Viitorul, martie 1934 (Anul 26, nr. 7833-7859)
1934-03-01 / nr. 7833
Nu cred că este momentul să ne justificăm înaintea dtv. asupra legitimității actului de guvernământ făcut la 9 Decembrie. Cu alt prilej, am spus, în aceasta Cameră, că înaintea noastră, atunci, cam aveam răspunderea conducerii acestui Stat, nu exista un alt mijloc de a căuta să stânjenim mersul înainte,al unei mişcări subversive şi primejdioase, decât acela al actului de guvernământ simbolizat prin Jurnalul Consiliului de Miniştri de la 9 Decembrie. In ce priveşte aplicarea acestui Jurnal al Consiliului de miniştri, desigur, că au putut să fie unele excese, desigur că au putut să fie unele exagerări periferce, ca întotdeauna când ai desface cu o mişcar clandestină. Şi fiindcă tot d-l Goga, adineaori, vorbea de naţionalismul fătiş al acelei mişcări si de a ofimnea pusa în serviciul naţiunii. — eu nu cura are o actiune nationalist pe faţă a mişcării „Gărzi de Fer“. Eu ştii» şi am luat Cunoştinţă, — şi în acestă privinţă cred că nu voiu fi desminţit nici de cei cari au fost înaintea noastră la guvern — numai de caracterul subversiv al acestei mişcări, care, în numele naţionalismului, şi-a îngăduit să ducă la acţiunea Pe care o cunoaşteţi 9' -• ti 1 t.--------- ti-----ale cărei rezultate Ic-am deplâns stăm cu toţii. Nu caracter nationalist. i în ultima vreme, ameninţi caracter destructiv. Ia întune- fător. ric — si aceasta este primejdia,! (Aplauze). In numele nananalismului Dv. fluturaţi anumite broşuri verzi pe dinaintea noastră N’am făcut nici într’o chestiune — şi nici în chestiunea la care te referi dumneata — preţ de tranzacţie ; şi dacă tranzacţiile nu ne reuşesc, să luăm atitudine contrară. (Aplauze). Pe vremuri încercai cu bariere şi cu aranjamentele de culise, pe cari le știi dumneata, domnule Goga. Vrei să faci pe Musolini, după ce noi te-am ales la Reghinul Săsesc. D-l OCTAVIAN GOGA: Este o minciună. D-l VICTOR IAMANDI, subsecretar de stat la ministerul de Interne : N’am pus contracandidat și te-am ales. (Aplauze). Noi nu ne intimidăm de ameninţările dumitale. ÎNCERCI sa faci educaţia această incintă şi pentru ea să vă POLITICA A MULfJMEI. NU clădiţi - căci acesta este scopul SPECIAL, TE CREZI ACUM O clădiţi ^au acesta . r v EXTRAORDINARA PERSONA r “ ?rlotizare^TntnPror LITATE : CĂTRE CARE SE Didestal, pentru noiaiDREAPTA TOATE ASPPIRA- ereziilor naţionale, asupra carora ---------vă atintîţi, în lipsa oricăror altor posibilităţi în momentul de faţă, privirile (aplauze) pentruea să puteţi realiza acest lucru, aţi venit şi aţi vorbit de mii de oreNoi avem mai multă autoritate de a vorbi în numele naţionalismului în această ţară decât dv. domnule Goga, (aplauze prelungite), si, tocmai pentru că avem aceasta autoritate, tocmai de aceia suntem convinşi că în viaţa unei tari este bine ca toate mişcările, începând de la extremma dreaptă si mergând până la extrema stângă, să-şi aibă posibilitatea unei libere manifestări. Acolo, însă, unde începe răspunderea noastră, ca oameni cari avem conducerea acestei tari in momentul de fată, în ce priveşte metodele întrebuinţate noi nu putem admite decât metode la lumina zilei (Aplauze). Dv., pentru ca să impresionaţi Speculanţii ignoranţei şi ai crizei economice , asasini«!ieia Sinaia nu arare ori va fost dăruită cu imbelşugare de către diferiţi mari oameni politici ai acestei ţări, şi de urma căreia aţi tras necontestate foloase politice, beneficiind de o îngăduinţă pe care n’a dat-o talentul dv. literar, v’aţi erijat în ultima vreme într’un mare cenzor moral şi national al vieţei noastre publice. Eu nu Ştiu în ce măsură rolul pe care dv. vi-l luaţi astăzi, când începefi a scoborî dincolo de linia viefii, va fi poate atins. Dar noi, în ţara această , ne cunoaştem cu toţii. Noi ştim de unde am plecat, pe ce drumuri am mers şi unde am ajuns şi ne cunoaştem îu special, vârtoşenia aceea morală, pe care dv. o fluturaţi necontenit. (Aplauze). Nu ştiu, domnule Goga, dacă lupta dv. naţională la care aţi chemat şi chemaţi cu strigăt de apostolie vreo doi, trei ani pe toată lumea aceasta, care nu vă răspunde — pentru că nu vă răspunde, domnule Goga — dv. aţi beneficiat şi sunt şi alţii alături de dv. cari au beneficiat în ultimele alegeri şi de aceea vă faceţi ecoul Dv., domnule Goga, care situaţia în care se găseşte, dv., ce faceţi acum ! La o întrerupere, care a venit din rândurile majorităţii şi care nu făcea altceva decât amintea despre