Viitorul, mai 1933 (Anul 25, nr. 7581-7603)

1933-05-01 / nr. 7581

e s­ărbătoarea ’ MUNCII: 1 mai Altă dată această zi era aştep­­tată cu nerăbdare de toată lumea muncitorească. Muncitorul sărbătoria odată cu reînvierea naturei şi împodobirea ei cu verdeaţă, ziua înfrăţirei în­tre capital şi muncă căci alături de el, în acea zi, se găsia de multe ori patronul sau conducătorul său. Pe iarbă, copiii anemiaţi de o lungă lâncezire la gura sobei pe timpul ernei, se jucau voioşi sub privirea părinţilor împăcaţi şi mulţumiţi că nu aveau grija zilei din lipsă de lucru. Din tot vălmăşagul de munci­tori se desprindea suflul încrede­­rei în viaţă. Astăzi însă vremurile sunt foar­te grele. Ne găsim la o răspântie. Ziua de 1 Mai, din acest an, este ziua lacrimilor, căci deasupra în­­tregei muncitorimi lipsite de lu­cru, rânjeşte spectrul foamei. De cinci ani o gloată de dema­gogi aplică ţârei cea mai dezas­truoasă politică. Multe fabrici şi-au închis por­ţile iar lucrătorii concediaţi rătă­cesc fără rost şi fără sprijin pe uliţele oraşelor. Breslele cele mai crunt lovite au fost: metalurgia, arta grafică, industria minieră şi cea fores­tieră. Multe din fabrici au lichidat complect altele şi­ au redus până la limită personalul, ridicând ast­fel numărul şomerilor pe întreaga ţară la peste 220.000 de oameni, (ingineri, lucrători, muncitori şi funcţionari). Din numărul acesta, a cărui mărturisire o evită onoratul mi­nister al muncii, nu sunt ajutaţi de­cât cel mult 10—12% prin aşa zisele comitete de ajutorare a şo­merilor. Actualul ministru al muncei, dă dovada de cinică demagogie, atun­ci când justifică şomajul prin re­ducerea consumaţiei căci acest feno­men s’a întâmplat ulterior şoma­jului, fiind o consecinţă logică a lipsei de lucru, reducerea ex­portului şi a comenzilor din par­tea statului şi a particularilor. Realitatea este alta. Din cartea politice­i naţional ţă­răniste vom alege câteva realităţi implacabile : 1) împrumuturile oneroase făcute în­ străinătate cu dobânzi mari, de dragul comisioanelor grase ,în aşa fel, câ’n ţară nu ajungeau de­cât 30—35 la sută. Aceste împrumuturi cămătăreşti, au forţat ridicarea dărilor cari au sugrumat industria. 2) Acordarea comenzilor de sute de milioane industriei străine, tot de dragul comisioanelor. 3) Contracte oneroase de înstră­inări din averea statului. 4) Contractul cu soc. Steward, pen­tru anularea căruia statul plăteș­te milioane despăgubiri. 5) Permise de import pentru fa­bricate străine cari puteau fi exe­cutate în țară. 6) Contractul oneros cu soc. Sue­deză pentru repararea șoselelor cari nu au resistat nici o iarnă. 7) Lipsa unui control a străinilor din ţară cari nu fac de­cât cea mai periuloasă operă de jaf, con­­rupţie şi spionaj. Au transformat ministerele în localuri de afaceri, dând posibili­tate spionilor să sustragă acte ale apârărei naţionale. Regimul actual nu are dreptul să vorbească în numele naţiunei, nici să se considere exponenţii de­mocraţiei Româneşti. Ziua de 1 Mai va fi anul acesta ziua foametei şi a descurajărilor. Muncitorii îşi vor aduce desigur, aminte cum era odată, vor slăvi pe conducătorii acestei ţârî cari ştiau să ofere oamenilor, siguran­ţa existenţii, tihna şi bucuriile sărbătorilor. Muncitorii ştiu ce se cuvenea să fie România întregită cu bogăţiile şi minunatele însuşiri ale acestui popor, dacă ar fi fost cârmuită cu pricepere şi cu grijă de