Viitorul, martie 1934 (Anul 26, nr. 7833-7859)

1934-03-01 / nr. 7833

Nu cred că este momentul să ne justificăm înaintea dtv. asupra le­­gitimității actului de guvernă­mânt făcut la 9 Decembrie. Cu alt prilej, am spus, în acea­sta Cameră, că înaintea noastră, atunci, cam­ aveam răspunderea conducerii acestui Stat, nu exista un alt mi­jloc de a căuta să stân­jenim mersul înainte,al unei miş­cări subversive şi primejdioase, decât acela al actului de guver­nământ simbolizat prin Jurnalul Consiliului de Miniştri de la 9 De­cembrie. In ce priveşte aplicarea acestui Jurnal al Consiliului de miniştri, desigur, că au putut să fie unele excese, desigur că au putut să fie unele exagerări perife­rce, ca în­totdeauna când ai desface cu o miş­car clandestină. Şi fiindcă tot d-l Goga, adineaori, vorbea de naţio­nalismul fătiş al ace­lei mişcări si de a ofimnea pusa în serviciul naţiunii. — eu nu cura are o actiu­­ne nationalist pe faţă a mişcării „Gărzi de Fer“. Eu ştii» şi am luat Cunoştinţă, — şi în ac­estă privin­ţă cred că nu voiu fi desminţit nici de cei cari au fost înaintea noastră la guvern — numai de caracterul subversiv al acestei mişcări, care, în numele naţiona­lismului, şi-a îngăduit să ducă la acţiunea Pe care o cunoaşteţi 9' -• ti 1 t.--------- ti-----­ale cărei rezultate Ic-am­ deplâns stăm­­ cu toţii. Nu caracter nationalist. i în ultima vreme, amenin­ţi caracter destructiv. Ia întune-­­ fător. ric — si aceasta este primejdia,! (Aplauze). In numele nananalismului Dv. fluturaţi anumite broşuri verzi pe dinaintea noastră­ N’am făcut nici într’o chestiune — şi nici în chestiunea la care te referi dumneata — preţ de tran­zacţie ; şi dacă tranzacţiile nu ne reuşesc, să luăm atitudine contra­ră. (Aplauze). Pe vremuri încercai cu barie­re şi cu aranjamentele de culise, pe cari le știi dumneata, domnule Goga. Vrei să faci pe Musolini, după ce noi te-am ales la Reghi­nul Săsesc. D-l OCT­AVIAN GOGA: Este o minciună. D-l VICTOR IAMANDI, subse­cretar de stat la ministerul de In­terne : N’am pus contra­candidat și te-am ales. (Aplauze). Noi nu ne intimidăm de amenin­ţările dumitale. ÎNCERCI sa faci educaţia această incintă şi pentru ea să vă POLITICA A MULfJMEI. NU clădiţi - căci acesta este scopul SPECIAL, TE CREZI ACUM O clădiţi ^au acesta . r v EXTRAORDINARA PERSONA­ r “ ?rlotizare^TntnPror LITATE : CĂTRE CARE SE Di­­destal, pentru noiaiDREAPTA TOATE ASPPIRA- ereziilor naţionale, asupra carora ---------­vă atintîţi, în lipsa ori­căror al­tor posibilităţi în momentul de faţă, privirile (aplauze) pentruea să puteţi realiza acest lucru, aţi venit şi aţi vorbit de mii de ore­Noi avem mai multă autoritate de a vorbi în numele naţionalis­mului în această ţară decât dv. domnule Goga, (aplauze prelungi­te), si, tocmai pentru că avem a­­ceasta autoritate­, tocmai de aceia suntem convinşi că în viaţa unei tari este bine ca toate mişcările, începând de la extremma dreaptă si mergând până la extrema stângă, să-şi aibă posibilitatea unei libere manifestări. Acolo, însă, unde în­cepe răspunderea noastră, ca oa­meni cari avem conducerea acestei tari in momentul de fată, în ce priveşte metodele întrebuinţate noi nu putem admite decât me­­tode la lumina zilei (Aplauze). Dv., pentru ca să impresionaţi Speculanţii ignoranţei şi ai crizei economice , asasini«!­ieia Sinaia nu arare ori va fost dăruită cu im­belşugare de către diferiţi mari oameni politici ai acestei ţări, şi de urma căreia aţi tras necontes­tate foloase politice, beneficiind de o îngăduinţă pe care n’a dat-o ta­lentul dv. literar, v’aţi erijat în ul­tima vreme într’un mare cenzor moral şi national al vieţei noas­tre publice. Eu nu Ştiu în ce mă­sură rolul pe care dv. vi-l luaţi astăzi, când începefi a scoborî din­colo de linia viefii, va fi poate a­­tins. Dar noi, în ţara această , ne cunoaştem cu toţii. Noi ştim de unde am plecat, pe ce drumuri am mers şi unde am ajuns şi ne cu­noaştem îu special, vârtoşenia a­­ceea morală, pe care dv. o flutu­raţi necontenit. (Aplauze). Nu ştiu, domnule Goga, dacă lupta dv. naţională la care aţi chemat şi che­maţi cu strigăt de apostol­­ie vreo doi, trei ani pe toată lumea aceasta, care nu vă răspunde — pentru că nu vă răspunde, dom­nule Goga — dv. aţi bene­ficiat şi sunt şi alţii ală­turi de dv. cari au benefi­ciat în ultimele alegeri şi de aceea vă faceţi ecoul Dv., domnule Goga, care situaţia în care se găseşte, d­v., ce faceţi acum ! La o întrerupere, care a venit din rândurile majo­rităţii şi care nu făcea altceva decât amintea despre