asasinatul de la Sinaia, aţi spus că acestea svnt simple diversiuni. Domnule Goga, asasinarea unui prim ministru, oricare ar fi fost el, nu este o bagadelă peste care se poate trece uşor. Din punct de vedere judecătoresc nu suntem noi chemaţi să vădSm vreun răspuns. întreaga, crimă de la Sinaia, este încadrată — din informaţiile pe care le a- - ■ • I * --------x ____v ’ ’■ Iată, foartepe scurt cum stau lucrurile. In prima fază a acestei noţiuni de guvernământ, dizolvării „Gărzii de fer“, au fost arestaţi — vă dau cifra exactă cu toate exagerările, cari au putut sa aibă loc în unele comune şi in unele judeţe îndepărtate şi am să vă explic imediat, de ce au putut să fie exagerări, — au fost crestaţi 1700 elevişi, între 9 şi 29 Decembrie. Pentru ce am arestat şi pentru ce am procedat aşa, este un act de guvernământ, a cărui răspundere o luăm întreagă (Aplauze). Și repet, încă odată, cred că ne-am făcut întreraga datorie, iar roadele acestei datorii vor fi binefăcătoare şi pentru stat şi pentru fiecare dintre dv. (Aplauze). Am procedat, după aceia, cum era şi firesc, — aşa s’a procedat şi cu măsurile cari s’au luat împotriva mişcărilor comuniste, lu anii din urmă, — şi să nu faceţi nici fel de distinguo între mişcărule comuniste şi aceste mişcări, pentrucă metodele celor două mişcări sunt aceleaşi, iar din punctul de vedere, al primejdiei, eu socot mai primejdioasă — şi-mi dau seama de gravitatea cuvântului — mişcarea de extrema dreaptă — o socot mai primejdioasă, pentrucă această mişcare de extremă dreaptă se sprijină pe specularea naţionalismului în formă, a religiei, care are o prizei atât de însemnată şi conştiinţel simple, ale maselor, şi se sprijină pe cea ce constitue însăşi temelia situaţiunii reale a statului nostru de astăzi, fără ca la bază să existe un singur mo-ment de sinceritate, este singurul mijloc de q. capta bunăvoinţele ţ _ , , ■ nemulţumiţilor. Pe câtă vreme! Domnule Goga, dv., beneficiind mişcările extremiste de stânga se j de un mare credit, care vi s’a a. sprijină pe realităţi economice şi acordat încă din vremuri indepărtociale, cari nu justifică o creşte-î *ate *n viaţa naţională a acestui re aşa de mare a acestei primejdii.' s*at. beneficiind de prietenia care De aeola, am spus că eu văd mai mult primejdia la dreapta, decât la stânga, în momentul de faţă, mai ales că această mişcare, de dreapta, este coroborată cu o întreagă serie de mişcări similare în alte părţi, cari pot avea acolo unele justificări, dar care, la noi nu pot avea nici o justificare. (Aplauze). _ _ u , jurj. vuxar iait «vua . WU»* vem — într’un complot, pentrucă, dela faceput că domnul subdomnnule Goga, te asigur că,* dacă * secretar de stat, a uitat să răspundă la o chestiune foarte importantă, la propunerea de anchetă parlamentară care s’a făcut dela această tribună. D. VICTOR IAMANDI: Camera vă va răspunde la propunerea de anchetă parlamentară. d-ta te-ai fi găsit pe această bancă în locul nostru, cu temperamentul pe care îl ai, şi cu metodele pe care le-ai pus în practică la 1926, ai fi scos mitralierele pe stradă. (Aplauze). Aceasta acţiune teroristă se găseşte Înaintea instanţelor judecătoreşti aceste instanţe îşi vor face datoria şi vor sancţiona ceeace vor găsi că merită să fie sancţionat. Nu vă îngrijiţi dv., domnule Goga, de excesele pe care poate le-am comis noi. In orice caz, dacă am comis unele excese, le-am comis nu în numele intereselor noastre trecătoare, ci în numele apărării ordinei legale, pe care astăzi o apărăm în acest stat şi în numele ideilor pe care d-v. prin acţiunea pe care aţi îcceput-o, voiţi să le răsturnaţi. msenia nu a fl lui LA 29 DECEMBRIE, CÂND S'A ÎNTÂMPLAT ASASINATUL DELA SINAIA, NU MAI EXISTA IN ÎNCHISORILE DIN TARA NICI UN DEŢINUT. Li se făcuse formele necesare şi, în conformitate cu legile în vigoare, vau să fie trimişi înaintea insuliţelor respective. Dar tocmai, ca o supremă ironie a soartei, tocmai în acea zi, şeful guvernului cade răpus de gloanţele ucigaşe de la Sinaia. Ce vroiaţi d-voastră să facem, noi, în ziua de 29 Decembrie, când Ion Duca cădea lovit de gloanțe pe peronul gării Sinaia ? Când Ion Duca, omul care poate cel dinurmă din această ţară, în ipoteza unei svârcoliri şi a, unei frământări, ar fi meritat soarta, ■pe care a avut-o ? Ce vroiaţi d-voastră să facem noi atunci ? Să stăm cu mâinile încrucişate ? Să facem apel la metoda persuasiunii, după ten anumit front, sau la metoda acţiunii, de