viitorime. De aceia, astăzi toată lumea nău­cită de mizerie se ridică nu să se înveselească ci să blesteme pe toţ­i cari au sărăcit ţara lăsând munci­torimea să ceară zadarnic la por­ţile ferecate ale fabricilor, drep­tul la muncă pentru pâine. ILIS P. CALCIU * * %3POLITICA INDUSTRIALA“ A apărut „POLITICA INDUS­TRIALA“, studii si rapoarte al­­că­ttuite de Cercul Central de Stu­dii al partidului national-liberal. Intr’un volum de 300 pagini sunt puse principalele probleme în legătură cu industria, adu­­câmdu-se, pe lângă un material de reală documentare ştiinţifică, soia­ţlunile în stare să ducă la ridicarea acestui important ram de producţie şi bogăţie naţio­­nală. B-nii I. G. Duca, Const. I. C. Brătianu şi Tancred Constanti­­nescu, fixează locul industriei în cadrul ideologiei P. N. L. Volumul cuprinde studiile ur­mătoare : Politica Industrială de Alex. Topliceanu. Industria metalurgică de Ing. , C. Orghidan. ! Problema Fierului de Ing. Dan­­ Perieteanu. ! Generatorii de Energie de Dr. Ing. C. Motăș. ! Petrolul de Ing. Al. T­eodorea­ I nu. ! Cărbunii de Ing. Al. Teodorea­­!­nu. ! Industria mică de Ing. Ion A­­­­rapu. MMCSmi R­AD­IO BU­C U R E $ T I SA3DATA 29 APRILIE 1933 Ora 12.50 Bursa, cota apelor Du­nării. 13 Concert de prânz (plăci). 14 Radio jurnal. 14.15 Continuarea concertului. 17 Pogoneanu: Cuvinte pentru tineri. 17.15 Th. Rogalski: Filip La­­zăr (d-na Madeleine Cocorăs­­cu: Suită pentru pian de Filip Lazăr). 17.30 Al. Bădâuţă: Frumuseţi­le ţării. 17.45 Prof. Iacob:­­Viaţa şco­lară. 18 Orchestra Sibiceanu: Arii naţionale. 19 Radio jurnal. 19.15 Orchestra Sibiceanu: Arii naţionale. 20.20 Dr. V.­­Voiculescu: Cură de lumină. 20.40 Plăci de gramofon. 21 I. Bernfeld: (piano) Muzică modernă pentru copii. 21.30 C. M. Zamfir­eseu: Roma­nul meu. 21.45 Gabriel Popescu: canto. 22 Orchestra Fănică Luca: Arii naţionale. 23 Radio jurnal. STRAINATATIA Ora 21.05 HEILSBERG Serată dis­tractivă. 23.10 Met., ştiri, apoi muzică de dans. ROMA 20 Clopote, apoi met, ştiri, anunţarea programului următor; 20.15 Reportaj; 81 O­­pere; 23.10 Muzică de dans. PRAG­A 20.10 Cont; 20.25 Trans­misiune; 23 Ultime int; 23.15 Trans. VIENA 20.10 Ora, met, sport, programul următor; 20.20 Con­CINEMA CAPITOL. _ Răsărit de soare cu Rudolf Forster. CINEMA ROXI. — Simfonia ce­lor şase milioane cu Irene Dune. CINEMA VOX. — Milady. CINEMA RIO. — Cele două orfe­line. CINEMA TRIANON. — Un cântec pentru tine cu Jan Kiepera. CINEMA SELECT. — Intre Păcat şi Pasiune cu Lily Damita şi Le­­ster Vail şi jurnal. CINEMA REGAL. — Hoţoaica cu Dolly Haas, Betty Aman etc. La 5, 8 şi 11 program de music-hall. CINEMA FEMINA.— Ducesa Tra­­la­la cu Lucie English, Ida Wuest CINEMA CORSO. — A fost odată un muzicant cu Moscopol care cân­tă româneşte. Revista de Pribeagu Şi Kanner „Am pocnit-o“. CINEMA OMNIA. — Fascinaţie şi Misterele din Hotel Savoy. CINEMA FORUM. _ 2 filme: 1) Fete de măritat; 2) îndrăzneţul. CINEMA BULEVARD PALACE.