asasinatul de la Sinaia, aţi spus că acestea sv­nt simple diversiuni. Domnule Goga, asasinarea unui prim ministru, oricare ar fi fost el, nu este o bagadelă peste care se poate trece uşor. Din punct de vedere judecăto­resc nu suntem noi chemaţi să vă­dSm vreun răspuns. întreaga, crimă de la Sinaia, este încadrată — din informaţiile pe care le a-­ - ■ • I * --------x ____v ’ ’■ Iată, foarte­­pe scurt cum stau lucrurile. In prima fază a acestei noţiuni de guvernământ, dizolvă­­rii „Gărzii de fer“, au fost ares­taţi — vă da­u cifra exactă cu toate exagerările, cari au putut sa aibă loc în unele comune şi in unele judeţe îndepărtate şi am să vă explic imediat, de ce au putut să fie exagerări, — au fost cres­taţi 1700 ele­vişi, între 9 şi 29 De­cembrie. Pentru ce am arestat şi pentru ce am procedat aşa, este un act de guvernământ, a cărui răspun­dere o luăm întreagă (Aplauze). Și repet, încă odată, cr­ed că­ ne-am făcut întreraga datorie, iar roade­le acestei datorii vor fi binefăcă­toare şi pentru stat şi pentru fie­care dintre d­v. (Aplauze). Am procedat, după aceia, cum era şi firesc, — aşa s’a procedat şi cu măsurile cari s’au luat îm­­potriva mişcărilor comuniste, lu anii d­i­n urmă, — şi să nu faceţi nici fel de distinguo între mişcărule comuniste şi aceste mişcări, pentrucă metodele celor două mişcări sunt aceleaşi, iar din punctul de vedere, al primej­diei, eu socot mai primejdioasă — şi-mi dau seama de gravitatea cuvântului — mişcarea de extre­ma dreaptă — o socot mai pri­mejdioasă, pentrucă această miş­care de extremă dreaptă se spri­jină pe­ specularea naţionalismu­lui în formă, a religiei, care are o prizei atât de însemnată şi con­­ştiinţel­ simple, ale maselor, şi se sprijină pe cea ce constitue în­săşi temelia situaţiunii reale a statului nostru de astăzi, fără ca la bază să existe un singur mo-­­ment de sinceritate, este singurul­­ mijloc de q. capta bunăvoinţele ţ _ , , ■ nemulţumiţilor. Pe câtă vreme! Domnule Goga, dv., beneficiind mişcările extremiste de stânga se j de un mare credit, care vi s’a a. sprijină pe realităţi economice şi a­cordat încă din vremuri indepăr­­tociale, cari nu justifică o creşte-î *ate *n viaţa naţională a acestui re aşa de mare a acestei primejdii.' s*at. beneficiind de prietenia care De aeola, am­ spus că eu văd mai mult primejdia la dreapta, decât la stânga, în momentul de faţă, mai ales că această mişcare, de dreapta, este coroborată cu o în­treagă serie de mişcări similare în alte părţi, cari pot avea acolo unele justificări, dar care, la noi nu pot avea nici o justificare. (Aplauze). _ _ u , jur­j. vuxar iait «vua . WU»* vem — într’un complot, pentrucă,­­ dela faceput că domnul sub­domnnule Goga, te asigur că,* dacă * secretar de stat, a uitat să răspun­dă la o chestiune foarte importan­tă, la propunerea de anchetă par­lamentară care s’a făcut dela a­­ceastă tribună. D. VICTOR IAMANDI: Camera vă va răspunde la propunerea de anchetă parlamentară. d-ta te-ai fi găsit pe această ban­că în locul nostru, cu tempera­mentul pe care îl ai, şi cu meto­dele pe care le-ai pus în practică la 1926, ai fi scos mitralierele pe stradă. (Aplauze). Aceasta acţiune teroristă se gă­seşte Înaintea instanţelor judecă­toreşti­­ aceste instanţe îşi vor face datoria şi vor sancţiona ceea­­ce vor găsi că merită să fie sancţionat. Nu vă îngrijiţi d­v., domnule Goga, de excesele pe care poate le-am comis noi. In orice caz, da­că am com­is unele excese, le-am comis nu în numele intereselor noastre trecătoare, ci în­ numele apărării ordinei legale, pe care astăzi o apărăm în acest stat şi în numele ideilor pe care d-v. prin acţiunea pe care aţi îcce­­put-o, voiţi să le răsturnaţi. msenia nu a fl­ lui LA 29 DECEMBRIE, CÂND S'A ÎNTÂMPLAT ASASINATUL DELA SINAIA, NU MAI EXIS­TA IN ÎNCHISORILE DIN TA­­RA NICI UN DEŢINUT. Li se făcuse formele necesare şi, în con­formitate cu legile în vigoare, vau să fie trimişi înaintea ins­uliţelor respective. Dar tocmai, ca o supremă ironie a soartei, tocmai în acea zi, şeful guvernului cade răpus de gloanţele ucigaşe de la Sinaia. Ce vroiaţi d-voastră să facem, noi, în ziua de 29 Decembrie, când Ion Duca cădea lovit de gloanțe pe peronul gării Sinaia ? Când Ion Duca, omul care poate cel din­­urmă din această ţară, în ipoteza unei svârcoliri şi a, unei frământări, ar fi meritat soarta, ■pe care a avut-o ? Ce vroiaţi d-voastră să facem noi atunci ? Să stăm cu mâinile încrucişate ? Să facem apel la metoda persua­siunii, după ten anumit front, sau la metoda acţiunii, de