Viitorul, mai 1933 (Anul 25, nr. 7581-7603)
1933-05-01 / nr. 7581
e sărbătoarea ’ MUNCII: 1 mai Altă dată această zi era aşteptată cu nerăbdare de toată lumea muncitorească. Muncitorul sărbătoria odată cu reînvierea naturei şi împodobirea ei cu verdeaţă, ziua înfrăţirei între capital şi muncă căci alături de el, în acea zi, se găsia de multe ori patronul sau conducătorul său. Pe iarbă, copiii anemiaţi de o lungă lâncezire la gura sobei pe timpul ernei, se jucau voioşi sub privirea părinţilor împăcaţi şi mulţumiţi că nu aveau grija zilei din lipsă de lucru. Din tot vălmăşagul de muncitori se desprindea suflul încrederei în viaţă. Astăzi însă vremurile sunt foarte grele. Ne găsim la o răspântie. Ziua de 1 Mai, din acest an, este ziua lacrimilor, căci deasupra întregei muncitorimi lipsite de lucru, rânjeşte spectrul foamei. De cinci ani o gloată de demagogi aplică ţârei cea mai dezastruoasă politică. Multe fabrici şi-au închis porţile iar lucrătorii concediaţi rătăcesc fără rost şi fără sprijin pe uliţele oraşelor. Breslele cele mai crunt lovite au fost: metalurgia, arta grafică, industria minieră şi cea forestieră. Multe din fabrici au lichidat complect altele şi au redus până la limită personalul, ridicând astfel numărul şomerilor pe întreaga ţară la peste 220.000 de oameni, (ingineri, lucrători, muncitori şi funcţionari). Din numărul acesta, a cărui mărturisire o evită onoratul minister al muncii, nu sunt ajutaţi decât cel mult 10—12% prin aşa zisele comitete de ajutorare a şomerilor. Actualul ministru al muncei, dă dovada de cinică demagogie, atunci când justifică şomajul prin reducerea consumaţiei căci acest fenomen s’a întâmplat ulterior şomajului, fiind o consecinţă logică a lipsei de lucru, reducerea exportului şi a comenzilor din partea statului şi a particularilor. Realitatea este alta. Din cartea politicei naţional ţărăniste vom alege câteva realităţi implacabile : 1) împrumuturile oneroase făcute în străinătate cu dobânzi mari, de dragul comisioanelor grase ,în aşa fel, câ’n ţară nu ajungeau decât 30—35 la sută. Aceste împrumuturi cămătăreşti, au forţat ridicarea dărilor cari au sugrumat industria. 2) Acordarea comenzilor de sute de milioane industriei străine, tot de dragul comisioanelor. 3) Contracte oneroase de înstrăinări din averea statului. 4) Contractul cu soc. Steward, pentru anularea căruia statul plătește milioane despăgubiri. 5) Permise de import pentru fabricate străine cari puteau fi executate în țară. 6) Contractul oneros cu soc. Suedeză pentru repararea șoselelor cari nu au resistat nici o iarnă. 7) Lipsa unui control a străinilor din ţară cari nu fac decât cea mai periuloasă operă de jaf, conrupţie şi spionaj. Au transformat ministerele în localuri de afaceri, dând posibilitate spionilor să sustragă acte ale apârărei naţionale. Regimul actual nu are dreptul să vorbească în numele naţiunei, nici să se considere exponenţii democraţiei Româneşti. Ziua de 1 Mai va fi anul acesta ziua foametei şi a descurajărilor. Muncitorii îşi vor aduce desigur, aminte cum era odată, vor slăvi pe conducătorii acestei ţârî cari ştiau să ofere oamenilor, siguranţa existenţii, tihna şi bucuriile sărbătorilor. Muncitorii ştiu ce se cuvenea să fie România întregită cu bogăţiile şi minunatele însuşiri ale acestui popor, dacă ar fi fost cârmuită cu