naţionalism integral, a d-lui Goga, sau să aplicăm sancţiunile cuvenite şi să procedăm la reprimarea firească, a tuturor celor vinovaţi ? D-voastră anticipaţi, domnule Goga. D-voastră ne spuneţi că prelungim, cercetările şi că justiţia este departe încă de a-şi spune cuvântul, pentru că nu avem vă erijaţi într’un mare amotive. Fiţi răbdător. Acţiunea postal al românismului, se află înaintea instanţelor jude- mi ştiu ce aţi fi făcut cătoreşti — şi aici faceţi »oraş* o mare greşală: dv. vorbiţi nu- /.ac" \mptcjio anle pohmai de guvern, de executiv; noi vice var fi fost mai favours. putea să vă răspundem foarte rabile şi dacă cumva — e simplu: domnule Goga. chestia- veţi spune la Mesaj denea se găseşte, în momentul de st„i ,ic pe larg şi veţi răs-T IZ toată c*es(i„„e„ primi no dela dv. lecţiuni, ori aceasta — când s’a provocată stimă v'a ş purta personal, cat criza de guvern, se dede felul cum trebue să aplicăm dea vreo soluţie şchioapă noi legile şi de felul cum trebue şi anormală acestei crize să ducem până la capăt o sanc- fi,, „„ ţiune împotriva unei crime fără ap ?Mvem, pentruca nuprecedent hi viaţa noastră de mnat cadrul soluţiunilor - - - - — -----------------------» - AW— —JL .* _£»• *_____•_____* stat. (Aplauze). anormale dv. aţi fi putut veni la putere. (Aplauze). j Domnul Goga şi-a luat I tn ultima, vreme aere ! care-l devansează — să mă ierte că i-o spun. Şi-a Dv., în Ioc să veniţi să recul*tat cn. directiva drumuri '.oaşteţi că noi, a doua zi după te cari vrea sa le dea Abila, lovitură pe care am pri- drept originale, dar carimit-o şi pe care a primit-o viaţa sunt împrumutate de aiuacestui stat, ne-am recules, ne-am rea şi cari nu se potrivesc potolit, şi. ne-am presat durerea n:,,i . .. , f m conştiinţa noastră, şi am venit , , . f , nosfiu naţioşi v’am întins o mână de fră- * tttrri (‘d viaţa dela noi. ţească colaborare, ca prin forţe (Ajilau;;»), unite sa scoatem acest stat din Domnul Goga a devenit, I sunteti'benefiriarii' cei' nTafseriosi ies!inM de mn ifosele si amiMie unul pelitician Cine sunt asa zişii „Gardisti de fier“ D-l Goga, în răspunsul sau, a spus, ce fel de acuzatiuni îmi aducet mie, că am contribuit la învrăjbire, la creiarea acelei atmosfere, care a dus la atentatul dela Sinaia, când, a doua zi după ce d-l Tătărescu a fost numit preşedinte de Consiliu, a venit la mine şi mi-a propus destindere. V’am dat explicaţiunea întreagă : noi ne-am recules după durerea mare, care s’a abătut asupra noastră şi am întins mâna tuturor. Dv. ati mers mai departe decât intenţiunile mele. Eu am spus că indirect, dv. aţi contribuit la creiarea atmosferei morale, care a înarmat pe aceia în cari dv. vedeţi astăzi sufletul naţiunii. Domnule Goga, eu nu aş vrea să anticipez mai mult de la această tribună, dar credeţi dv. că materialul omenesc, care reprezintă cu.. .... ~ * ------. I (juui rentai teroristul „Gărzii de Fer“ acflMnii ^cIcia f»c^ ca»^c! ct^va cerut Eu nu aşi vrea de poate să colaboreze chiar cu un om politic genial, aşa cum vă consideraţi dv., în mod normal ? Aveţi deaface credeţi cu elemente cu cari să se poată sta de vorbă ? Dar dacă erau elemente cu care se putea sta de vorbă, astfel de elemente nu ar fi recurs la crimă., Nu primim lecţii de naţionalism Li wirre fliui suisemar de stat Diuca D. D. IUCA, subsecretar de stat la, ministerul de interne. Cu privire la prima comunicare făcută de d. deputat Madgearu, vă asigur că am luat cunoştinţă înainte chiar de a face domnia-sa întrebarea, de regretabilul incident petrecut la primăria de Galben Şi vă declar că reprobăm in totul agresiunea întâmplată acolo. Insă, fiindcă nu este vorba de un funcţionar al ministerului de interne, dovedit ca autor al agresiunei, ci este vorba de cetăţeni indignaţi, cum i-a calificat d. Madgearu, am lăsat poliţiei şi distanţelor judecătoreşti complecta libertate de a aplica sancţiunile cuvenite. Cu privire la partea a doua din comunicarea d-lui deputat Madgearu, dacă este legală sau nu suspendarea d-lui Aslan, noi susţinem — şi vom, arăta atunci când d. Călinescu îşi va desvolta interpelarea ce a anunţat — că suspendarea a fost dată cu respectarea tuturor dispoziţiunilor legale şi că nu ni sepoate aduce nici o acuzare, atunci când la reclamaţiunile pe cari le-am primit cu privire la modul cum a făcut administraţie şi cum a gestionat d. Aslan, noi am fost obligaţi să ordonăm o cercetare, care atrage de la sine suspendarea primarului. (Aplauze). D. V. MADGEARU