, pe care o caută o­­mul osândit de trebuinţele vieţii mo­derne la tot felul de privaţiuni. Conferenţiarul analizează aceste obiecţiuni şi demonstrează contin­gentele spirituale ale sportului. In primul rând, asocierea lui cu cali­tăţi sufleteşti ca: prezenţa de spirit, exercitarea inteligenţii, disciplina­rea voinţii. Al doilea, colaborarea cu ştiinţa, care-i împrumută materialul şi metod­ele sale, devenind o catego­rie ştiinţifică nouă, apărută la in­tersecţia dintre fiziologie, igienă şi biologie. In sfârşit în tendinţa lui spre idealuri, cari sunt sănătatea, frumosul şi gloria, ceea ce face ca sportul să fie un scop în el însuş, ci să conducă la perfecţiunea fiinţei spirituale. Această potenţare se tra­duce prin efecte de ordin social — aplicate asupra oamenilor din jur, a patriei şi a umanităţii — care con­stitue ultima finalitate a exerciţiilor sportive. Citând exemplul a două persona­lităţi covârşitoare ca putere crea­toare, una in domeniul creaţiunii ideale, Goethe, alta în domeniul creaţiunii politice, Mussolini, cari mărturisesc a fi găsit în practica zil­nică şi metodică a exerciţiilor spor­tive, isvorul de reîmprospătare a pu­terii lor creatoare, conferenţiarul conchide că sportul are dreptul nu numai la viaţă, dar şi la o bună consideraţie. D-l CONSTANTIN KIRIŢESCU Pentru românii ardelenii stabiliţi din­coace de Carpaţi Suntem rugaţi să publicăm ur­mătoarele : Luându-se iniţiativa­ întocmirii unei lucrări despre „Românii ar­deleni şi bănăţeni, stabiliţi în Ve­chiul Regat, înainte şi după răz­boi““, cuprinzând notiţe biogra-­ fice ,şi activitatea acestora în viaţa politică, intelectuală, pre­cum şi la comerţ, industrie, agri­cultură, meserii, etc­, sunt rugaţi pe această cale, toţi cei interesaţi, pre­cum şi familiile celor d­ece­daţi în decursul timpului, să tri­mită pe adresa d-lui avocat Ioan Istrate, B-dul Pache No- 85 Bu­cureşti, un scurt memoriu asupra activităţii, însoţit de fotografii, lucrări etc . Prima Societate Română de Explozivi BILANȚ GENERAL încheiat per 31 Decembrie 1931 ACTIV PASIV Verificat conform art. 186 din codul comercial și g s­t in concordanță cu registrele. Cenzori: V. Rădulescu, ti. Budurescu, C. Bester, expert contabil, V. Stăvescu, expert contabil. Președintele Consiliului d­e Administrație General Adjutant, Th. Rimniceanu Director General: Leon Sculy Logoi­heti Director: Ion Ciocârlie Privilegiul Statului------------------------------5.500.0061 Cassa------------------------------------------3.611490 53.937.895 ■ Conturi curente debitoare--------------------­Investițiuni la fabrica din Făgăraş. Locuințe------------------------------10.355.934 Fabrici------------------------------ 27.004.710 * 1 M­âini și instalațiuni-------------- 51.850.111 89.210.755­­ Imobilul București-----------------— - — 12.543.469] Materii prime — — —-------------------------8.3­­.1781| Materiale de întreținere— — — — — — -1.46 .2981 Produse fabricate—---------------------— -12.1­66.9551 Efecte publice și a­țiuni------------------------19.838.755­1 Clienți----------—----------------— —-------6­22 .4755 Furnizori —---------------------------------— 74.019] Diverse conturi debitoare--------------------2.001.2453 Mobilier--------------—- — —--------------­Efecte publice (preț de cost și dispo­­nib­i In Bănci pen­tru fond de re­tragere al funcționarilor---------3.831 61­­4 CONTU­L DE ORDINE: Garanții statutare-----------------------------375.000 Total lei 215.975 020 Capital —------------------------------— — Fond de rezervă legal------— — 11.106.410 Fond de rezerva special------— 4.000.000 