pricepere şi cu grijă de viitorime. De aceia, astăzi toată lumea năucită de mizerie se ridică nu să se înveselească ci să blesteme pe toţi cari au sărăcit ţara lăsând muncitorimea să ceară zadarnic la porţile ferecate ale fabricilor, dreptul la muncă pentru pâine. ILIS P. CALCIU * * %3POLITICA INDUSTRIALA“ A apărut „POLITICA INDUSTRIALA“, studii si rapoarte alcăttuite de Cercul Central de Studii al partidului national-liberal. Intr’un volum de 300 pagini sunt puse principalele probleme în legătură cu industria, aducâmdu-se, pe lângă un material de reală documentare ştiinţifică, soiaţlunile în stare să ducă la ridicarea acestui important ram de producţie şi bogăţie naţională. B-nii I. G. Duca, Const. I. C. Brătianu şi Tancred Constantinescu, fixează locul industriei în cadrul ideologiei P. N. L. Volumul cuprinde studiile următoare : Politica Industrială de Alex. Topliceanu. Industria metalurgică de Ing. , C. Orghidan. ! Problema Fierului de Ing. Dan Perieteanu. ! Generatorii de Energie de Dr. Ing. C. Motăș. ! Petrolul de Ing. Al. Teodorea I nu. ! Cărbunii de Ing. Al. Teodorea!nu. ! Industria mică de Ing. Ion Arapu. MMCSmi RADIO BUC U R E $ T I SA3DATA 29 APRILIE 1933 Ora 12.50 Bursa, cota apelor Dunării. 13 Concert de prânz (plăci). 14 Radio jurnal. 14.15 Continuarea concertului. 17 Pogoneanu: Cuvinte pentru tineri. 17.15 Th. Rogalski: Filip Lazăr (d-na Madeleine Cocorăscu: Suită pentru pian de Filip Lazăr). 17.30 Al. Bădâuţă: Frumuseţile ţării. 17.45 Prof. Iacob:Viaţa şcolară. 18 Orchestra Sibiceanu: Arii naţionale. 19 Radio jurnal. 19.15 Orchestra Sibiceanu: Arii naţionale. 20.20 Dr. V.Voiculescu: Cură de lumină. 20.40 Plăci de gramofon. 21 I. Bernfeld: (piano) Muzică modernă pentru copii. 21.30 C. M. Zamfireseu: Romanul meu. 21.45 Gabriel Popescu: canto. 22 Orchestra Fănică Luca: Arii naţionale. 23 Radio jurnal. STRAINATATIA Ora 21.05 HEILSBERG Serată distractivă. 23.10 Met., ştiri, apoi muzică de dans. ROMA 20 Clopote, apoi met, ştiri, anunţarea programului următor; 20.15 Reportaj; 81 Opere; 23.10 Muzică de dans. PRAGA 20.10 Cont; 20.25 Transmisiune; 23 Ultime int; 23.15 Trans. VIENA 20.10 Ora, met, sport, programul următor; 20.20 ConCINEMA CAPITOL. _ Răsărit de soare cu Rudolf Forster. CINEMA ROXI. — Simfonia celor şase milioane cu Irene Dune. CINEMA VOX. — Milady. CINEMA RIO. — Cele două orfeline. CINEMA TRIANON. — Un cântec pentru tine cu Jan Kiepera. CINEMA SELECT. — Intre Păcat şi Pasiune cu Lily Damita şi Lester Vail şi jurnal. CINEMA REGAL. — Hoţoaica cu Dolly Haas, Betty Aman etc. La 5, 8 şi 11 program de music-hall. CINEMA FEMINA.— Ducesa Tralala cu Lucie English, Ida Wuest CINEMA CORSO. — A fost odată un muzicant cu Moscopol care cântă româneşte. Revista de Pribeagu Şi Kanner „Am pocnit-o“. CINEMA OMNIA. — Fascinaţie şi Misterele din Hotel Savoy. CINEMA FORUM. _ 2 filme: 1) Fete de măritat; 2) îndrăzneţul. CINEMA BULEVARD PALACE.