naţiona­lism integral, a d-lui Goga, sau să aplicăm sancţiunile cuvenite şi să procedăm la reprimarea fi­rească­, a tuturor celor vinovaţi ? D-voastră anticipaţi, domnule Goga. D-voastră ne spuneţi că prelungim, cercetările şi că justi­ţia este departe încă de a-şi spu­ne cuvântul, pentru că nu avem vă erijaţi într’un mare a­­motive. Fiţi răbdător. Acţiunea­ postal al românismului, se află înaintea instanţelor jude- mi ştiu ce aţi fi făcut cătoreşti — şi aici faceţi »oraş* o mare greşală: d­v. vorbiţi nu- /.ac" \mptcjio anle poh­­mai de guvern, de executiv; noi vice var fi fost mai favo­urs. putea să vă răspundem foarte rabile şi dacă cumva — e simplu: domnule Goga. ch­estia- veţi spune la Mesaj de­­nea se găseşte, în momentul de st„i ,ic pe larg şi veţi răs-T IZ toată c*es(i„„e„ primi no­ dela d­v. lecţiuni, ori aceasta — când s’a provo­cată stimă v'a­ ş purta personal, cat criza de guvern, se de­­de felul cum trebue să aplicăm dea vreo soluţie şchioapă noi legile şi de felul cum trebue şi anormală acestei crize să ducem până la capăt o sanc- fi,, „„ ţiune împotriva unei crime fără ap ?Mvem, pentr­uca nu­­precedent hi viaţa noastră de mnat cadrul soluţiunilor - - - - — -----------------------» - AW— —JL .* _£»• *_____•_____* stat. (Aplauze). anormale dv. aţi fi putut veni la putere. (Aplauze). j Domnul Goga şi-a luat I tn ultima, vreme aere ! care-l devansează — să­­ mă ierte că i-o spun. Şi-a D­v., în Ioc să veniţi să recu­­l*tat cn. directiva drumuri '.oa­şteţi că noi, a doua zi după te­ cari vrea sa le­­ dea Abila, lovitură pe care am pri- drept originale, dar cari­mit-o şi pe care a primit-o viaţa sunt­ împrumutate de aiu­­acestui stat, ne-am recules, ne-am rea şi cari nu se potrivesc potolit, şi. ne-am presat durerea n:,,i . .. , f m conştiinţa noastră, şi am venit , , . f , nosfi­u naţio­şi v’am­ întins o mână de fră- * tttrri (‘d­ viaţa dela noi. ţească colaborare, ca prin forţe (Ajilau;;»), unite sa scoatem acest stat din Domnul Goga a devenit, I sunteti'benefiriarii' cei' nTafseriosi ies!­inM de mn ifosele si amiMie unul pelitician Cine sunt asa zişii „Gardisti de fier“ D-l Goga, în răspunsul sau, a spus, ce fel de acuzatiuni îmi a­­ducet mie, că am contribuit la învrăjbire, la creiarea acelei at­mosfere, care a dus la atentatul dela Sinaia, când, a doua zi după ce d-l Tătărescu a fost numit pre­şedinte de Consiliu, a venit la mine şi mi-a propus destindere. V’am dat explicaţiunea întrea­gă : noi ne-am recules după du­­rerea mare, care s’a abătut asupra noastră şi am întins mâna tuturor. Dv. ati mers mai departe decât intenţiunile mele. Eu am spus că indirect, dv. aţi contribuit la creia­rea atmosferei morale, care a înarmat pe aceia în cari dv. ve­deţi astăzi sufletul naţiunii. Dom­nule Goga, eu nu aş vrea să anti­cipez mai mult de la această tri­bună, dar credeţi dv. că materia­lul omenesc, care reprezintă cu­.. .... ~ * ------. I (juui rentai terorist­ul „Gărzii de Fer“ acflMnii ^cIcia f»c^ ca»^c! ct^va cerut Eu nu aşi vrea de poate să colaboreze chiar cu un om politic genial, aşa cum vă con­sideraţi dv., în mod normal ? A­­veţi deaface credeţi cu elemente cu cari să se poată sta de vorbă ? Dar dacă erau elemente cu care­ se putea sta de vorbă, astfel de­­ elemente nu ar fi recurs la crimă., Nu primim lecţii de naţionalism Li wirre fl­iui suisemar de stat D­­iuca D. D. IUCA, subsecretar de stat la, minister­ul de interne. Cu pri­vire la prima comunicare făcută de d. deputat Madgearu, vă asigur că am luat cunoştinţă înainte chiar de a face domnia-sa între­barea, de regretabilul incident pe­trecut la primăria de Galben Şi vă declar că reprobăm in totul agre­siunea întâmplată acolo. Insă, fiindcă nu este vorba de un funcţionar al ministerului de interne, dovedit ca autor al agre­­siunei, ci este vorba de cetăţeni indignaţi, cum i-a calificat d. Madgearu, am lăsat poliţiei şi di­stanţelor judecătoreşti complecta libertate de a aplica sancţiunile cuvenite. Cu privire la partea a doua din comunicarea d-lui deputat Mad­gearu, dacă este legală sau nu sus­pendarea d-lui Aslan, noi susţi­nem — şi vom, arăta atunci când d. Călinescu îşi va desvolta inter­pelarea ce a anunţat — că sus­pendarea a fost dată cu respecta­rea tuturor dispoziţiunilor legale şi că nu ni se­­poate adu­ce nici o acuzare, atunci când la reclama­­ţiunile pe cari le-am primit cu privire la modul cum a făcut ad­ministraţie şi cum a gestionat d. Aslan, noi am fost obligaţi să or­donăm o cercetare, care atrage de la sine suspendarea