— Prizoniera din Hong Kong cu Ri­chard Dix şi Giili Andre. CINEMA A. R. P. A. (Sala Fran­­klin) — O să fie bine cu Doly Haas, Fritz Grunbaum şi O împuşcătură în zorii zilei, cu Ery Bos, Karl Riehl. CINEMA A­­R. P. A. (Sala Episco­piei). — Cuceritorul cu Willy Fri­tsch şi Aventuriera din Tunis cu Ellen Richter şi Julius Falk­enstein. CINEMA RAHOVA. — Mumia cu Boris Karloff şi 2 complectări. CINEMA MARNA. — Omul care n’a ucis cu Vladimir Gaidarov şi Copilul minune, jurnal Fox şi noua revistă cu N. Stroe în reprezentaţie. cert; 21 Serată veselă; 23 Ştiri serale; 23.15 Muzică de dans. BUDAPESTA 20.15 Cutia cu scrisori; 20.45 Gramofon; 21.30 Ştiri externe; 21.45 Seară de o­­peretă; 23.15 Ştiri; 23.30 Con­cert; 0.15 Muzică de jazz. VARŞOVIA 20 Diverse; 80.20 Cont; 20.45 Jurnal radio; 21 Muzică uşoară; 23.05 Opere de Chopin; 23.40 Foileton; 23.55 Corn.; 24 Muzică de dans. CINEMA’ LIDO. — Scampolo şi Pijamaua doamnei cu Doly Hass, Renata Muller, Georg Alexander. CINEMA LIRA. — Jenny Lind. CINEMA VOLTA BUZESTI. — Paprica. Sânge cald... Sânge vie­­nez şi Galeria Monştrilor. CINEMA MARCONI.— Marchizul de. .. Jurnal şi complectare sonoră. CINEMA TOMIS. — Bestiile uma­ne, jurnal şi complectare. CINEMA MODEL. — Miracolul Lupilor şi Pat şi Patachon so­­meuri. CINEMA LIA. — Amor şi disci­plină şi Demonul femeilor. CINEMA ROMA. — Regele şme­cherilor. CINEMA MARAŞEŞTI. — Sing- Sing şi Adevărul gol, goluţ. CINEMA REGELE FERDINAND. — Visul lui Tănase. CINEMA KISELEFF. — Prima dragoste prima durere şi Schan­ghai sub bombe. CINEMA LIRIC. — Martha Eg­­gerth în Grand Hotel şi Dirijabilul cu Jack Holt. tratreu. TEATRUL NAȚIONAL...— O scri­soare pierdută. TEATRUL REGINA MARIA. — Heidelbergul de altădată. TEATRUL MARIA VENTURA. — Riri. TEATRUL ALHAMBRA. — „Al­hambra sex-appeal“. TEATRUL IANCOVESCU. — Vâr­colacul. VIITORUL Ziua apelor şi ziua cărţii Ministerul instrucţiunii publice a instituit o zi a apelor în una din duminicile din a doua umătate a lunei iunie, pentru toate şcolile din vecinătatea apelor, şi cu con­cursul asociaţiilor culurale şi sportive, aderente la această ini­ţiativă. Programul zilei se compune din : Escursiuni, concursuri de înot şi capotaj. Lecţii speciale, şezători, confe­rinţe publice, cu problemele le­gate de apele noastre. Pagini de gazete, expoziţii, proiecţii şi desfaceri de cărţi din literatura apelor. Colecte pentru operele Ligii Navale. Organizarea zilei se face în co­laborare cu Liga Navală şi P. A. R. I. D. Ministerul instrucţiunii publice a mai instituit în ulima Sâmbătă a lunei Mai a fiecărui an, o zi a cărţii, cu următorul program : Expoziţii de cărţi şi o expoziţie­­ retrospectivă a cărţii. " Vânzări de cărţi în pieţe, bâl­ciuri ,pe uliţă la biserici. Conferinţe şi pagini de gazete despre problemele legate de carte, satistici, anchetele de la biblioteci cu cetitori. Congrese de bibliotecari, de li­brari şi de editori. Numărări de cărţi şi colecte de cărţi pentru premierea cetitorilor, a şcolarilor şi pentru înzestrarea bibliotecilor. Inaugurări de biblioteci popu­lare. Expoziţii de afişe şi reclame. La şcoli se va face o şezătoare a cărţii cu o convorbire despre cărţi şi biblioteci. Organizarea acestei zile se va face în colaborare cu Soc. Scriito­rilor Români, cu societăţile cultu­rale şi cu asociaţiile librarilor şi editorilor. * ACŢIUNEA PARTIDULUI Naţional-Liberal * Botoşani Organizaţia de Botoşani a P. N. L. şi-a continuat seria întrunirilor în judeţ conform programului în­tocmit. De data aceasta întrunirea a avut loc în comuna Ripiceni, la sediul organizaţiei, la d-l Gh. Chi­­rilă, şeful sectorului Ripiceni un­­de­ peste patru sute de săteni, cu toată vremea neprielnică, au ve­nit sa audă cuvântul autorizat al d-lui D. Răutu, şeful organizaţiei de Botoşani şi al celorlalţi frun­taşi ai P. N. L., d-nii Georges Ma­­vrocordat, căpitan Petre