— Prizoniera din Hong Kong cu Richard Dix şi Giili Andre. CINEMA A. R. P. A. (Sala Franklin) — O să fie bine cu Doly Haas, Fritz Grunbaum şi O împuşcătură în zorii zilei, cu Ery Bos, Karl Riehl. CINEMA AR. P. A. (Sala Episcopiei). — Cuceritorul cu Willy Fritsch şi Aventuriera din Tunis cu Ellen Richter şi Julius Falkenstein. CINEMA RAHOVA. — Mumia cu Boris Karloff şi 2 complectări. CINEMA MARNA. — Omul care n’a ucis cu Vladimir Gaidarov şi Copilul minune, jurnal Fox şi noua revistă cu N. Stroe în reprezentaţie. cert; 21 Serată veselă; 23 Ştiri serale; 23.15 Muzică de dans. BUDAPESTA 20.15 Cutia cu scrisori; 20.45 Gramofon; 21.30 Ştiri externe; 21.45 Seară de operetă; 23.15 Ştiri; 23.30 Concert; 0.15 Muzică de jazz. VARŞOVIA 20 Diverse; 80.20 Cont; 20.45 Jurnal radio; 21 Muzică uşoară; 23.05 Opere de Chopin; 23.40 Foileton; 23.55 Corn.; 24 Muzică de dans. CINEMA’ LIDO. — Scampolo şi Pijamaua doamnei cu Doly Hass, Renata Muller, Georg Alexander. CINEMA LIRA. — Jenny Lind. CINEMA VOLTA BUZESTI. — Paprica. Sânge cald... Sânge vienez şi Galeria Monştrilor. CINEMA MARCONI.— Marchizul de. .. Jurnal şi complectare sonoră. CINEMA TOMIS. — Bestiile umane, jurnal şi complectare. CINEMA MODEL. — Miracolul Lupilor şi Pat şi Patachon someuri. CINEMA LIA. — Amor şi disciplină şi Demonul femeilor. CINEMA ROMA. — Regele şmecherilor. CINEMA MARAŞEŞTI. — Sing- Sing şi Adevărul gol, goluţ. CINEMA REGELE FERDINAND. — Visul lui Tănase. CINEMA KISELEFF. — Prima dragoste prima durere şi Schanghai sub bombe. CINEMA LIRIC. — Martha Eggerth în Grand Hotel şi Dirijabilul cu Jack Holt. tratreu. TEATRUL NAȚIONAL...— O scrisoare pierdută. TEATRUL REGINA MARIA. — Heidelbergul de altădată. TEATRUL MARIA VENTURA. — Riri. TEATRUL ALHAMBRA. — „Alhambra sex-appeal“. TEATRUL IANCOVESCU. — Vârcolacul. VIITORUL Ziua apelor şi ziua cărţii Ministerul instrucţiunii publice a instituit o zi a apelor în una din duminicile din a doua umătate a lunei iunie, pentru toate şcolile din vecinătatea apelor, şi cu concursul asociaţiilor culurale şi sportive, aderente la această iniţiativă. Programul zilei se compune din : Escursiuni, concursuri de înot şi capotaj. Lecţii speciale, şezători, conferinţe publice, cu problemele legate de apele noastre. Pagini de gazete, expoziţii, proiecţii şi desfaceri de cărţi din literatura apelor. Colecte pentru operele Ligii Navale. Organizarea zilei se face în colaborare cu Liga Navală şi P. A. R. I. D. Ministerul instrucţiunii publice a mai instituit în ulima Sâmbătă a lunei Mai a fiecărui an, o zi a cărţii, cu următorul program : Expoziţii de cărţi şi o expoziţie retrospectivă a cărţii. " Vânzări de cărţi în pieţe, bâlciuri ,pe uliţă la biserici. Conferinţe şi pagini de gazete despre problemele legate de carte, satistici, anchetele de la biblioteci cu cetitori. Congrese de bibliotecari, de librari şi de editori. Numărări de cărţi şi colecte de cărţi pentru premierea cetitorilor, a şcolarilor şi pentru înzestrarea bibliotecilor. Inaugurări de biblioteci populare. Expoziţii de afişe şi reclame. La şcoli se va face o şezătoare a cărţii cu o convorbire despre cărţi şi biblioteci. Organizarea acestei zile se va face în colaborare cu Soc. Scriitorilor Români, cu societăţile culturale şi cu asociaţiile librarilor şi editorilor. * ACŢIUNEA PARTIDULUI Naţional-Liberal * Botoşani Organizaţia de Botoşani a P. N. L. şi-a continuat seria întrunirilor în judeţ conform programului întocmit. De data aceasta întrunirea a avut loc în comuna Ripiceni, la sediul organizaţiei, la d-l Gh. Chirilă, şeful sectorului Ripiceni unde peste patru sute de săteni, cu toată vremea neprielnică, au venit sa audă cuvântul autorizat al d-lui D. Răutu, şeful organizaţiei de Botoşani şi al celorlalţi fruntaşi ai