primarului. (Aplauze). D. V. MADGEARU se­ declară nemulţumit cu răspunsul primit. Cere ca ancheta contra d-lui As­lan sa se facă, cât mai repede. Sussem­n Primărie D. D. IUCA. Mă surprinde mo­dul de a vorbi în această chestiu­ne al d-lui Madgearu, deoarece uită că vorbeşte de suspendarea unui primar de la sectorul de Gal­ben. Față d­e gestul d-sale de adi­neauri mă simt, obligat să adaog la cele spuse de mine pânnă acum­­încă ceva. Când noi am venit la ministerul de interne, am găsit un ajutor de primar suspendat de umi­an de că­chetul — nu cel militar, împotri­va căruia ați lansat bănuială — îndată ce cercetările, pe care le face Parchetul civil, în această chestiune, se vor termina, noi vă vom aduce la dispoziţie rezulta­tul acestor cercetări şi, la lumina lor, dacă va fi cazul, să se stabi­lească anumite vinovăţii, cei vi­novaţi să fie deferiţi justiţiei, pentru a fi pedepsiţi. D-v. v’aţi plâns — cu toa­tă a­­probarea satisfăcătoare a­ d-lui Petrovici — că nu aţi fost lăsat să vă duceţi să vizitaţi pe cei de-' la Jilava. ■Este elementar. Atunci când se găsesc acolo 2—300 oameni, im­plicaţi într’o acţiune, pe drept sau pe nedrept... D-l OCTAVIAN GOGA: Apoi nu sunt implicaţi. Vizita la Jilava aceasta a fost tăria partidului li­beral că niciodată nu a fost gu­­vernul bunului plac, totdeauna a fost guvernul legalităţii (aplauze). De ce atunci, d-le Iunian, prin metode atât de ieftine, interpre­­tând cu toul greşit unele vorbe ale d-lui Victor Iaamndi, să căutaţi să trageţi succese politice, pe care nu le-aţi fi putut avea pe alte căi ? D-l C. GIURESCU, anunţă o in­­ter­elare in legătură cu experţii străini. D-l AUREL COSM­A - JU­NT­OR (maj.): Citeşte numele membrilor comisiunei de legislaţie, fiscală. Discuţia asupra D. GR. IUNIAN adresează o in­terpelare guvernului asupra dizol­vării „Gărzii de fier“. Presupune că cifrele data de ministerul de Interne asupra are­stărilor făcute, nu ar fi exacte. D-l I. IN­CI­­LET, ministrul de interne . D-l subsecretar de stat Iamandi a adus ac­ cifre riguros exacte. Iar in ce priveşte cazul Ciumetti v’a lămurit foarte clar, că ei se află în cercetarea parche­tului şi domnul fost ministru de justiţie Iunian ar trebui să aibă atâta respect, faţă de parchet ca să-i aştepte concluziunile. D-l deputat Iunian, fost ministru al justiţiei, are greutatea d-sale; fiecare vorbă a sa trebue să aibă un cântar oarecare. Apoi, domnule Ionian, să fim de bunăcredinţă. Un om de bunăcredinţă ar fi putut în­ţelege cuvintele domnului Victor Iamandi că nu suntem guvernul bunului plac. D-le Ionian, tocmai GREFA TRIB. ILFOV S. I C. C. EXTRACT D-na Stanca Alexandru C. R. Nae zisă lonescu, domiciliată in corn. Ulmi jud. Ilfov, prin petiţia in re?, sub No. «845/934 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Alexandru C. R. Nae zis lonescu­ domiciliat în Bucureşti str. Opanez No. 69» pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil, Ana de 8 ani. S-a fixat termen pentru a doua con­ciliere la 8 Martie 1934. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art.285 c.civ. modificat. Grefier. Indescifrabil No. 15237 26 Februarie 1934. Dos. No. . 258/934. Berne sau a altuia (aplauze pe băn­cile majorităţii). M’am ridicat mai sus, tocm­ai pentru stima c«, vă păstrez şi anu vrut să spun că în­­î7­6 dv. şi unj era un antagonisms (Anluaze) ideologic, mn măsura în care ideile! li.A'f,, rust"”"’’811 Beneficiarii voturilor ?.08:a, , ”°1 cunoaştem ! Am spus că vom face discrimi­­e:„„ ‘('(aţa Politică dini nările necesare la timp. Sunt de- 5.wîl? •!“ m- ’ ° ^ m v* P® c®* sigur, foarte mulţi de bună cre- i ,pe cc«.d® adaptare dinţa ; desigur sutit mulţi şarla­, ffpatele practice ale, viefei tani, cari speculează situaţia: iY-îe„Pri­i,e ’ s’au strecurat acolo oameni, cu tîAnais °r» 1 lue!p1.1 de ideia na- intenţia de a-şi face carieră ;po­dv ’ ni nu a'* monopoliza­t-o litică, oameni chiar din societa­tea noastră înaltă, s’au dus toţi acolo, tot ce a fost epavă a socie­tăţii, cari nu mai putea, găsi şi spera, nimic şi ţara aceasta, s’au dus cu toţii ca să se facă depu­taţi. (Aplauze). Şi nici d-v., bene­ficiarii din ultimele, trei luni ale unora din voturile care puteau să meargă la dânşii... Sunt, lucruri, pe care nu aş vrea să le spun acum, dar pe care d-ta le ştii. Printre beneficiari sunteţi şi dv., cari af­im anticipaţi asupra recoltării sufragiilor acestei miş­cări, care o credeţi încă în posibi­litate de a Se reintegra. Dv. nu sunteţi sinceri, când veniţi şi vor­biţi aici astfel, pentru că mâine dacă veţi fi