se declară nemulţumit cu răspunsul primit. Cere ca ancheta contra d-lui Aslan sa se facă, cât mai repede. Sussemn Primărie D. D. IUCA. Mă surprinde modul de a vorbi în această chestiune al d-lui Madgearu, deoarece uită că vorbeşte de suspendarea unui primar de la sectorul de Galben. Față de gestul d-sale de adineauri mă simt, obligat să adaog la cele spuse de mine pânnă acumîncă ceva. Când noi am venit la ministerul de interne, am găsit un ajutor de primar suspendat de umian de căchetul — nu cel militar, împotriva căruia ați lansat bănuială — îndată ce cercetările, pe care le face Parchetul civil, în această chestiune, se vor termina, noi vă vom aduce la dispoziţie rezultatul acestor cercetări şi, la lumina lor, dacă va fi cazul, să se stabilească anumite vinovăţii, cei vinovaţi să fie deferiţi justiţiei, pentru a fi pedepsiţi. D-v. v’aţi plâns — cu toată aprobarea satisfăcătoare a d-lui Petrovici — că nu aţi fost lăsat să vă duceţi să vizitaţi pe cei de-' la Jilava. ■Este elementar. Atunci când se găsesc acolo 2—300 oameni, implicaţi într’o acţiune, pe drept sau pe nedrept... D-l OCTAVIAN GOGA: Apoi nu sunt implicaţi. Vizita la Jilava aceasta a fost tăria partidului liberal că niciodată nu a fost guvernul bunului plac, totdeauna a fost guvernul legalităţii (aplauze). De ce atunci, d-le Iunian, prin metode atât de ieftine, interpretând cu toul greşit unele vorbe ale d-lui Victor Iaamndi, să căutaţi să trageţi succese politice, pe care nu le-aţi fi putut avea pe alte căi ? D-l C. GIURESCU, anunţă o interelare in legătură cu experţii străini. D-l AUREL COSMA - JUNTOR (maj.): Citeşte numele membrilor comisiunei de legislaţie, fiscală. Discuţia asupra D. GR. IUNIAN adresează o interpelare guvernului asupra dizolvării „Gărzii de fier“. Presupune că cifrele data de ministerul de Interne asupra arestărilor făcute, nu ar fi exacte. D-l I. INCILET, ministrul de interne . D-l subsecretar de stat Iamandi a adus ac cifre riguros exacte. Iar in ce priveşte cazul Ciumetti v’a lămurit foarte clar, că ei se află în cercetarea parchetului şi domnul fost ministru de justiţie Iunian ar trebui să aibă atâta respect, faţă de parchet ca să-i aştepte concluziunile. D-l deputat Iunian, fost ministru al justiţiei, are greutatea d-sale; fiecare vorbă a sa trebue să aibă un cântar oarecare. Apoi, domnule Ionian, să fim de bunăcredinţă. Un om de bunăcredinţă ar fi putut înţelege cuvintele domnului Victor Iamandi că nu suntem guvernul bunului plac. D-le Ionian, tocmai GREFA TRIB. ILFOV S. I C. C. EXTRACT D-na Stanca Alexandru C. R. Nae zisă lonescu, domiciliată in corn. Ulmi jud. Ilfov, prin petiţia in re?, sub No. «845/934 a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Alexandru C. R. Nae zis lonescu domiciliat în Bucureşti str. Opanez No. 69» pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil, Ana de 8 ani. S-a fixat termen pentru a doua conciliere la 8 Martie 1934. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art.285 c.civ. modificat. Grefier. Indescifrabil No. 15237 26 Februarie 1934. Dos. No. . 258/934. Berne sau a altuia (aplauze pe băncile majorităţii). M’am ridicat mai sus, tocmai pentru stima c«, vă păstrez şi anu vrut să spun că înî76 dv. şi unj era un antagonisms (Anluaze) ideologic, mn măsura în care ideile! li.A'f,, rust"”"’’811 Beneficiarii voturilor ?.08:a, , ”°1 cunoaştem ! Am spus că vom face discrimie:„„ ‘('(aţa Politică dini nările necesare la timp. Sunt de- 5.wîl? •!“ m- ’ ° ^ m v* P® c®* sigur, foarte mulţi de bună cre- i ,pe cc«.d® adaptare dinţa ; desigur sutit mulţi şarla, ffpatele practice ale, viefei tani, cari speculează situaţia: iY-îe„Prii,e ’ s’au strecurat acolo oameni, cu tîAnais °r» 1 lue!p1.1 de ideia na- intenţia de a-şi face carieră ;podv ’ ni nu a'* monopolizat-o litică, oameni chiar din societatea noastră înaltă, s’au dus toţi acolo, tot ce a fost epavă a societăţii, cari nu mai putea, găsi şi spera, nimic şi ţara aceasta, s’au dus cu toţii ca să se facă deputaţi. (Aplauze). Şi nici d-v., beneficiarii din ultimele, trei luni ale unora din voturile care puteau să meargă la dânşii... Sunt, lucruri, pe care nu aş vrea să le spun acum, dar pe care d-ta le ştii. Printre beneficiari sunteţi şi dv., cari afim anticipaţi asupra recoltării sufragiilor acestei mişcări, care o credeţi încă în posibilitate de a Se reintegra. Dv. nu sunteţi sinceri, când veniţi şi vorbiţi aici astfel, pentru că mâine dacă