Rezerve pt. fondul de asigurare in caz de explozie — — —----------_ ~ — — Fond de retragere al fiincționarilor 4.100.626 Din care: Plasat in efecte publice și de­puneri la Bănci------------------3.831.616 Disponibil în numerar in c­asă--------­Fond de ajutor al personalului-------------­Dividende nereclamate — —----------------­Clienți--------------------------------------------­Dobânzi cuvenite anilor viitori-----------------­Diverse conturi creditoare —----------------­Amortizin­ cf. art. 12&13 din legea pt. con­stituirea Soc. Rom. de Explosiv. : a) Fond pentru amortizarea ca­pita­ului ------— - — —­­ 14.666.667 b) Fond pentru reinoirea clădiri­lor și instalațiunlor — — — 79.911.966 Fond pentru amortizarea imobilului București Beneferul net pe anul 1931-----------------­CONTURI DE ORDINE: 375.000 Diverși deponenți de garanții statutare----­Total lei 55.000.900 15.106.410 22.653.425 069.010 727.195 94.882 532.290 27.807 21.008 15.517.895 94.608.633 2.503 60­­8.032.275 375 000 215 475.520 r EBIT Contul de Profit și Pierdere încheiat p­­ 31 Decembrie 1931 CREDIT Cheltuirii Generale (salariile personalului, o­­norarii reprezentaţiilor guvernului, chirii, lu­minat, încălzit, int­eţinerea imobilului şi mobi­lerului, impr­mate, furnituri de birou subvenţii, ajutoare, contribuţii la fondul de retragere pentru funcţionari etc.)--------­Impozite —--------------—--------— — — Dobânzi şi benefi­ci diverse (soldul contului) Rezerve pentru fondul de asi­srare in iaz de Fond pentru a­m­ortismentul capitalului-----­Fond pentru amortismentul investiţiilor din Făgăraş —------—■ — — — — — -- -Fond pentru amor­tis­mentul imobilului Euc B­eneficiul net pe anul 1931 —------------­Total lei Benefici­u brut al exploatărei pe anii­ 1931 8.435.086 4 887.246 448.362 3.000.000 1.833.336 4 568.400 627.173 8.0 2.273 31.831.905 total lei 1 31.831.905 31.831.905 Vânzări mobiliare CORPUL PORTĂREILOR TRIBUNALULUI ILFOV In baza adresei No. 21519/1932, a Jud. Ocol. I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 24 Aprilie 1932, dela orele 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul Elisa­­beta No. 34,­­averea mobilă urmă­rită a debit. Institutul de Arte Grafice „Regina Maria“ Soc. în nume col., care se compune din un tighel automat Heidelberg No. 12530 și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Firma Sch­­nellpresenfabrik. Publ. No. 29613. In baza adresei No. 21520/1932, a­l Jud. Ocol. I Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Aprilie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, B-dul Elisa­­beta No. 34, averea mobilă urmă­rită a debit. Institutul de Arte Gra­fice „Regina Maria“ Soc. în nume col., care se compune din un tighel automat Heidelberg No. 12530 și altele anume specificate în pro­cesul verbal de urmărire, spre de­spăgubirea credit. Firma Selmel- Jpressenfabrik. , Publ. No. 29619. In baza adresei No. 8710/1932, a Jud. Ocol. , Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de patru Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la lici­taţie publică în Bucureşti, str. Dr. Felix No. 41 fost 39, averea mobila urmărtă a d-lui Eduard Tomatt, care se compune din una cassă de bani Wertheim şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­dit. Felicia Maimarolu. Publ. No. 28586. . In baza adresei No. 7682/1932, a Jud. Ocol. II Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 15 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie Pu­iblică la loc. str. Basarabiei No. 1 Bucureşti, averea mobilă urmă­rită a debit. Dr. C. Mihăilescu, com­­pusă din un birou cu 3 