în locul nostru aici şi dacă ar reapare această mişca­re, veţi, întrebuinţa contra ei mă­suri mai drastice decât am între­­buinţat noi. (Aplauze). Intre noi şi dv. este o mare deo-­­ sebire: noi suntem sinceri, vor­bim deschis şi fără reticenţe : dv., domnule Goga, veniţi­ în disperare Mai sunt şi alţii, al căror na­ţionalism nu a fost un singur mo­ment pus la îndoială, nici măcar sub forma unei simple presupu­neri, cum s-a întâmplat, «ni se pare, e­u dv. Şi atunci domnule Goga nu pri­mim lecţii de naţionalism­ pentru că tot ce este instituţie româneas­că în această ţară, tot ce este crea­ţie românească în această ţară, de noi este făcut. (Aplauze). Dv., care aţi făcut critica perma­nentă a ardelenilor, vorbind de ..foamea milenară“, mi se pare că Interpelări , a­u­ sa­vut fo­c­oli­­ricirile, pe­ cari însă nu le-a reali­zat sub nici o formă. Azi populaţia basarabeană aleargă cu încredere că­tre acei cari răspândesc ideile anti­­semite. Demagogia naţional-ţărăni­­stă a făcut un rău imens ţării şi sub unghiul acesta de ce­rcetare a­ lucrurilor. Lupta prin credinţa în biruinţă, prin unire, dreptate şi ome­nie trebue­ să fie o lozincă a idealu­rilor noastre. Nu insist asupra deza­strului agriculturii, industriei şi co­merţului Basarabiei.. Dar să ne în­grijim, ca înainte de toate, să­-i creem acestei provincii cât mai mul­te­ şcoli. O sută de ani a fost com­plet lipsită de spli, de aceia populaţia ei e extrem de analfabe­tă. In ulti­mul timp au fost închise şi şcolile de adulţi. Şedinţa se­ ridică, anunţându-se cea viitoare pentru azi la orele 3 după amiază. D. dr. PETRE CAZACU : Mesagiul Tronului semnat de M. S. Regele şi răspunsul Camerei sunte acte solem­ne şi simbolice ale constituţionalis­mului şi parlamentarismului no­stru. Am cerut cuvântul pentru a exprima aici, în numele acelora cari m’au trimis sentimentul de adânc D-l VICTOR IAMANDI: Dar nu d-ta eşti cel chemat să spui dacă sunt sau nu implicaţi ; jus­tiţia singură este în măsură să o spună. D-ta, domnu­le Goga, oricât ar fi de mare în ţara aceas- Şi sincer monarhism. Faptul că no­ta, nu ai dreptul să vii să te sub­­i pulaţia de peste Prut, în muncia’ stitui autorităţilor organizate în­­ căreia vorbesc,­ a trecut’ între 1917— stat. Ei bne, te ai dus la Jilava* 1918 prin forme aşa zise­ republica­şi nu ai fost primit. Nici nu se putea să fii primit. Te vei duce şi vei fi primit, atunci când ins­trucţiunea va fi terminată. Dar d-ta, în ce calitate te-ai dus acolo, domnule Goga ? D-ta. Care vrei să încetăţeneşti în ţară această concepţiuni de pes­te graniţă, care vrei sa realizezi aci nu ştiu ce edificiu extraordi­nar, d-ta te duci la Jilava nu pen­tru compasiunea sufletească pe care ai avea-o faţă de o categorie de oameni cari sunt acolo, v-aţi dus la Jilava pentru a face ceea ce aţi spus alaltăeri. când aţi citit aci la Cameră declaraţia- Alaltă­eri aţi terminat cuvântarea dv. cu ne, nu a micşorat absolut de loc sen­timantele şi convingerile tradiţio­nale­ şi permanente ce le are acest colţ de ţară pentru monarhie. A­­stăzi populaţiunea de peste Prut ■ pune speranţele ei in înţelepciunea M. S. Regelui, care ajutat de sfetni­cii săi, va rezolva cu bine gravele probleme ale zilei de azi. Cu mare durere, populaţia de peste Prut a luat parte la doliul naţional, provo­cat de moartea năpraznică a lui I. G. Duca. Această populaţie nu va uita niciodată că decretul rege­, care a rezolvat chestiunea agrară di® Basarabia, promulgat la 22 Decem­brie 1918, e­ste contrasemnat de Duca. Deasemenea niciun basara­bean nu poate să uite cum şeful dă un apel la conştiinţa acestei tari, partid, a stat o lună de zile în Ba-Este un vechi apel, care răsună de multă vreme, încă decfind eraţi dincolo de Carpaţi şi nu-i aude conştiinţa de aci şi sper că nu-l va auzi niciodată de acum înainte, căci nu are de ce să-l audă, ati fă­cut­ un apel la cunostiinta ro­mânească, cea liberă si cea încar­cerată , de cea liberă fiind asigu­raţi v’ati dus la cea încarcerată... (Aplauze prelungite pe băncile ma­joritătii)­sarabia, numai pentru a vizita per­sonal toate judeţele acestei provin-­­ cii, cercetând nevoile populaţiei. D. deputat dr. Petre­ Cazacu, ocu­pându-se­ cu oribila crimă, o înfie­rează cu multă hotărâre, spunând că populaţia de peste Prut nu înţe­lege rostul unor aseme­nea acte de violenţă­ Este bine stabilit — conti­nuă d. deputat Cazacu — că toate curentele extremiste au fost şi sunt în legătură cu anumite concepţii şi Şedinţa se suspendă pentru cinci­­ grupuri­ Putem spune că nu