P. N. L., d-nii Georges Mavrocordat, căpitan Petre Văsescu, V. Cluei, avocat I. Ionescu, avocat G. Răutu, T. Chirica şi alţii. D-1 GHEORGHE GHERILA, şeful sectorului Ripiceni, roagă pe d-l D. Răutu şi pe toţi fruntaşii pratidului să primească salutul plin de dragoste al organizaţiilor comunale din sectorul Ripiceni. D-sa arată admiraţia tuturor oamenilor de bine pentru P. N. L„ care a clădit tot ce este de seamă în țară și care printr’o muncă neîncetată pregătește din vreme toate legile necesare bunului mers al treburilor publice, în așa fel încât contrar celor ce fac celelalte partide politice, să aibă legi bine studiate, bine pregătite în orice moment ar veni la guvern. Ori acest moment nu poate să nu sosească cât de curând, căci poporul conştient cere imperios să fie condus de un guvern cu autoritate, cu dreptate şi cu cinste. Arată greutatea timpurilor şi sfătuește pe toţi să facă zid neclintit în jurul P. N. L. Roagă pe săteni să lase la o parte amăgirile cu crucea încârligată şi cu gard de fier care nu pot decât să afunde mai adânc ţara în prăpastia în care au aruncat-o guvernele naţional ţărăniste şi sfătueşte pe toţi să fie gata de luptă la apelul P. N. L. D-1 GH. MAVROCORDAT, ca reprezentant al agricultorilor arată stare înfloritoare în care se găsea agricultura în timpul guvernărilor liberale si halul de plâns în care a ajuns astăzi oraţie inexperientei si nepăsărei celor ce guvernează tara de 5 ani. In toate ţările guvernul vine în ajutorul populaţiei încurajând munca cuminte şi cinstită a agricultorilor. Guvernele naţional-ţărăniste din contra, fie din incapacitate, fie din rea voinţă nu au ştiut cum să-l asuprească mai mult. D-sa spune sătenilor că clasa plugarilor nu poate să se laie amăgită de curentele extremiste nesănătoase, fie cuziste, fie ale gărzei de fier cari nu pot duce decât la pieirea tărei. Plugarii formează temelia patriei şi este convins că vor fi strâns uniţi în jurul P. N. L. Termină exprimând d-lui Gh. Chirilă cele mai bune urări pentru ziua onomastică. D-l Căpitan PETRE VASESOfJ. arată toate agitaţiile demagogice la care se dădea partidul naţionalţărănist în timpul celor 10 ani când înţeleptul Rege Ferdinand neavând încredere în el îi ţinuse în opoziţie. Nimic din tot ce au promis pe atunci ţărăniştii nu s’a realizat, din contra tot ce cu înţelepciune fusese clădit pe temelii sănătoase de P. N. L. a fost dărâmat zi cu zi de conducerea nechibzuită si nesinceră fată de interesele tărei a partidului nationaltăriist. România se afundă din ce în ce mai mult în prăpastie , impozite de nesuportat, bogățiile tărei vândute la străini, nici-o ordine, nici-o cinste în guvernare, nici o siguranţă a zilei de mâine, afaceri necurate eşind zilnic le suprafaţă. Ţara care se prăpădeşte nu poate să rămână mai departe cârmuită de partidul naţional-ţărănesc. Se cere imperios venirea la conducere a partidului naţionalliberal spre care se îndreaptă privirile tuturor. Iar sătenii în viitoarele alegeri să nu mai facă greşelile din trecut împrăştiind voturile lor la fel de fel de grupuleţe şi de partide fără nici un căpătâi, ei să meargă strânşi uniţi cu toţii în jurul P. N. I. D. RAUTU Cuvântarea d-lui D. Râutu Primit cu furtunoase aplauze, d-l D. RĂUTU, fost deputat, preşedintele organizaţiei din Botoşani luând cuvântul mulţumeşte celor prezenţi