Viitorul, iunie 1934 (Anul 26, nr. 7907-7931)

1934-06-11 / nr. 7915

! Cuvântul Suveranului ADRESAT PRIMARILOR M. S. Regele primit cu nesfârşi­te urale de miile de primari, a spus următoarele : , M. S. REGELE CAROL II Pentru Mine este o nesfârşită bucurie sufletească să vă văd aci, adunaţi cu toţi, în jurul Meu. In sufletele voastre, în inimile voastre, simt bătând lângă Mine inima întregului Meu popor şi, în aceste zile de necontenită luptă, puterea Mea nu poi s’o culeg decât chiar din sufletul şi inima popom­rului Meu. Au trecut patru ani de când Ce­­i rul şi voinţa poporului M’au pus în acest loc de răspundere. Fără preget şi fără odihnă am lucrat pentru binele vostru şi sunt hotărât, cu cea mai desăvârşită e­­nergie — oricum­ ar fi piedicile ce le-aş putea întâmpina — să duc la bun sfârşit această muncă, care este o credinţă, este un caz de con­ştiinţă. Dar, pentru a putea înde­plini cu deplin folos această muncă, am­ neapărat nevoe de sprijinul tu­turor şi acest sprijin sunt convins că îl voi găsi neprecupeţit ca cu­minţenia şi dragostea poporului. Sunt două vechi zicători ale po­porului nostru, care au rămas şi vor trebui să rămână pururi ia mintea noastră : „Apa trece, dar pietrele rămân“ şi „România nu piere“, întreg trecutul nostru ne arată aceasta şi viitorul trebue să o probeze, căci energia, sufletul, credinţa şi puterea acestui popor trebue să fie veşnice. Mergeţi fiecare în colţul vostru de ţară şi duceţi salutul Meu, gân­dul Meu de dragoste, hotărârea Mea nestrămutată de muncă şi ce­rerea, pe care o fac tuturor, de a fi lângă Mine în această muncă, căci toate greutăţile nu se pot în­vinge decât printr’o muncă spor­nică, care este munca făcută cu dragoste şi cu credinţă. Mergeţi cu bine şi spuneţi tutu­ror românilor că în sufletul Meu, bate înainte de toate un suflet ro­mânesc și că toată dragostea o în­chin poporului Meu. ANUL XXVI No. 7915 U­R BUC REDACTIA Stu Edgar Quinet No. 2 ESTI ADMINISTRAT fA Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 3-8030; 3-7912. ftflUDTORI GOmERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug p Luni 11 Iunie 1934 T­R IN STREINATATE IN TARA Un an ........... 600 lei II Trei luni ....... 150 lei Sase luni....... 300 . || Un exemplar 2 . Istituţiuni publice și particulare 1000 lei anual Taxa se plătește în numerar Dir. G­ le P. T. T. conf. circ. No. 137282/926. Un an ...........1400 lei Sase luni ••••••• 700 . II Trei luni ...... 400 lei Un exemplar ..... 6 „ ANIVERSAREA a PATRU ANI de la URCAREA pe TRON a M. S. REGELUI Serbările din Capitală şi din Ţară O mare manifestare NAŢIONALA Aniversarea de patru ani de la suirea pe tron a M. S. Regelui Carol II s-a desfăşurat ieri, luând caracterul unei mari manifestaţii naţionale, în ca­re spiritul dinastic al poporului nostru s’a arătat în formele lui cele mai impresionante. Ţara şi Capitala au ţinut să sărbătorească pe M. S. Regele Carol II căruia­ îi revine sarcina de-a conduce mai departe marea operă a iluştrilor săi predecesori. Regele Carol I a înfăptuit prima ne­atârnare, şi-a pus temeliile organizării de stat mo­dern constituţional­e ţarei noastre. Regele Ferdi­nand a fost ctitorul României Mari, de numele lui rămâne legat marele eveniment al unirei tuturor românilor. M. S. Regelui îi revine greaua sarcină de-a consolida succesele trecutului, şi de-a întări pe calea micei, şi pe calea culturei, forţele naţio­nale româneşti. Spr­e Tron se ridică nădejdi şi consolaţii, şi aco­lo poporul român vede forţa tutelară, puterea de concentrare a energiilor româneşti pentru apăra­rea faţă de toate loviturile din afară şi pericolele dinăuntru. De altfel, felul cum au decurs serbările prile­juite de cei patru ani ce s’au scurs de la venirea pe Tron a M. S. Regelui Carol II, entusiasmul care a încălzit toate inimele, a arătat mai bine de cât ori­ce argumentare şi descripţie, legătura indi­solubilă dintre Tron şi popor, şi temelia de respect şi ascultare pe care se aşează monarhia constitu­ţională la noi. M. S. Regele C­­ir­ol II înconjurat de iubirea şi respectul întregului său popor, este ast­fel Monarhul fericit