veţi fi în locul nostru aici şi dacă ar reapare această mişcare, veţi, întrebuinţa contra ei măsuri mai drastice decât am întrebuinţat noi. (Aplauze). Intre noi şi dv. este o mare deo- sebire: noi suntem sinceri, vorbim deschis şi fără reticenţe : dv., domnule Goga, veniţi în disperare Mai sunt şi alţii, al căror naţionalism nu a fost un singur moment pus la îndoială, nici măcar sub forma unei simple presupuneri, cum s-a întâmplat, «ni se pare, eu dv. Şi atunci domnule Goga nu primim lecţii de naţionalism pentru că tot ce este instituţie românească în această ţară, tot ce este creaţie românească în această ţară, de noi este făcut. (Aplauze). Dv., care aţi făcut critica permanentă a ardelenilor, vorbind de ..foamea milenară“, mi se pare că Interpelări , au savut focoliricirile, pe cari însă nu le-a realizat sub nici o formă. Azi populaţia basarabeană aleargă cu încredere către acei cari răspândesc ideile antisemite. Demagogia naţional-ţărănistă a făcut un rău imens ţării şi sub unghiul acesta de cercetare a lucrurilor. Lupta prin credinţa în biruinţă, prin unire, dreptate şi omenie trebue să fie o lozincă a idealurilor noastre. Nu insist asupra dezastrului agriculturii, industriei şi comerţului Basarabiei.. Dar să ne îngrijim, ca înainte de toate, să-i creem acestei provincii cât mai multe şcoli. O sută de ani a fost complet lipsită de spli, de aceia populaţia ei e extrem de analfabetă. In ultimul timp au fost închise şi şcolile de adulţi. Şedinţa se ridică, anunţându-se cea viitoare pentru azi la orele 3 după amiază. D. dr. PETRE CAZACU : Mesagiul Tronului semnat de M. S. Regele şi răspunsul Camerei sunte acte solemne şi simbolice ale constituţionalismului şi parlamentarismului nostru. Am cerut cuvântul pentru a exprima aici, în numele acelora cari m’au trimis sentimentul de adânc D-l VICTOR IAMANDI: Dar nu d-ta eşti cel chemat să spui dacă sunt sau nu implicaţi ; justiţia singură este în măsură să o spună. D-ta, domnule Goga, oricât ar fi de mare în ţara aceas- Şi sincer monarhism. Faptul că nota, nu ai dreptul să vii să te subi pulaţia de peste Prut, în muncia’ stitui autorităţilor organizate în căreia vorbesc, a trecut’ între 1917— stat. Ei bne, te ai dus la Jilava* 1918 prin forme aşa zise republicaşi nu ai fost primit. Nici nu se putea să fii primit. Te vei duce şi vei fi primit, atunci când instrucţiunea va fi terminată. Dar d-ta, în ce calitate te-ai dus acolo, domnule Goga ? D-ta. Care vrei să încetăţeneşti în ţară această concepţiuni de peste graniţă, care vrei sa realizezi aci nu ştiu ce edificiu extraordinar, d-ta te duci la Jilava nu pentru compasiunea sufletească pe care ai avea-o faţă de o categorie de oameni cari sunt acolo, v-aţi dus la Jilava pentru a face ceea ce aţi spus alaltăeri. când aţi citit aci la Cameră declaraţia- Alaltăeri aţi terminat cuvântarea dv. cu ne, nu a micşorat absolut de loc sentimantele şi convingerile tradiţionale şi permanente ce le are acest colţ de ţară pentru monarhie. Astăzi populaţiunea de peste Prut ■ pune speranţele ei in înţelepciunea M. S. Regelui, care ajutat de sfetnicii săi, va rezolva cu bine gravele probleme ale zilei de azi. Cu mare durere, populaţia de peste Prut a luat parte la doliul naţional, provocat de moartea năpraznică a lui I. G. Duca. Această populaţie nu va uita niciodată că decretul rege, care a rezolvat chestiunea agrară di® Basarabia, promulgat la 22 Decembrie 1918, este contrasemnat de Duca. Deasemenea niciun basarabean nu poate să uite cum şeful dă un apel la conştiinţa acestei tari, partid, a stat o lună de zile în Ba-Este un vechi apel, care răsună de multă vreme, încă decfind eraţi dincolo de Carpaţi şi nu-i aude conştiinţa de aci şi sper că nu-l va auzi niciodată de acum înainte, căci nu are de ce să-l audă, ati făcut un apel la cunostiinta românească, cea liberă si cea încarcerată , de cea liberă fiind asiguraţi v’ati dus la cea încarcerată... (Aplauze prelungite pe băncile majoritătii)sarabia, numai pentru a vizita personal toate judeţele acestei provin- cii, cercetând nevoile populaţiei. D. deputat dr. Petre Cazacu, ocupându-se cu oribila crimă, o înfierează cu multă hotărâre, spunând că populaţia de peste Prut nu înţelege rostul unor asemenea acte de violenţă Este bine stabilit — continuă d. deputat Cazacu — că toate curentele extremiste au fost şi sunt în legătură cu anumite concepţii şi Şedinţa se suspendă pentru cinci grupuri Putem spune că nu numai minute, edle