dintre cari unii au venit din sate îndepărtate să audă cuvântul fruntaşilor de la, centru şi le spune tuturor „Christos a înviat“. D-sa arată oâi membrii P. N. L. nu vin să viziteze cetăţenii din judeţ numai în preziua alegerilor cum fac acei din celelalte partide spre a încerca să le smulgă voturile cu fel de fel de promisiuni irealizabile, ci vin oricând printre ei spre a le da sfaturi bune şi a le afla păsurile. Face o comparaţie între modul cum mergeau treburile în ţară sub guvernele liberale şi starea de plâns în care a ajuns România sub guvernările naţional-ţârâniste. Partidul naţional-liberal care a prezidat la înfăptuirea operelor mari în ţară a dat votul obştesc, dar votul este o armă cu două tăişuri, de aceasta cetăţenii trebuie să fie foarte precauţi în mânuirea lui şi să chibzuiască bine cui merită să i se dea. Ţara azi se prăbuşeşte căci nimeni n’a vroit de 5 ani încoace să respecte lozinca lui Vintilă Brătianu care cerea să se facă economii peste economii şi pentru nimic să nu se aducă bani străini în ţară. Guvernele naţional-ţărăniste au făcut tocmai contrariul: risipă peste risipă şi zeci de miliarde de lei datorii numai în câţiva ani. D-l Răutu sfătueşte apoi pe toţi să-şi întoarcă nădejdile înspre P. N. L. care este singura rezervă ce o mai are ţara şi singurul în măsură prin capacitatea membrilor săi şi prin autoritatea şi experienţa şefului suprem să mai salveze ţara din prăpădul în care au înfundat-o toţi politicianii fără nici-o pregătire şi fără nici-un crez. Dar ca să poată s’o mai salveze este neapărat necesar să vină la guvern înainte de prăbuşirea ei completă. In 1900 când ţara trecea printr’o criză acută Marele Rege Carol I a încredinţat guvernul lui Dimitrie Sturza, şeful P. N. L. care făcând economii mari a reuşit cu o politică de cinste şi de patriotism s’o scoată din greutăţile în care se sbătea. Guvernul naţional-ţărănist în loc să facă economii a mărit din contra bugetul în fiecare an dela 1928 încoace spre a face risipă şi a-şi căpătui partizanii. Aminteşte cum se pusese doi prefecţi în fiecare judeţ şi doi primari în fiecare comună. Bugetele astfel alcătuite erau prea mari faţă de posibilitatea de plată a populaţiei şi astăzi avem numai bugete deficitare. Se impune deci o scădere a impozitelor, se impune să înceteze jafurile, se impune ca concesiunea sistematică a bogăţiilor ţarei să înceteze şi ea. D-sa explică chestiunea cu acordul de la Geneva care constitue o ruşinoasă vasalitate economică. P. N. L. este singurul în măsură cu formidabila lui organizaţie şi cu oamenii săi înţelepţi, cuminţi şi patrioţi să scoată România din prăpastia în care au înfundat-o toţi nechemaţii. Garanţiile ce le oferă P. N. L. sunt garanţii bazate pe faptul că tot ce este bun în ţară de 80 ani încoace se datoreşte marelui nostru partid. Termină elogiind personalitatea d-lui I. G. Duca, şeful suprem al P. N. L., nădejdea de mâine şi mândria de astăzi a generaţiilor de luptători pentru triumful binelui și salvarea tărei. Tinerimea Română A apărut No. 8 al cunoscutei reviste a Societăţii „Tinerimea Română“, focar de cultură naţională intensă şi îndreptar de conducere al tineretului. Semnează Arhimandrit Scribail un frumos şi educativ articol despre sărbătorile Sfintelor Paşti. D-nul Nae Dumitrescu, preşedintele Societăţii, precizează în linii