numai minute, edle de extrema stâncă, dar şi cale. La redeschidere d. V. SERDICI (lupist) relevă atitudinea antina­ţională a unui ziar minoritar din Ardeal. In a doua comunicare semna­lează cazul unui notar care ar fi cumulard. D. Lt. Col. PETRESCU (iunia­­nist) cere lămuriri asupra anche­tei făcute în anul 1931 la Episco­pia Râmnicului si Noului Severin. D. V. MADGEARU, întreabă care e cauza suspendărei fostului primar Aslan şi arată că fostul primar ar fi fost maltratat la o şedinţă ţinută la primărie. In a doua comunicare cere lă­muriri asupra suspendării unor funcţionari superiori de la oficiul naţional­'al­­Cooperaţiei. . . cele de e­xtrema stângă, dar şi cele de extrema dreaptă sunt influen­ţate de­ Ideologiile şi mijloacele de luptă, cari s’au înfăptuit în alte ţări. E poate aceasta o consecinţă fi­rească a marilor prefaceri şi tulbu­rări, cari au­ cuprins societatea­ noa­stră de după războiu. Dar mai cu seamă în vremea din urmă, am con­statat cu durere că unii oameni cau­tă să ducă pe povârnişuri de­ propa­rtie o generaţie întreagă. Aici stă a­­devărata primejdie a statului1. D-sa aminteşte un alt terorism ce a avut loc la Iaşi, când a fost asasinat stul prefect de poliţie, Manciu, trebue să lăsăm tineretul şint căci e cuprins, în mod seducător)■ propagandişti periculoşi ordinei cu stat. Intr'o societate civilizată nu poate exista, luptă între tineri voi­­nici şi bătrâni neputincioşi. Aceasta este o barbarie. Să nu existe­ între ei, decât o singură luptă: aceea a cuvântului. îmi amintesc cuvintele­ lui Petre Carp, adresate în această Cameră, ca un omagiu lui I. G. Duca, când acesta ţinuse primul său discurs: „A intrat aici un vânt Curat de primăvară. Vom avea discuţi de idei, nu explozii de patimi sau­ in­­terese personale.” sa îndepărtăm luptele de vrajbă. Cei dintâi che­­maţi si logid­âci» metoda persuasiunii sunt ebeiden şi profesorii. Primim cu bucurie cuvintele din Mesagiul Tronului, privitoare la ordine­, an­monie puternică, solidaritate naţio-, nală, cu respectarea libertăţilor pu­blice­, în cadrul regimului constitu­ţional, care trebue să călăuzească, fre dumnealor, ajutor de primar care era alesul populaţiei. Era prietenul dumnealor, dar se certase pe motive politice, d. Ro­­manescu şi l-a suspendat. Omul a cerut de trei ori la ministerul de Interne ridicarea suspendării, care, în cazul său, nu putea­ fi pre­lungită peste trei luni. S’a refuzat ridicarea suspendărei și atunci d. Romanescu s’a, dus la Contencios. Contenciosul i-a dat câştig de cauză Şi a obligat ministerul de Interne să-i plătească 1000 lei pe zi daune cominatorii, până la re­instalarea sa. M’am pomenit, din primele zile,­­ ale guvernării noastre, cu cererea, desvoltarea normala a statului no­d-lui Romanescu, la care se ală­ stru­tură şi acest caz cu totul special, care nu ar da dreptul d-le Mad­gearu, să vorbiţi în forma, în care aţi vorbit (aplauze). S’au găsit faţă în faţă doi oa­meni: unul care îşi reclama drep­tul şi altul care voia ca, din actele abuzive ale antecesorului lui, mi­nisterul să nu piardă nici un ban. Astfel am convenit cu d. Roma-D. deputat dr. Petre­ Cazacu vor­beşte apoi de durerile şi grijile Ba­sarabiei, cerând guvernului — ca in grija lui pentru binele României — să fie cât mai atent la această pro­vincie. Arată că de­svoltarea Basa­rabiei nu a fost prielnică, fără forţe intelectuale numeroase­ şi excepţio­nal de pregătire. Extrema mobilita­te a voturilor şi cure­ntelor din Ba­„ . _ „„„ ' sarabia — a explicat d. deputat Da­nescu ca eu să revin, asupra sus­ .zacu _ so datore!?te substratului de pendării, iar d-sq sa renunţe la L. de atjr­. politicA Partidul daune contra ministerului.­­ n£ţionaI-ţărânist a promis ba­sara­m­ ce priveşte partea a doua «(benilor toate libertăţile şi toate fe­răspumsului, d.. Madgearu■ se miră că ministerul de Interne nu a ter­minat cercetările, când și tehni­cienii au cercetat activitatea de la primărie. Dacă activitatea cerce­tată de inspectorii trimiși la pri­mărie de către guvernul tehnicie­nilor a fost corectă, dace au dis­părut rapoartele inspectorilor ad­ministrativi dela ministerul de In­terne. S’a găsit un singur raport, acela pe care inspectorul Tomescu l-a, păstrat în arhiva lui personală şi care astăzi serveşte pentru con­tinuarea cercetărilor. In ce priveşte desfiderea, pe care ne-o aruncă, cu atât curaj, d. Mad­gearu, cu rezultatul ce-l vor da cercetările dela primărie, daţi-ne voe, nu cu vorbe, d-le Madgearu, nici dela dv., nici dela noi, căci ţara este sătulă de