de extrema stâncă, dar şi cale. La redeschidere d. V. SERDICI (lupist) relevă atitudinea antinaţională a unui ziar minoritar din Ardeal. In a doua comunicare semnalează cazul unui notar care ar fi cumulard. D. Lt. Col. PETRESCU (iunianist) cere lămuriri asupra anchetei făcute în anul 1931 la Episcopia Râmnicului si Noului Severin. D. V. MADGEARU, întreabă care e cauza suspendărei fostului primar Aslan şi arată că fostul primar ar fi fost maltratat la o şedinţă ţinută la primărie. In a doua comunicare cere lămuriri asupra suspendării unor funcţionari superiori de la oficiul naţional'alCooperaţiei. . . cele de extrema stângă, dar şi cele de extrema dreaptă sunt influenţate de Ideologiile şi mijloacele de luptă, cari s’au înfăptuit în alte ţări. E poate aceasta o consecinţă firească a marilor prefaceri şi tulburări, cari au cuprins societatea noastră de după războiu. Dar mai cu seamă în vremea din urmă, am constatat cu durere că unii oameni caută să ducă pe povârnişuri de propartie o generaţie întreagă. Aici stă adevărata primejdie a statului1. D-sa aminteşte un alt terorism ce a avut loc la Iaşi, când a fost asasinat stul prefect de poliţie, Manciu, trebue să lăsăm tineretul şint căci e cuprins, în mod seducător)■ propagandişti periculoşi ordinei cu stat. Intr'o societate civilizată nu poate exista, luptă între tineri voinici şi bătrâni neputincioşi. Aceasta este o barbarie. Să nu existe între ei, decât o singură luptă: aceea a cuvântului. îmi amintesc cuvintele lui Petre Carp, adresate în această Cameră, ca un omagiu lui I. G. Duca, când acesta ţinuse primul său discurs: „A intrat aici un vânt Curat de primăvară. Vom avea discuţi de idei, nu explozii de patimi sau interese personale.” sa îndepărtăm luptele de vrajbă. Cei dintâi chemaţi si logidâci» metoda persuasiunii sunt ebeiden şi profesorii. Primim cu bucurie cuvintele din Mesagiul Tronului, privitoare la ordine, anmonie puternică, solidaritate naţio-, nală, cu respectarea libertăţilor publice, în cadrul regimului constituţional, care trebue să călăuzească, fre dumnealor, ajutor de primar care era alesul populaţiei. Era prietenul dumnealor, dar se certase pe motive politice, d. Romanescu şi l-a suspendat. Omul a cerut de trei ori la ministerul de Interne ridicarea suspendării, care, în cazul său, nu putea fi prelungită peste trei luni. S’a refuzat ridicarea suspendărei și atunci d. Romanescu s’a, dus la Contencios. Contenciosul i-a dat câştig de cauză Şi a obligat ministerul de Interne să-i plătească 1000 lei pe zi daune cominatorii, până la reinstalarea sa. M’am pomenit, din primele zile, ale guvernării noastre, cu cererea, desvoltarea normala a statului nod-lui Romanescu, la care se ală strutură şi acest caz cu totul special, care nu ar da dreptul d-le Madgearu, să vorbiţi în forma, în care aţi vorbit (aplauze). S’au găsit faţă în faţă doi oameni: unul care îşi reclama dreptul şi altul care voia ca, din actele abuzive ale antecesorului lui, ministerul să nu piardă nici un ban. Astfel am convenit cu d. Roma-D. deputat dr. Petre Cazacu vorbeşte apoi de durerile şi grijile Basarabiei, cerând guvernului — ca in grija lui pentru binele României — să fie cât mai atent la această provincie. Arată că desvoltarea Basarabiei nu a fost prielnică, fără forţe intelectuale numeroase şi excepţional de pregătire. Extrema mobilitate a voturilor şi curentelor din Ba„ . _ „„„ ' sarabia — a explicat d. deputat Danescu ca eu să revin, asupra sus .zacu _ so datore!?te substratului de pendării, iar d-sq sa renunţe la L. de atjr. politicA Partidul daune contra ministerului. n£ţionaI-ţărânist a promis basaram ce priveşte partea a doua «(benilor toate libertăţile şi toate ferăspumsului, d.. Madgearu■ se miră că ministerul de Interne nu a terminat cercetările, când și tehnicienii au cercetat activitatea de la primărie. Dacă activitatea cercetată de inspectorii trimiși la primărie de către guvernul tehnicienilor a fost corectă, dace au dispărut rapoartele inspectorilor administrativi dela ministerul de Interne. S’a găsit un singur raport, acela pe care inspectorul Tomescu l-a, păstrat în arhiva lui personală şi care astăzi serveşte pentru continuarea cercetărilor. In ce priveşte desfiderea, pe care ne-o aruncă, cu atât curaj, d. Madgearu, cu rezultatul ce-l vor da cercetările dela primărie, daţi-ne voe, nu cu vorbe, d-le Madgearu, nici dela dv., nici dela noi, căci ţara este sătulă de vorbe, dar vom veni