generale activitatea depusă până în prezent, precum şi scopul în viitor al Societăţii Tinerimea Română . D-nul Dan Simionescu publică un Epitaf autograf al lui Haşdeu, iar d-nul Mih. Popescu scrie un articol asupra Basarabiei. Versuri semnează d-nul Nic. Monitora. Cronică bogată şi recenzii minuţios documentate, semnate de cei mai competenţi reprezentanţi ai criticei noastre, închee frumosul număr al revistei. Un număr 10 lei. Duminică 30 Aprilie, ora 11, are loc vernisajul expoziţiei Cercului de pictură și sculptură în sala „Mozart“, calea Victoriei Nr. 46. aeään ásásmssssssxsásmis lămpi moderne nichelate creaţîuni párisién® preţuri extreme, Vizitaţi Expoziţia Fabricii „KAUKAS“ Cal. Văcăreşti 108, Bucureşti En gros şi detail Expoziţia de covoare româneşti de la „Casa Fensan" Al V-lea concurs de covoare româneşti organizat de Soc. „Ţesătoarea“ pentru premierea celor mai frumoase scoarţe româneşti lucrate în mânăstiri, şcoli de industrie casnică şi ateliere particulare se deschide la „Casa Femeii“ Splaiul Imprimerii No. 46, în ziua de 4 Mai orele 11 dimineaţa şi va rămâne deschisă până în ziua de 8 Mai. Expozantele mai pot trimite covoare până în ziua de 2 Mai în str. Popa Lăzăr No. 8. DBBBBBBDMBMMHMBBMh Semicentenarul liceului „Traian“ din Turnu-severin Foştii elevi ai liceului „Traian“ sunt invitaţi a participa, cât se poate cu seriile din care fac parte, la serbările semicentenarului existenţei lui, în zilele de 3—5 iunie c. când se sărbătoreşte şi centenarul oraşului T.Severin. La 3 iunie va fi întâlnirea în clase, pe serii şi procesiunea la mormintele foştilor profesori şi elevi decedaţi. La 4 iunie se vor desfăşura serbările, după programa ce se va publica la vreme şi în prezenţa M. S. Regelui Carol II. Pentru acest prilej între altele se organizează, cu concursul tuturor autorităţilor, expoziţia etnografică a jud. Mehedinţi, în care se va oglindi viaţa de azi şi din trecut a acestui însemnat colţ din pământul oltenesc. Pentru 5 iunie se organizează o excursiune cu vaporul prin Porţile de Fier, Ada, Kaleh-Orşova la Cazane. Comitetul local al foştilor elevi pregăteşte, cu conlucrarea şi contribuţia materială a acestora, publicarea, după serbări, a unui volum festiv „Cincizeci de ani de viaţă a liceului „Traian“ care va sintetiza istoricul şi evoluţia şcoalei, având să cuprindă şi descrierea serbărilor. Aceia din foştii elevi cari încă n’au putut trimite adeziunea, precum şi contribuţia şi datele necesare acestei publicaţii, sunt rugaţi a răspunde la această chemare . Expoziţia Tinerimea Artistică La Fundaţia Dalles continuă să fie deschisă expoziţia Societăţii tinerimea artistică de sub înaltul patronaj al M. S. Regina Maria. Succesul mare al acestei expoziţiuni este foarte îndreptăţit — căci incontestabil este cea mai frumoasă şi cea mai de valoare, cum n’a fost de mult o asemeena expoziţie în ţara noastră. Este o expoziţie cu totul occidentală care poate să figureze cu succe în orice capitală a Europei, îndemnăm publicul să nu piardă ocazia de a o vizita. Societatea de chimie Societatea de Chimie din România va ţine şedinţa sa lunară Mercur!3 Mai a. c. orele 8 jum. p. m., în amfiteatrul „Spiru Haret“, Facultatea de ştiinţe. Ordinea de zi: C. Neniţescu şi D. Isăcescu : Acţiunea reducătoare a clorurei de aluminiu. E Angelesen şi O. Eustaţiu: Viscozitatea câtorva amestecuri binare lichide. Ultimele hotărâri în vederea congresului naţional de chimie ce se va ţine la Timişoara. De la „LEGIUNEA Română“ Zilele trecute a fost adunarea foştilor luptători, invalizi şi văduve de război în corn. Brezoaiele, judeţul Dâmboviţa. Adunarea a fost prezidată de d. Mihail Brezoianu, secretarul gegeneral al „Legiunei“. D-sa scoate în evidenţă meritele acelora care s’au sacrificat pentru ţară şi tron, îndemnând pe foştii luptători la unire şi solidaritate strângând rândurile în jurul tronului căci duşmanii ţărei noastre stau aţintiţi asupra ţării noastre, cerând revizuirea tratatelor. Pentru formarea secţiunei se procedează la alegerea comitetului în ordinea următoare : preşedinte d. Mihai I. Ştefan, vicepreşedinţi d-nii Nicolae I. Tomescu şi Nae I. Alexandru, secretar d. Ioan V. Nae şi casier d. Dumitru N. Mihai, iar membri, d-nii Chiriad. Şerban, Mihail Ştefan, Vasile N. I. Popescu, Dumitru N. State, Năstase Mateescu, d-nele Anica N. I. Velisar, Maria Gh. Tudose, Frusina M. D. Onu (văduve de război); censori în persoanele d-lor: Petre I. Popa, Nicolae M. Ghiţă şi Ioan V. Samoilă (invalizi de război), Marin M. I. Velisar, Gheorghe Stan Diaconu şi Nicolae Gh. Leca. Adunarea aprobă alegerea comitetului. D. Mihai I. Ştefan, preşedintele secţiunei, arată trista situaţie în care se găsesc foştii luptători nemaiputând obţine ajutoare de la băncile populare. D. Ioan V. Nae, secretarul secţiunei, în câteva cuvinte arată vitregia guvernanţilor faţă de agricultori. D-na Anica N. Velisar, văduvă de război, spune că văduvele de război sunt cele mai oropsite, neplătindu-li-se pensiile singura existentă a micuţilor orfani. -••tgt...-----------— Azi a apărut şi s’a pus în vânzare la toate librăriile, volumul de note de drum . ^ Cutreerănd Europa... dei I. LEFTER-IVELEA Cu numeroase fotografii în text. Preţul 60 lei MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-1 Bernard M. Rhimenfeld născut la 22 August 1897 în Bucureşti, domiciliat în Bucureşti, str. Libertăţii No. L a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Blumenfeld în acela de Florescu, spre a se numi Bernard M. Florescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știinta acelora cari ar voi să facă opozitiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol, BU IK închis, In buna star®, de vânzare, eventual înlesniri de plată. Vizibil Matei Miilo No. 10 la portar. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-1 Heinrich M. Blumenfeld născut la 25 Ianuarie 1899 în Bucureşti, domiciliat în Bucureşti str. Zborului No. 7 bis, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Blumenfeld în acela de Florescu, spre a se numi Heinrich M. Florescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știinta acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Al. G. Săndulescu AVOCAT STR. GENERAL POETAS 32 Tel. 319/22 MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-1 Ion I. Pisică, născut la 20 August 1909 în com. Radomireşti (Olt), domiciliat în Bucureşti, str. Biserica Amzei Nr. 12 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patriimic de Pisică în acela de Radomirescu, spre a se numi Ion Radomirescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţie în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. CORPUL