Văsescu, V. Cluei, avocat I. Ionescu, avocat G. Răutu, T. Chirica şi alţii. D-1 GHEORGHE GHERILA, şe­ful sectorului Ripiceni, roagă pe d-l D. Răutu şi pe toţi fruntaşii pratidului să primească salutul plin de dragoste al organizaţiilor comunale din sectorul Ripiceni. D-sa arată admiraţia tuturor oa­menilor de bine pentru P. N. L„ care a clădit tot ce este de seamă în țară și care printr’o muncă ne­încetată pregătește din vreme toa­te legile necesare bunului mers al treburilor publice, în așa fel încât contrar celor ce fac celelalte par­tide politice, să aibă legi bine stu­diate, bine pregătite în orice mo­ment ar veni la guvern. Ori acest moment nu poate să nu sosească cât de curând, căci poporul con­ştient cere imperios să fie condus de un guvern cu autoritate, cu dreptate şi cu cinste. Arată greu­tatea timpurilor şi sfătuește pe toţi să facă zid neclintit în jurul P. N. L. Roagă pe săteni să lase la o parte amăgirile cu crucea în­­cârligată şi cu gard de fier care nu pot decât să afunde mai adânc ţara în prăpastia în care au a­­runcat-o guvernele naţional ţără­niste şi sfătueşte pe toţi să fie gata de luptă la apelul P. N. L. D-1 GH. MAVROCORDAT, ca reprezentant al agricultorilor a­­rată stare înfloritoare în care se găsea agricultura în timpul gu­vernărilor liberale si halul de plâns în care a ajuns astăzi ora­ţie inexperientei si nepăsărei ce­lor ce guvernează tara de 5 ani. In toate ţările guvernul vine în ajutorul populaţiei încurajând munca cuminte şi cinstită a agri­cultorilor. Guvernele naţional-ţă­­răniste din contra, fie din incapa­citate, fie din rea voinţă nu au ştiut cum să-l­­ asuprească mai mult. D-sa spune sătenilor că cla­sa plugarilor nu poate să se la­ie amăgită de curentele extremiste nesănătoase, fie cuziste, fie ale gărzei de fier cari nu pot duce decât la pieirea tărei. Plugarii formează temelia patriei şi este convins că vor fi strâns uniţi în jurul P. N. L. Termină exprimând d-lui Gh. Chirilă cele mai bune u­­rări pentru ziua onomastică. D-l Căpitan PETRE VASESOfJ. arată toate agitaţiile demagogice la care se dădea partidul naţional­­ţărănist în timpul celor 10 ani când înţeleptul Rege Ferdinand ne­având încredere în el îi ţinuse în opoziţie. Nimic din tot ce au promis pe atunci ţărăniştii nu s’a realizat, din contra tot ce cu în­ţelepciune fusese clădit pe temelii sănătoase de P. N. L. a fost dărâ­mat zi cu zi de conducerea nechib­zuită si nesinceră fată de intere­sele tărei a partidului national­­tăriist. România se afundă din ce în ce mai mult în prăpastie , im­pozite de nesuportat, bogățiile tă­rei vândute la străini, nici-o ordi­­ne, nici-o cinste în guvernare, nici o siguranţă a zilei de mâine, afa­ceri necurate eşind zilnic le supra­faţă. Ţara care se prăpădeşte nu poate să rămână mai departe câr­muită de partidul naţional-ţără­­nesc. Se cere imperios venirea la conducere a partidului naţional­liberal spre care se îndreaptă pri­virile tuturor. Iar sătenii în vii­toarele alegeri să nu mai facă gre­şelile din t­recut împrăştiind votu­rile lor la fel de fel de grupuleţe şi de partide fără nici­ un căpătâi, ei să meargă strânşi uniţi cu to­ţii în jurul P. N. I­. D. RAUTU Cuvântarea d-lui D. Râutu Primit cu furtunoase aplauze, d-l D. RĂUTU, fost deputat, pre­şedintele organizaţiei din Botoşani luând cuvântul mulţumeşte celor prezenţi dintre cari unii au venit din sate îndepărtate să audă cu­vântul