vorbe, dar vom veni cu un teanc întreg de acte şi, atunci eu am să vă cer, pentru curăţirea, vieţii politice, desolida­rizarea dv. de cei pe care îi susţi­neţi astăzi de la această tribună. (aplauze). --------------••••••#■•••••-----——— GREFA TRIB. ILFOV S. III C. O. EXTRAS Domnul Alois Nerstheimer din Bucut­­reşti Bulevardul Academiei No. 2— Auto­matul Herdan, cu notiţia înregistrată No. 8569/934, a cerut Tribunalului divorţ de soţia sa Eugenia. Din căsătorie au rezultat un copil Alfons-Herbert de 8 ani. Termenul pentru a doua conciliere preşedenţială fixat la 3 Martie­ 1934. Grefier, M. Stoenescu. No. 7917 20 Februarie 1934. D-I D. IU€A Subsecretar de Stat TIUNILE ACESTUI NEAM. ZA­DARNICE EFORTURI " TARA. ACEASTA, IN MOMENUL DE FATA, NU SE UITA LA CON­VERSIUNILE DV. Noi rămânem pe aceste bănci, sprijinindu-na ca niciodată pe în­universal, partidul naţional-liberal nu s’a bucurat de mai multă în­credere în opinia publică (aplauze), sprijinindu-ne pe încrederea Coroa­nei, pe care n’am şantajat-o (apla­uze), sprijinindu-ne pe forţa intactă şi politică şi morală a unui mare partid de guvernământ care stă în calea tuturor aventurilor, ori de unde ar veni ele. Ne vom face toată datoria şi vom redresa acest popor din situaţia în care se află, (ma­joritatea în picioare aplaudă). D-l OCTAVIAN GOGA: Cons-D-l OCT­A­VI­AN GOGA: N’a fost legală dizolvarea Gărzii de Fier, domnilor deputaţi, printr’o hotărâre a Consiliului de miniştri care nici n’a fost iscălită de către M. S. Regele. D-l VICTOR IAMANDI: Un jurnal al Consiliului de miniştri nu se semnează de M. S. Regele, domnule Goga. D-l OCT­AVIAN GOGA: Noi ştim mai mult decât vrem să spunem. D-l VICTOR IAMANDI: Spu­­neţi tot. De ce să aveți reticente ? Vă rugăm să spuneţi tot. D-l OCTAVIAN GOGA: Aceas­tă chestiune noi va trebui să o lă­murim odată. Insă d-l subsecretar de stat, cu foarte multă desinvol­­tură şi cu o specială retoric. D. VICTOR IAMANDI: Era o vreme când apreciaţi această re­torică. Adu-ţi aminte, în 1915, la Galaţi. D-l OCTAVIAN (jOGA : D-l sub secretar de stat spune că asasina­rea lui Duca este rezultanta at­mosferei de ostilitate la care aşi fi contribuit şi eu. D-l REMUS ZAGONESCU : Domnule Goga, dar afirmaţiunea pe care aţi făcut-o în „Ţara Noas­tră“ că guvernul a introdus 150.000 străini în ţară este exactă ? D-l OCTAVIAN GOGA : Eu pot să răspund la toată lumea, nu gă­siţi că este o copilărie, chiar dacă se spune ca un fel de dicton care __ ... revine, să zicem, de cei acuzaţi, că crederea maselor — pentru că dej de aceia au avut acest gest necu­când nxjstd m•' »«titlul REMUS sjAGANESCU : Ce gest ? Asasinat! D-l OCTAVIAN GOGA: Dom­nilor, am vorbit a­ci însă despre situaţiunea celor închişi. D-l VICTOR IAMANDI­U: La în­ceput pe urmă, numai 1100. Dumneata vrei să aperi liberta­tea prin aprobarea indirectă a dreptului la crimă ? Atunci când cade primul minis­­tru al ţării şi când luăm măsuri, este un exces al nostru împotriva libertăţilor publice» O spui cu toată puterea convingerii dumi­tale . D-l OCTAVIAN GOGA: M’am­ socotit dator să exprim aceste în­grijorări ale mele. Cu dv. nu se poate vorbi decât atunci când ai puterea în mână. Dacă se va în­tâmpla aceasta, veti vedea. D-l JUSTIN STANESCUJ: Dom­nule Goga, când veti avea puterea în mână, ne veti închide pe toti, şi veti pune mitraliera? (Ilari­tate). ♦­i ! Altă acuzaţie a d-lui Goga Domnul Octavian Goga, a adus, în răspunsul său, şi o chestiune concretă, crezând că ne poate pu­ne în mare încurcătură. D-sa a vorbit despre un aşa zis asasinat al lui Sterie Ciu­mete, şi-a îngă­duit, cu toate că a fost ministru de interne şi a avut o răspundere pe care vrea, sub altă formă, să o aibă din nou în această ţară, şi-a îngăduit să spună că poliţia la împuşcat pe Sterie Ciumaţi. Domnule Goga, d-voastră anti­cipaţi şi formulaţi o acuzaţiune, care s’ar putea să aibă consecin­ţe. Ce şti­n noi, în această ches­tiune? Am fost informaţi pe cale administrativă, că a fost adus la Morga un cadavru, a cărui iden­titate nu s-a putut stabili la în­ceput. Mai târziu, Parchetul fiind sesizat de o cerere a unei doamne Ciumete, şi procedându-se la cer­cetări asupra stabilirii identităţii acestui cadavru, după fotografiile luate la Morga, după tot ce se face în aceste împrejurări de au­toritatea respectivă, s’a ajuns la încheerea că acel cadavru ar fi în adevăr al unui oarecare Stere Ciumete. Aş putea, să-ţi răspund că, în momentul când un stat se găseşte în primejdie, şi când un prim mi­nistru cade ciuruit de gloanțe, nu avem de