cu un teanc întreg de acte şi, atunci eu am să vă cer, pentru curăţirea, vieţii politice, desolidarizarea dv. de cei pe care îi susţineţi astăzi de la această tribună. (aplauze). --------------••••••#■•••••-----——— GREFA TRIB. ILFOV S. III C. O. EXTRAS Domnul Alois Nerstheimer din Bucutreşti Bulevardul Academiei No. 2— Automatul Herdan, cu notiţia înregistrată No. 8569/934, a cerut Tribunalului divorţ de soţia sa Eugenia. Din căsătorie au rezultat un copil Alfons-Herbert de 8 ani. Termenul pentru a doua conciliere preşedenţială fixat la 3 Martie 1934. Grefier, M. Stoenescu. No. 7917 20 Februarie 1934. D-I D. IU€A Subsecretar de Stat TIUNILE ACESTUI NEAM. ZADARNICE EFORTURI " TARA. ACEASTA, IN MOMENUL DE FATA, NU SE UITA LA CONVERSIUNILE DV. Noi rămânem pe aceste bănci, sprijinindu-na ca niciodată pe înuniversal, partidul naţional-liberal nu s’a bucurat de mai multă încredere în opinia publică (aplauze), sprijinindu-ne pe încrederea Coroanei, pe care n’am şantajat-o (aplauze), sprijinindu-ne pe forţa intactă şi politică şi morală a unui mare partid de guvernământ care stă în calea tuturor aventurilor, ori de unde ar veni ele. Ne vom face toată datoria şi vom redresa acest popor din situaţia în care se află, (majoritatea în picioare aplaudă). D-l OCTAVIAN GOGA: Cons-D-l OCTAVIAN GOGA: N’a fost legală dizolvarea Gărzii de Fier, domnilor deputaţi, printr’o hotărâre a Consiliului de miniştri care nici n’a fost iscălită de către M. S. Regele. D-l VICTOR IAMANDI: Un jurnal al Consiliului de miniştri nu se semnează de M. S. Regele, domnule Goga. D-l OCTAVIAN GOGA: Noi ştim mai mult decât vrem să spunem. D-l VICTOR IAMANDI: Spuneţi tot. De ce să aveți reticente ? Vă rugăm să spuneţi tot. D-l OCTAVIAN GOGA: Această chestiune noi va trebui să o lămurim odată. Insă d-l subsecretar de stat, cu foarte multă desinvoltură şi cu o specială retoric. D. VICTOR IAMANDI: Era o vreme când apreciaţi această retorică. Adu-ţi aminte, în 1915, la Galaţi. D-l OCTAVIAN (jOGA : D-l sub secretar de stat spune că asasinarea lui Duca este rezultanta atmosferei de ostilitate la care aşi fi contribuit şi eu. D-l REMUS ZAGONESCU : Domnule Goga, dar afirmaţiunea pe care aţi făcut-o în „Ţara Noastră“ că guvernul a introdus 150.000 străini în ţară este exactă ? D-l OCTAVIAN GOGA : Eu pot să răspund la toată lumea, nu găsiţi că este o copilărie, chiar dacă se spune ca un fel de dicton care __ ... revine, să zicem, de cei acuzaţi, că crederea maselor — pentru că dej de aceia au avut acest gest necucând nxjstd m•' »«titlul REMUS sjAGANESCU : Ce gest ? Asasinat! D-l OCTAVIAN GOGA: Domnilor, am vorbit aci însă despre situaţiunea celor închişi. D-l VICTOR IAMANDIU: La început pe urmă, numai 1100. Dumneata vrei să aperi libertatea prin aprobarea indirectă a dreptului la crimă ? Atunci când cade primul ministru al ţării şi când luăm măsuri, este un exces al nostru împotriva libertăţilor publice» O spui cu toată puterea convingerii dumitale . D-l OCTAVIAN GOGA: M’am socotit dator să exprim aceste îngrijorări ale mele. Cu dv. nu se poate vorbi decât atunci când ai puterea în mână. Dacă se va întâmpla aceasta, veti vedea. D-l JUSTIN STANESCUJ: Domnule Goga, când veti avea puterea în mână, ne veti închide pe toti, şi veti pune mitraliera? (Ilaritate). ♦i ! Altă acuzaţie a d-lui Goga Domnul Octavian Goga, a adus, în răspunsul său, şi o chestiune concretă, crezând că ne poate pune în mare încurcătură. D-sa a vorbit despre un aşa zis asasinat al lui Sterie Ciumete, şi-a îngăduit, cu toate că a fost ministru de interne şi a avut o răspundere pe care vrea, sub altă formă, să o aibă din nou în această ţară, şi-a îngăduit să spună că poliţia la împuşcat pe Sterie Ciumaţi. Domnule Goga, d-voastră anticipaţi şi formulaţi o acuzaţiune, care s’ar putea să aibă consecinţe. Ce ştin noi, în această chestiune? Am fost informaţi pe cale administrativă, că a fost adus la Morga un cadavru, a cărui identitate nu s-a putut stabili la început. Mai târziu, Parchetul fiind sesizat de o cerere a unei doamne Ciumete, şi procedându-se la cercetări asupra stabilirii identităţii acestui cadavru, după fotografiile luate la Morga, după tot ce se face în aceste împrejurări de autoritatea respectivă, s’a ajuns la încheerea că acel cadavru ar fi în adevăr al unui oarecare Stere Ciumete. Aş putea, să-ţi răspund că, în momentul când un stat se găseşte în primejdie, şi când un prim ministru cade ciuruit de gloanțe, nu avem