care poate duce cu puteri ce-i vin din adâncuri naţionale, opera de consolidare şi de progres pe toate terenurile vieţei noastre publice. M. S. Regele Carol II adresându-se primarilor rurali, veniţi din toată ţara ca purtători de cuvânt ai sufletului întregului neam românesc, a spus : „Mergeţi fiecare în colţul de ţară şi duceţi sa­lutul Meu, gândul Meu de dragoste, hotărârea Mea nestrămutată de muncă şi cererea, pe care o fac tuturor, de a fi lângă Mine în această muncă, căci toate greutăţile nu se pot învinge decât prin­­tr’o muncă spornică, care este munca făcută cu dragoste şi cu credinţă. Aceste regeşti cuvinte exprimă un mare adevăr o puternică reconfortare, şi o minunată mân­­gâere faţă de toate durerile şi greutăţile prin ca­re trecem. Ele exprimă ceea ce ştiam şi simţeau de mult: că pe tronul României mari stă un Rege cu sufletul înţelegător, şi cuprinzător, a tuturor dori­­n­ţelor şi năzuinţelor româneşti. Serbarea naţională de ieri a fost astfel un mi­nunat prilej prin care poporul român îşi-a arătat dragostea faţă d­e Regele sau, a cărui inimă bate la fel cu inimele tuturor românilor. NEVOILE STATULUI sl veniturile bugstare .s... ——mm—a—Mmm—■—iam» —mmrTrac-ywrs'-'T’C. Problema ele căpetenie la ordi­nea zilei este desigur fixarea ve­niturilor şi cheltuelilor generale ale Statului pe exerciţiul Ilbi-ICSS. De aproape cinci cini de zile guvernele cari au avut răspunde­rea situaţiunei au întrebuinţat o metodă nenorocită în consecinţele ei, în materie de politică financia­ră şi bugetara. Cu toate că sem­nele crizei generale se arătau ne­­îndoelnice şi consecinţele ei tre­buiau să fie prevăzute, bugetul României a fost neîncetat sporit la venituri şi cheltueli. Evaluă­rile veniturilor au fost intenţio­nat exagerate­­şi­­ umflate, pentru a se putea spori în aceiaşi propor­ţie cheltuelile Statulul. Rezultatele dezastruoase ale li­nei asemenea politici bugetare e­­ronate, n’au întârziat să se arate. Salariile funcţionarilor publici nu puteau fi plătite, pensionarii, in­valizii, orfanii, văduvele de război nu -şi puteau realiza slabele lor drepturi, furnizorii, Statului nu-şi puteau încasa ordonanţele, dato­riile de tot felul ale Statului se acumulau, odată cu deficitele bu­getare din an în an crescute. Fiind în opoziţie, partidul naţio­­nal-liberal nu a încetat de a cri­tica această politică financiară dezastruoasă şi unul din punctele esenţiale ale programului său de salvare naţională este introduce­rea ordinei în finanţele publice şi însănătoşirea unei situaţiuni care discreditează ţara în streinătate, iar înăuntru primejdueşte însă şi buna funcţionare a aparatului Statului. Cu mari străduinţe, învingând toate dificultăţile, guvernul pre­­sidat de dl George Tătar­escu şi ministrul său de finanţe, au izbu­tit să dea ră-'ci un buget echili­brat, real, sincer, iar nu o ficţiune buzetară cum au fost bugetele precedente.­­ Prima condiţiune a unui buget sănătos este armonizarea nevoilor ,primordiale ale Statului, evalua­rea justă a cheltuelilor cu putinţa realizărei unor venituri echivalen­te, cam­ de­ asemenea trebuesc just şi precis evaluate pe temeiul so­lid al încasărilor precedente. • Această cercetare amănunţită a nevoilor reale şi strict necesare, a fost metoda de lucru a guvernului actual şi a ministrului său de fi­nanţe. Comisiune­­­ raportorilor,­­ presidată de ministrul finan­țelor, a cercetat de aproape, la fie­care departament, şi, a putut rea­liza,­­ fără dezorganizarea servi­ciilor publice, importante econo­mii. Dar guvernul, cu drept cuvânt, a socotit că și împrejurările ac­tuale, sunt nevoi de Stat cari tre­­buesc cu ori­ce preț împlinite. Ele privesc înzestrarea armatei, mele­­guirea sănătăţei publice şi desvol­­­­tarea învăţământului, a culturei­­naţionale, lupta contra analfabe­­­tismului. Astfel economiile reali­zate au fost întrebuinţate pentru­­ aceste trei scopuri, şi ţara­ nu poat­­­te decât să anure­r acest îndreptă­­it punct de vedere. Bugetul a cărui, elaborare a fost terminată, este primul real și echi­­librat, după o serie întreagă de bugete risipitoare şi deficitare. FA constitue