fruntaşilor de la, centru şi le spune tuturor „Christos a în­viat“. D-sa arată oâi membrii P. N. L­. nu vin să viziteze cetăţenii din judeţ numai în preziua alege­rilor cum fac acei din celelalte partide spre a încerca să­ le smulgă voturile cu fel de fel de promisiuni irealizabile, ci vin ori­când printre ei spre a le da sfa­turi bune şi a le afla păsurile. Face o comparaţie între modul cum mergeau treburile în ţară sub guvernele liberale şi starea de plâns în care a ajuns Româ­nia sub guvernările naţional-ţârâ­­niste. Partidul naţional-liberal ca­re a prezidat la înfăptuirea ope­relor mari în ţară a dat votul ob­ştesc, dar votul este o armă cu două tăişuri, de aceasta cetăţenii trebuie să fie foarte precauţi în mânuirea lui şi să chibzuiască bine cui merită să i se dea. Ţara azi se prăbuşeşte căci nimeni n’a vroit de 5 ani încoace să respecte lozinca lui Vintilă Brătianu care cerea să se facă economii peste economii şi pentru nimic să nu se aducă bani străini în ţară. Guver­nele naţional-ţărăniste au făcut tocmai contrariul: risipă peste ri­sipă şi zeci de miliarde de lei da­torii numai în câţiva ani. D-l Rău­tu sfătueşte apoi pe toţi să-şi în­toarcă nădejdile înspre P. N. L. care este singura rezervă ce o mai are ţara şi singurul în măsură prin capacitatea membrilor săi şi prin autoritatea şi experienţa şe­fului suprem să mai salveze ţara din prăpădul în care au înfundat-o toţi politicianii fără nici-o pregă­tire şi fără nici-un crez. Dar ca să poată s’o mai salveze este neapă­rat necesar să vină la guvern îna­inte de prăbuşirea ei completă. In 1900 când ţara trecea printr’o cri­ză acută Marele Rege Carol I a încredinţat guvernul lui Dimitrie Sturza, şeful P. N. L. care făcând economii mari a reuşit cu o poli­tică de cinste şi de patriotism s’o scoată din greutăţile în care se sbătea. Guvernul naţional-ţărănist în loc să facă economii a mărit din contra bugetul în fiecare an dela 1928 încoace spre a face risi­pă şi a-şi căpătui partizanii. Amin­teşte cum se pusese doi prefecţi în fiecare judeţ şi doi primari în fiecare comună. Bugetele astfel alcătuite erau prea mari faţă de posibilitatea de plată a populaţiei şi astăzi avem numai bugete defi­citare. Se impune deci o scădere a impozitelor, se impune să înce­teze jafurile, se impune ca conce­siunea sistematică a bogăţiilor ţa­rei să înceteze şi ea. D-sa explică chestiunea cu acordul de la Gene­va care constitue o ruşinoasă va­salitate economică. P. N. L. este singurul în măsură­ cu formidabila lui organizaţie şi cu oamenii săi înţelepţi, cuminţi şi patrioţi să scoată România din prăpastia în care au înfundat-o toţi nechema­ţii. Garanţiile ce le oferă P. N. L. sunt garanţii bazate pe faptul că tot ce este bun în ţară de 80 ani încoace se datoreşte marelui nos­tru partid. Termină elogiind per­sonalitatea d-lui I. G. Duca, şeful suprem al P. N. L., nădejdea de mâine şi mândria de astăzi a ge­neraţiilor de luptători pentru tri­umful binelui și salvarea tărei. Tinerimea Română A­ apărut No. 8 al cunoscutei re­viste a Societăţii „Tinerimea Ro­mână“, focar de cultură naţiona­lă intensă şi îndreptar de conduce­re al tineretului. Semnează Arhimandrit Scribail un frumos şi educativ articol des­pre sărbătorile Sfintelor Paşti. D-nul Nae Dumitrescu, preşedin­tele Societăţii, precizează în linii generale activitatea depusă până în prezent, precum şi scopul în­ viitor al Societăţii Tinerimea Ro­mână . D-nul Dan Simionescu publică un­ Epitaf autograf al lui Haşdeu, iar d-nul Mih. Popescu scrie un articol asupra Basarabiei. Versuri semnează d-nul Nic. Moni­tora. Cronică bogată şi recenzii minu­ţios documentate, semnate de cei mai competenţi reprezentanţi ai criticei noastre, închee frumosul număr al revistei. Un număr 10 lei. Duminică 30 Aprilie, ora 11, are loc vernisajul expoziţiei Cercului de pictură și sculptură în sala „Mo­zart“, calea Victoriei Nr. 46.