sertare şi 2 uşi şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Banca Grivi­­ţei. __ Publ. No. 29226. — Dos. 4361/932. -------------­In baza adresei No. 12313/1932, a Jud. Ocol. 3 Urban Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generala că în ziua de 7 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti. Calea Dorobanţilor No. 27—29 etaj I, averea mobilă urmărită a debit. Marietta M­aivazeanu, Alexandrina Stavila și Alexandru Stavilă, care se compune din un bufet vopsit negru cu geamuri si, altele anume specificate in procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­dit. Dr. I. Ettinger din București. Publ. No. 25814. — Dos. 2387/932. In baza adresei No. 6227/1932, a Trib. Ilfov, Secţia II Comerţ, se publică s­pre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie ,publică­rin Bucureşti, Piaţa Sf. Vineri, averea mobilă urmărită a debit. Elise B. Arie, care se compune din un birou lemn galben cu placă de cristal și altele anume specificate în procesul ver­bal de urmărire, spre despăgubi­rea credit. Ioan Bădescu. Publ. No. 24553. — Dos. 10827/928. . --------------­In baza adresei No. 13571/1932, a Trib. Ilfov Secția 4-a c. c. se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Aprilie 1932, de la o­rele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică la loc. B-dul Elisabeta No. 24 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Soare Z. Soare, compusă din una garnitură de birou lemn stejar şi altele anu­me specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. de Asigurare Generală „Dacia Romania“. Publ. No. 28685. — Dos 29252/30. In baza adresei No. 11655/1932, a Trib. Ilfov Secţia Notariat, se im­­­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Aprilie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va­­ vinde cu licitaţie publică la loc. str. 11 Fe­bruarie No. 17 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. Mihail Câmpeanu, compusă din un bufet alb şi altele anume specificate în proc­esul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc. de Asi­gurare „Dacia România“. Publ. No. 28679. — Dos. 31440/931. In baza adresei No. 7984/1932, a Jud. Oocol. 7 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţie publică la loc. str. Bateriilor No. 39 etaj, București, averea mobilă urmărită a debit. Eugen Weissem­­berg, compusă din una masă de sufragerie și altele anume specifi­cate în procesul verbal­ de urmă­rire, spre despăgubirea credit. I. Zambilovici. Publ. No. 28673. — Dos. 6611/932. In baza adresei No. 19330/1932, a Trib. Ilfov S. I c. c., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie pu­blică în Bucureşti, B-dul.Tache Io­­nescu No. 7, Casa Lido, averea mo­bilă urmărită a debit. Soc. Jupiter Petrol S. A. R­, prin reprezen­tanţi legali, care se compune din un birou de stejar şi altele anume spe­cificate în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Banca de Credit Mărunt. Publ. No. 26193. In baza adresei No. 11009/1932, a Jud. Ocol.5 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 4 Martie 1932, de la orele 12 din zi înainte, se va vinde la li­citaţie publică în Bucureşti, Şos. Crângaşi No. 9, averea mobilă ur­mărită a debit. A. Schapira, care se compune din două noptiere de stejar şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre ddspăgubirea credit. Banca 11* Credit Mărunt. Publ. No. 25520. In baza adresei No. 8553/1932, a Trib. Ilfov Secţia I Comerţ, se pu­blică spre, cunoştinţa generală ca în ziua de 6 Aprilie 1932, dela o­­rele 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţie publică