dat nimănui socoteala de felul cum ne îndeplinim datoria. (Aplauze). Această chestiune, cu Stere Dixi­­mete, vă asigurăm că, îndată ce, cercetările­ pe­ care le face- 'Par­ 13 VIITORUL“ Henrîca a-mi subsecretar ne stai viictor mmm D-l VICTOR IAMANDI. La răspunsul domnului Octavian Go­ga aș putea foarte simplu să m­a dispensez de a-i da replica. Insă, pentru că domnia-sa isi închipue că a risipit ceva din îndoelile asu­pra mobilului, care l-a determinat pe domnia-sa să se urce la această tribună şi să vorbească aşa cum a vorbit, să-mi daţi voe ca în foarte puţine cuvinte să formulez răspun­sul la comunicarea de a doua a domnului Octavian Goga. Voi răspunde la toate chestiunii­­le ridicate de d-sa şi regret că nu am la mine actele, pentru a vă în­­trunia şi eu d.H?pre activitatea dv. de pe vremuri deja ministerul de interne, al acestui act de nationalism, la a cărui prezidare a fost Şi con­cepţia, şi hotărârea, si energia, Si înţelepciunea noastră. (Aplauze). In acest moment greu prin Care trece tara, nu vorbiţi de nationa­­lism si nu spuneţi că tot naţiona­lismul îl reprezentat! dv. Naţionalismul a ajuns un fel de snobism al epocii. Arătaţi în toate părţile cu degetul, dar domnule Goga aţi fost şi dv. în contact ca fel de fel de instituţii bancare ca­pitaliste. (Aplauze). Şi dacă dv. faceţi această delă înălţimea care vă permite să ne ameninţaţi, vă invităm, în ziua v.­ . când veţi fi biruitori în această D. Goga care a adus în disentiu j,Ună Românie şi veţi ajunge cola­de prima parte a comunicării sale,­­ ce a­i fost din gratia Mareşalului asupra legalităţii actului de tu­j AveresCu gr avi m­ina voința unui vernamant pe care l-am făcut di­­n+,.«pî î„ „linn a­zolvând asa zisa „Garda de Fier”. mfc dispărut atunci în clipa * Dar nu a adus nici un argument,* ceta, tic^om pleca capul înaintea cu toată trecerea d-s»le pe la mi-i P“na atunci suradem la nisterul de interne.^ unde fatal tre­buia să se familiarizeze cu chestiu­nile de ordin constituţional Şi de drept a spus că un jurnal al con­siliului de miniştri treime să aibă şi semnătura Regelui. Nu ştiam aceasta. Domnul Octavian Goga a trecut însă direct în domeniul politic pur şi simplu şi a vorbit de oferta pe care i-a făcut-o fostul nostru con­ducător, atunci când a fost însăr­cinat cu formarea guvernului, ce­­rându-i să-și schimbe anumite con­soluții politice. Firește era în dreptul său să o facă. Noi, ca partid național-libe­ral, care respectăm regimul demo­cratic de astăzi și care socotim, că departe de a fi în primejdie, este în evoluţie Şi întărirea lui se va face fără voia dv. şi a tuturor a­­celora care dau asalt împotriva lui, evident nu puteam primi o co­laborare cu dv. decât cu condiţiu­­nea ca dv., să vă schimbaţi orien­tările. D-l OCTAVIAN GOGA: Altce­va mi-a cerut. Propunerea de eeiauerare D-l VICTOR IAMANDI: Stiut va rumi ITn n.. ___ t. 1 -----— mm —■»* T­­­VW UV noi o condamnăm; ați be- Pildă să spun că in fond colabo­»idfiAiflf d*­ notările care rat’ea_ dintre noi si dv. nu s a fă­neficiat e fAnlanze cut din cauza ministerului de in­nit au fost ale dv. (Aplauze na„ „u,,,TM t—­ »-«­prelungite) şi de aceea vă găsiţi aci. Ştiu că ati făcut naţionalism in­tegral în Ardeal. Dar alături de dv., în Ardeal au fost si alţii care cu maî puţin zgomot Şi cu mai 'lufin talent, poetic decât al dv., ap f*tc»»f Incrurs mai serioase si mai loiale, (Aplauze). ființările dv., de mic Mussolini o­­riental, domnule Goga. (Aplauze prelungite). de cauză — pentru că, ori­ce aţi spune că aveţi încotro să vă ui­taţi, nu mai avefi unde. îUudcă nimeni nu se mai uită la dv. (A­­­plauze). D-l OCTAVIAN GOGA: S'au uitat pele 120.000 de voturi. D-l VICTOR IAMANDI: 150.00 de voturi, după 15 ani de activi­tate în Ardeal si nu Ştiu câte alte beneficii ale situatiunilor pe cari le-aţi avut! Domnule Goga, dv. aţi atins şi o parte personală, v’ati legat de mine si aţi spus ca­ v’am­ adus în discutiune trecutul si că eu nu a­ş avea trecut. Incontestabil, ar fi o lipsă de modestie din partea mea să caut să mă compar cu dv. Dar este o deosebire: Cariera politică, şi a mea şi a dv. începe în reali­tate cam în acela­ vreme. Eu mă găsesc pe aceste bănci ales şi la guvern şi în opoziţie, — sunt aproape — 12 ani. Dar este o desebire ma­re, şi care constă în aceia că, trectul meu politic este al meu propriu, fără nici­ un beneficiu a îm­prejurărilor extraordina­re, cari au survenit dela 1916 încoace, și fără nici o contingență cu întâm­plările, așa cum a fost trecutul dv. politic. (A­­plauze.)

Next