de dat nimănui socoteala de felul cum ne îndeplinim datoria. (Aplauze). Această chestiune, cu Stere Diximete, vă asigurăm că, îndată ce, cercetările pe care le face- 'Par 13 VIITORUL“ Henrîca a-mi subsecretar ne stai viictor mmm D-l VICTOR IAMANDI. La răspunsul domnului Octavian Goga aș putea foarte simplu să ma dispensez de a-i da replica. Insă, pentru că domnia-sa isi închipue că a risipit ceva din îndoelile asupra mobilului, care l-a determinat pe domnia-sa să se urce la această tribună şi să vorbească aşa cum a vorbit, să-mi daţi voe ca în foarte puţine cuvinte să formulez răspunsul la comunicarea de a doua a domnului Octavian Goga. Voi răspunde la toate chestiuniile ridicate de d-sa şi regret că nu am la mine actele, pentru a vă întrunia şi eu d.H?pre activitatea dv. de pe vremuri deja ministerul de interne, al acestui act de nationalism, la a cărui prezidare a fost Şi concepţia, şi hotărârea, si energia, Si înţelepciunea noastră. (Aplauze). In acest moment greu prin Care trece tara, nu vorbiţi de nationalism si nu spuneţi că tot naţionalismul îl reprezentat! dv. Naţionalismul a ajuns un fel de snobism al epocii. Arătaţi în toate părţile cu degetul, dar domnule Goga aţi fost şi dv. în contact ca fel de fel de instituţii bancare capitaliste. (Aplauze). Şi dacă dv. faceţi această delă înălţimea care vă permite să ne ameninţaţi, vă invităm, în ziua v. . când veţi fi biruitori în această D. Goga care a adus în disentiu j,Ună Românie şi veţi ajunge colade prima parte a comunicării sale, ce ai fost din gratia Mareşalului asupra legalităţii actului de tuj AveresCu gr avi mina voința unui vernamant pe care l-am făcut din+,.«pî î„ „linn azolvând asa zisa „Garda de Fier”. mfc dispărut atunci în clipa * Dar nu a adus nici un argument,* ceta, tic^om pleca capul înaintea cu toată trecerea d-s»le pe la mi-i P“na atunci suradem la nisterul de interne.^ unde fatal trebuia să se familiarizeze cu chestiunile de ordin constituţional Şi de drept a spus că un jurnal al consiliului de miniştri treime să aibă şi semnătura Regelui. Nu ştiam aceasta. Domnul Octavian Goga a trecut însă direct în domeniul politic pur şi simplu şi a vorbit de oferta pe care i-a făcut-o fostul nostru conducător, atunci când a fost însărcinat cu formarea guvernului, cerându-i să-și schimbe anumite consoluții politice. Firește era în dreptul său să o facă. Noi, ca partid național-liberal, care respectăm regimul democratic de astăzi și care socotim, că departe de a fi în primejdie, este în evoluţie Şi întărirea lui se va face fără voia dv. şi a tuturor acelora care dau asalt împotriva lui, evident nu puteam primi o colaborare cu dv. decât cu condiţiunea ca dv., să vă schimbaţi orientările. D-l OCTAVIAN GOGA: Altceva mi-a cerut. Propunerea de eeiauerare D-l VICTOR IAMANDI: Stiut va rumi ITn n.. ___ t. 1 -----— mm —■»* TVW UV noi o condamnăm; ați be- Pildă să spun că in fond colabo»idfiAiflf d* notările care rat’ea_ dintre noi si dv. nu s a făneficiat e fAnlanze cut din cauza ministerului de innit au fost ale dv. (Aplauze na„ „u,,,TM t— »-«prelungite) şi de aceea vă găsiţi aci. Ştiu că ati făcut naţionalism integral în Ardeal. Dar alături de dv., în Ardeal au fost si alţii care cu maî puţin zgomot Şi cu mai 'lufin talent, poetic decât al dv., ap f*tc»»f Incrurs mai serioase si mai loiale, (Aplauze). ființările dv., de mic Mussolini oriental, domnule Goga. (Aplauze prelungite). de cauză — pentru că, orice aţi spune că aveţi încotro să vă uitaţi, nu mai avefi unde. îUudcă nimeni nu se mai uită la dv. (Aplauze). D-l OCTAVIAN GOGA: S'au uitat pele 120.000 de voturi. D-l VICTOR IAMANDI: 150.00 de voturi, după 15 ani de activitate în Ardeal si nu Ştiu câte alte beneficii ale situatiunilor pe cari le-aţi avut! Domnule Goga, dv. aţi atins şi o parte personală, v’ati legat de mine si aţi spus ca v’am adus în discutiune trecutul si că eu nu aş avea trecut. Incontestabil, ar fi o lipsă de modestie din partea mea să caut să mă compar cu dv. Dar este o deosebire: Cariera politică, şi a mea şi a dv. începe în realitate cam în acela vreme. Eu mă găsesc pe aceste bănci ales şi la guvern şi în opoziţie, — sunt aproape — 12 ani. Dar este o desebire mare, şi care constă în aceia că, trectul meu politic este al meu propriu, fără nici un beneficiu a împrejurărilor extraordinare, cari au survenit dela 1916 încoace, și fără nici o contingență cu întâmplările, așa cum a fost trecutul dv. politic. (Aplauze.)