la loc. str. Ion Mincu No. 5 şi 7 Bucureşti, averea mobilă urmărită a debit. dr. A. An­toniu, compusă din una canapea, 2 fotoliuri și altele anume specifi­cate în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Ana Braga. Publ. No. 29220. — Dos. 5275/932. In baza adresei No. 20683/1932, a Jud. Ocol. I București, se publică spre cunoştinţa generală, că în ziua de 5 Aprilie 1932, dela orele 12 din zi înainte se va vinde cu licitaţie publică la loc. ştr­. Grigore Mor­a No. 21 Bucureşti, averea mobila urmărită a debit. Grigore Pop, com­pusă din una maşină mare de tipo­grafie cu valţuri, anume specifi­cată în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Isac Iacovitz. Publ. No. 28655. — Dos. 7437/93L GREFA TRIB. PRAHOVA S. IV-a EXTRACT Doamna Maria L. Miniussi, din Ploeşti str. Dimitrie Bolintineanu No. 51, prin petiţiunea înregistrată sub No. 1541/932, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Leopold Miniussi, din Ploeşti str. Teodor Balş No. 31, pentru cauze determinate de lege. Din căsătoria soţilor a rezultat o copilă anume Victoria de 5 ani Soţii nu posedă avere. Soţia se serveşte cu act de pau­pertate. Pentru care s’a format prezentul extract conform art. 285 pr. civilă modificat.­­ Grefier, Indeseifrabi No. 7507. ■ „r Holegom AURORA Olanda CEPE (rădăcini) de fiori cu renume mondial Comandaţi bulbi la cea mai bună fermă din Olanda Primim de câtva timp comenzi de bulbi, pentru cameră sau gră­dină din tara Dvs. In scopul de a instala de-a binelea firma noastră în tara Dvs., gândim ce cel mai bun mijloc ar fi de a vă oferi una din colec-­ ţiunile noastre de rădăcini şi bulbi de Olanda, o colecţie atât de variată în culori bogate şi parfumuri suave cum nu aţi văzut vreo-dată. Această colecţie cuprinde­­950 bulbi şi filante de tot genul şi a fost formată de noi, profesioniştii, in mod special pentru climatul Dvs. Morile „Aurora” aduc bucurie bătrânilor şi tinerilor, bogaţi­i lor şi săracilor. Colecţiunile de bulbi „Aurora” transformă camera sau grădina Dvs. într’un adevărat paradis. Având în vedere marele număr de comenzi ce ne sosesc zilnic, vă ru­găm să ne faceţi comanda Dvs. cât de curând, scriind clar numele şi adresa Dvs. Toată lum­ea să comande chiar azi această colecţie la adresa noastră : AURORA BULB NURSERIES HUlegom •Olanda v" . Splendida noastră colecţie se compune din : 100 Gladiole cu flori mari, 5 culori diferite : mov, galben, roşu, roz, saumon. 50 Gladiole cu flori miei, în 5 frumoase culori. 20 Begonia (10 simple şi 10 duble), culori variate. 15 Plante vii de diferite varietăţi. 10 Haciante (Hyacinthus Galigans), regina florilor. 50 Anemone, floarea populară în culorile curcubeului. 50 Renoncule („mici trandafiri”) de toate culorile. 30 Oxalis Depii, numite „rădăcini fericite” 15 Monbreticts în diferite culori. 15 Dalii „Aurora’s Room”. 350 Bulbi şi plante pentru . . . . . franci francezi 70 Colecţie ublă (700) pentru . . . franci francezi 13? Serviciul rapid. Expedierea franco la destinaţie. Un certifi­cat de „sănătate” este trimis cu cu fiecare comandă de serviciul phytopatologic. Ambalagiul separat pentru fiecare varietate cu etichetă de identitate. Broşura de îndrumare pentru cultură în em­glezeşte, franţuzeşte sau germană se trimite gratuit cu fiecare cu ruanda. Pentru comenzile însoţite de costul lor, furnizăm în mod gratuit şase noutăţi de renume mondial „Aurora” Tigrelil­es. Dacă nici o menţiune nu e făcută pentru execuţia comenzii, o trimitem contra ramburs, preţul fiind majorat cu 5 frs. fr. pentru cheltueli de încasare. NEÎNTRECUTA/ E FĂINA DE AURHERDAN

Next