­­ aeään ásásmssssssxsásmi­s lămpi moderne nichelate creaţîuni párisién® preţuri extreme, Vi­zitaţi Expoziţia Fabricii „KAUKAS“ Cal. Văcăreşti 108, Bucureşti En gros şi detail Expoziţia de covoare româneşti de la „Casa Fensan­" Al V-lea concurs de covoare ro­mâneşti organizat de Soc. „Ţesă­­toarea“ pentru premierea celor mai frumoase scoarţe româneşti lucrate în mânăstiri, şcoli de in­dustrie casnică şi ateliere particu­lare se deschide la „Casa Femeii“ Splaiul Imprimerii No. 46, în ziua de 4 Mai orele 11 dimineaţa şi­ va rămâne deschisă până în ziua de 8 Mai. Expozantele mai pot trimite co­voare până în ziua de 2 Mai în str. Popa Lăzăr No. 8. DBBBBBBDMBMMHMBBMh Semicentenarul liceului „Traian“ din Tur­nu-severin Foştii elevi ai liceului­ „Traian“­­ sunt invitaţi a participa, cât se poate cu seriile din care fac parte, la serbările semicentenarului exis­tenţei lui, în zilele de 3—5 iunie c. când se sărbătoreşte şi centenarul oraşului T.­Severin. La 3 iunie va fi întâlnirea în clase, pe serii şi procesiunea la mormintele foştilor profesori şi elevi decedaţi. La 4 iunie se vor desfăşura­ serbările, după programa ce se va publica la vreme şi în prezenţa M. S. Re­gelui Carol II. Pentru acest pri­lej între altele se organizează, cu concursul tuturor autorităţilor, expoziţia etnografică a jud. Me­hedinţi, în care se va oglindi viaţa de azi şi din trecut a acestui în­semnat colţ din pământul oltenesc. Pentru 5 iunie se organizează o excursiune cu vaporul prin Por­ţile de Fier, Ada, Kaleh-Orşova la Cazane. Comitetul local al foştilor elevi pregăteşte, cu conlucrarea şi con­­­tribuţia materială a acestora, pu­blicarea, după serbări, a unui vo­lum festiv „Cinci­zeci de ani de viaţă a liceului „Traian“ care va sintetiza istoricul şi evoluţia şcoa­­lei, având să cuprindă şi descrie­rea serbărilor. Aceia din foştii elevi cari încă n’au putut trimite adeziunea, precum şi contribuţia şi datele necesare acestei publi­caţii, sunt rugaţi a răspunde la această chemare . Expoziţia Tinerimea Artistică La Fundaţia Dalles continuă să fie deschisă expoziţia Societăţii tinerimea artistică de sub înaltul patronaj al M. S. Regina Maria. Succesul mare al acestei expo­­ziţiuni este foarte îndreptăţit — căci incontestabil este cea mai fru­moasă şi cea mai de valoare, cum n’a fost de mult o asemeena expo­­ziţie în ţara noastră. Este o expoziţie cu totul occiden­tală care poate să figureze cu suc­­ce în orice capitală a Europei, îndemnăm publicul s­ă nu piardă ocazia de a o vizita. Societatea de chimie Societatea de Chimie din Româ­nia va ţine şedinţa sa lunară Mer­cur!