PORT. TRW. ILFOV PHMwthml VinzBrl mobNSare In baza adresei No. 8079/1933, a Jud. Ocol II Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Mai 1903, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, str. Londra No. 21, averea mobilă urmărită a debit. Sofia şi Constantin Ivan pers. şi soţ p. aut., care se compune din un birou lemn maron şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Olga Goldfeld-Fabl. No. 35915. —Dos. 22528/932. In baza adresei cu No. 19741/1933, Trib. Ilfov Secţia 4-a. d. c. se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Mai 1933, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde cu licitaţie publică la loc, în comuna Herăstrău Ilfov, averea mobilă urmărită a debit. Mișu Anton Ilici, din București, str. Luminei No. 10, compusă din o cantitate de ghiață de circa 30.000 metri cubi, anume specificată în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Maria Colonel C. Popescu. Publ. No. 35247. —Dos. 31939/932. In baza adresei No. 10088/1933, a Jud. Ocol. 7 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Mai 1933, de la orele 8 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti,, str. Dr. Niculae Manolescu No. 10, averea mobilă urmărită a debit. Hie Bann, care se compune din una scoarţă naţională de perete circ. 3/2 m. şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Ing. Dumitru V. Stoica. Publ. No. 35847. —Dos. 6197/933. ------------------O'--*.----------------GREFA TRIB. TELEORMAN SECȚIA II EXTRACT D-1 Alexandru M. Ornescu zis şi Marinescu dincomuna Putinei prin petiţiunea înreg. la No. 16174 din 1932, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Nicula Alexandru Ornescu pentru rele tratarmente, insulte grave, şi părăsirea domiciliului conjugalDin căsătorie a rezultat 4 copii şi anume Cristina de 20 ani, Florea de 19 ani, Victoria de 16 ani şi Mita de 13 ani. Soţul posedă avere. _ Termenul de judecată s’a fixat la 22 Mai 1933. No. 14422/1933 Aprilie 26. Grefier, C. D- Voiculescu. GREFA TRIB. ILFOV SII C. O. EXTRACT D-na Firoana Huhea din București str. Sibiului 21, cu petiţia No. 12724/933, a intentat acţiune de divorţ soţului său Ioan Hebea pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat 2 copii Florica de 9 ani şi Ion de 16 ani. Termen pentru a doua concilieri la 5 Mai 1933. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art. 285 c. c. modificat. Grefier, Indescifrabil. No. 25502/933 Apr. 27. Dos.234/934. .......... .ii I win■ 1° fcd®® tu f* e» «SfcâŞS _ ptl*1 e est® . ÎS 4V “* o.»“ .W ISV0MELE STATULUI VIC H Y-C ELESTINS RINICHI . BĂȘICĂ « GUTA - DIABET - ARTRITISM VICHY GRAHDE-GRILLE ’VICHY HOPITAL BĂILE BUZIAȘ Cu renumitele sale surse foarte bogate in Acid carbonic, radioactive și feruginoase, cu efecte mari în bolile de inimă, aortite, arterie scleroase, hipertensiuni, boli nervoase, boli de femei, anemii etc. Hoteluri și pensiuni de primul rang. Confort modern. Preţurile mult mai effine ca anul trecut. Bucătărie şi Dietetică specială. Strand cu plajă şi bazin nou construite în condiţiuni moderne. — Saison dela 15 Maiu până la 1 Octombrie — — Prospecte la cerere —— Direcţiunea Băilor BUZIAŞ — BANAT CUMPAIt Zdrobitoare - alegătoare metalică, de cârd, pentru struguri negri, fabricat Mayfartre sau Mabille, bună stare de funcţiune. A se adresa la Adtta ziarului sub „ytTi€0LA‘‘