­3 Mai a. c. orele 8 jum. p. m., în­ amfiteatrul „Spiru Haret“, Fa­cultatea de ştiinţe. Ordinea de zi: C. Neniţescu şi D. Isăcescu : Acţiunea reducătoare a clorurei de aluminiu. E An­ge­lesen şi O. Eustaţiu: Viscozitatea câtorva amestecuri binare lichide. Ultimele hotărâri în­ vederea con­gresului naţional de chimie ce se va ţine la Timişoara. De la „LEGIUNEA Română“ Zilele trecute a fost adunare­a foştilor luptători, invalizi şi vă­duve de război în corn. Brezoaiele, judeţul Dâmboviţa. Adunarea a fost prezidată­ de d. Mihail Brezoianu, secretarul ge­­general al „Legiunei“. D-sa scoate în evidenţă meritele acelora care s’au sacrificat pentru ţară şi tron, îndemnând pe foştii luptători la unire şi solidaritate strângând rândurile în jurul tronului căci duşmanii ţărei noastre stau aţin­tiţi asupra ţării noastre, cerând revizuirea tratatelor. Pentru formarea secţiunei se procedează la alegerea comitetu­lui în­ ordinea următoare : preşe­dinte d. Mihai I. Ştefan, vicepre­şedinţi d-nii Nicolae I. Tomescu şi Nae I. Alexandru, secretar d. Ioan V. Nae şi casier d. Dumitru N. Mihai, iar membri, d-nii Chiriad­. Şerban, Mihail Ştefan, Vasile N. I. Popescu, Dumitru N. State, Năs­­tase Mateescu, d-nele Anica N. I. Velisar, Maria Gh. Tudose, Fru­­sina M. D. Onu (văduve de război); censori în persoanele d-lor: Petre I. Popa, Nicolae M. Ghiţă şi Ioan V. Samoilă (invalizi de război), Marin M. I. Velisar, Gheorghe Stan Diaconu şi Nicolae Gh. Leca. Adunarea aprobă alegerea co­mitetului. D. Mihai I. Ştefan, preşedintele secţiunei, arată trista situaţie în care se găsesc foştii luptători ne­mai­putând obţine ajutoare de la băncile populare. D. Ioan V. Nae, secretarul sec­­ţiunei, în câteva cuvinte arată vi­tregia guvernanţilor faţă de agri­cultori. D-na Anica N. Velisar, văduvă de război, spune că văduvele de război sunt cele mai oropsite, ne­­plătindu-li-se pensiile singura exis­­­tentă a micuţilor orfani. -••tgt...-----------— Azi a apărut şi s’a pus în vânzare la toate libră­riile, volumul de note de drum . ^ Cutreerănd Europa... dei I. LEFTER-IVELEA Cu numeroase fotogra­fii în text. Preţul 60 lei MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-1 Bernard M. Rhimenfeld năs­cut la 22 August 1897 în Bucureşti, domiciliat în Bucureşti, str. Liber­tăţii No. L a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Blu­menfeld în acela de Florescu, spre a se numi Bernard M. Florescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre știinta acelora cari ar voi să facă opozitiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol, BU IK închis, In buna star®, de vânzare, eventual în­lesniri de plată. Vizibil Matei Miilo No. 10 la portar. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-1 Heinrich M. Blumenfeld năs­cut la 25 Ianuarie 1899 în Bucureşti, domiciliat în Bucureşti str. Zboru­lui No. 7 bis, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patronimic de Blu­menfeld în acela de Florescu, spre a se numi Heinrich M. Florescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre știinta acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Al. G. Săndulescu AVOCAT STR. GENERAL POETAS 32 Tel. 319/22 MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-1 Ion I. Pisică, născut la 20 Au­gust 1909 în com. Radomireşti (Olt), domiciliat în Bucureşti, str. Biserica Amzei Nr. 12 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schim­be numele său patriimic de Pisică în acela de Radomirescu, spre a se numi Ion Radomirescu. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţie în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. CORPUL PORT. TRW. ILFOV PHMwthml VinzBrl mobNSare In baza adresei No. 8079/1933, a Jud. Ocol II Bucureşti, se publi­că spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Mai 1903, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la lici­taţie publică în Bucureşti, str. Londra No. 21, averea mobilă ur­mărită a debit. Sofia şi Constan­tin Ivan pers. şi soţ p. aut., care se compune din un birou lemn ma­ron şi altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Olga Gold­feld-Fabl. No. 35915. —Dos. 22528/932. In baza adresei cu No. 19741/1933,­­ Trib. Ilfov Secţia 4-a. d. c. se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Mai 1933, dela orele 12 din zi înainte, se va vinde cu lici­taţie publică la loc, în comuna He­răstrău Ilfov, averea mobilă urmă­rită a debit. Mișu Anton Ilici, din București, str. Luminei No. 10, com­pusă din o cantitate de ghiață de circa 30.000 me­tri cubi, anume spe­cificată în procesul verbal de ur­mărire, spre despăgubirea credit. Maria Colonel C. Popescu. Publ. No. 35247. —Dos. 31939/932. In baza adresei No. 10088/1933, a Jud. Ocol. 7 Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în­ ziua de 5 Mai 1933, de la orele 8 din zi înainte, se v­a vinde la licitaţie publică în Bucureşti,, str. Dr. Nicu­lae Manolescu No. 10, averea mo­bilă urmărită a debit. Hie Bann, care se compune din una scoarţă naţională de perete circ. 3/2 m­. şi altele anume specificate în pro­cesul verbal de urmărire, spre des­păgubirea credit. Ing. Dumitru V. Stoica. Publ. No. 35847. —Dos. 6197/933. ------------------O'--*.----------------­GREFA TRIB. TELEORMAN SECȚIA II EXTRACT D-1 Alexandru M. Ornescu zis şi Marinescu din­­comuna Putinei prin petiţiunea înreg. la No. 16174 din 1932, a intentat acţiune de di­vorţ contra soţiei sale Nicula Ale­xandru Ornescu pentru rele tratar­mente, insulte grave, şi părăsirea domiciliului conjugal­Din căsătorie a rezultat 4 copii şi anume Cristina de 20 ani, Flo­­rea de 19 ani, Victoria de 16 ani şi Mita de 13 ani. Soţul posedă avere. _ Termenul de judecată s’a fixat la 22 Mai 1933. No. 14422/1933 Aprilie 26. Grefier, C. D- Voiculescu. GREFA TRIB. ILFOV S­­II C. O. EXTRACT D-na Firoana Huhea din Bucu­rești str. Sibiului 21, cu petiţia No. 12724/933, a intentat acţiune de di­vorţ soţului său Ioan Hebea pen­tru motive determinate de lege.­­ Din căsătorie a rezultat 2 copii Florica de 9 ani şi Ion de 16 ani. Termen pentru a doua concilieri la 5 Mai 1933. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art. 285 c. c. modificat. Grefier, Indescifrabil. No. 25502/933 Apr. 27. Dos.234/934. .......... .ii I win■ 1° fcd®® tu f* e» «SfcâŞS _ ptl*1 e est® . ÎS 4V “* o.»“ .W ISV0MELE STATULUI VIC H Y-C ELESTINS RINICHI . BĂȘICĂ « GUTA - DIABET - ARTRITISM VICHY GRAHDE-GRILLE ’VICHY HOPITAL BĂILE BUZIAȘ Cu renumitele sale surse foarte bogate in Acid carbonic, radioactive și feruginoase, cu efecte ma­ri în bolile de inimă, aortite, arterie scleroase, hipertensiuni, boli nervoase, boli de femei, ane­mii etc. Hoteluri și pensiuni de primul rang. Con­fort modern. Preţurile mult mai effine ca anul tre­cut. Bucătărie şi Dietetică specială. Strand cu pla­jă şi bazin nou construite în condiţiuni moderne. — Saison dela 15 Maiu până la 1 Octombrie — — Prospecte la cerere —— Direcţiunea Băilor BUZIAŞ — BANAT CUMPAIt Zdrobitoare - alegătoare metalică, de cârd­, pentru struguri negri, fabricat Mayfartre sau Mabille, bună stare de funcţiune. A se adresa la Ad­tta ziarului sub „ytTi€0LA‘‘

Next