încă o dovadă con­cretă a­ puterei de înfăptuire şi de realizări constructive pe care gu­vernul o dă ţârei. ŞCOALEI ROMANEŞTI Partidul naţional-liberal are în trecutul lui tradiţia ca să a­­pere şi să susţină şcoala româ­nească. A apărat-o şi a susţi­nut-o prin marii oameni de şcoa­lă Dimitrie Sturdza, Spiru Ila­rel, ori Petru Poni. A apărat-o şi a susţinut-o în vremuri tul­buri şi în vremuri de prefaceri, atunci când cultura nu era un comandament politic şi naţional, d­ar înţeles de toate minţile cu­getătoare, azi. Mergând pe aceste strălucite drumuri, actualul ministru al instrucţiunei, d-l dr. C. Ange­­lescu, a căutat de câte ori a fost chemat în fruntea departamen­tului şcoalelor, să-şi pună tot sufletul său curat, toată inima sa generoasă, şi toată pregăti­rea pentru a înzestra ţara cu şcoli multe, şi mai ales cu şcoli în care profesorimea de toate gradele să fie preţuită şi să-şi ridice tot prestigiul ei. In alcătuirea bugetului actual — buget de jertfe şi buget de realităţi — s-au înscris mari spo­ruri cari vor asigura un nou succes şcoalei româneşti. Sporul se cifrează la la 351 mi­­lioane lei faţă de bugetul anu­lui trecut. Iar dacă ţinem sea­mă de faptul că ministerul de finanţe a făcut până acum plă­ţi în contul exerciţiului bugetar trecut de 100 milioane, resultă că sporul este de 451 milioane. Cum se va întrebuinţa acest spor? Se vor plăti 65,30 noi în­­văţători; se vor achita grada­ţiile tuturor membrilor corpului didactic, dânduse în modul a­­cesta satisfacţie unor vii şi mult îndreptăţite doleanţe ale profesorimei noastre. Nici în­curajarea elementelor valoroase nu a fost uitată, de­oare­ce s a fixat suma de 60 milioane pen­tru bursele elevilor săraci din învăţământul secundar. O veche prevedere legală şi anume pla­ta suplinitorilor când profesorii au concediu de boală — preve­dere care până acuma era li­teră moartă — se va înfăptui înscriindu-se sumele necesare. Dacă adăugăm înscrierea sume­lor pentru plata a o parte din personalul administrativ, a plă­­tei organelor de control, etc. vom avea un resumat a unora din cele mai importante chel­tueli făcute pentru întărirea şcoalei şi pentru ridicarea pres­tigiului ei moral şi material. Ne oprim numai la aceste ci­fre, pentru a scoate in lumină preocuparea d-lui dr. C. Ange­­lescu de-a da şcoalei cel mai puternic sprijin, fiind în aceasta în cadrul partidului nostru şi pe linia celor mai mari iluştri din precedesorii săi, miniştri li­berali, la postul de comandă al marei ofensive culturale româ­neşti. Partidul naţional-liberal îşi­ a valorificat încă odată nobilele sale tendinţe şi intenţiunile de care este animat în opera in­tensificări culturei românești, ca armă de apărare națională și ca instrument al celor mai nobile preocupări democratice. D. Mussolini se va Mâini m Hitler ? ! Paris, 9 (Mor).- Ziarii! „Excelsiir gsunţă că­­I. nmini va avea o un­­irepenore cu d. Hitler, cancelarul Relifiu- Eui, m cursul săptămânii «iiîosre. Berlin 9 (Radop).— Ziarele germane scriu din sursă bine informată m even­­tuaiitatea unei întâlniri intre d-nii Hitler și Mussolini a fost Mr’aifsuăr examina­tă in cercurile oficiala germane. Deocamdată însă nu s’a hotărât ni­mic precis cu privire ia locul și data întâlnire!. ——— —1 ............ I I D-l MUSSOLINI întrevederea ar urma să aibă loc la i V Ciulei iu surfeirile P « A patrua aniversare dela urcarea pe Tron a Maiestăţii Sale Re­gelui a fost sărbătorită ori de întregul popor românesc, strâns unit in jurul Suveranului si al Dinastiei. Dela un capăt la altul al ţărei, sufletele româneşti au înălţat o urare pentru Suveranul a cărui domnie este închinată operei de con­solidare­ a­ României întregite. In Capitală, această manifestaţiune a avut proporţuinile unei grandioase sărbătoriri, grandioasă prin numărul participanţilor, prin entuziasmul ei, prin spontaneitatea uralelor nesfârşite cari au su­bliniat dragostea neţărmurită şi profundă a acestui popor pentru Suveran. Capitala a trăit cin clipe înălţătoare. Căci, a venit să salute şi să aclame pe Suveran, întreaga na­ţiune, reprezentată prin capii autorităţilor comunale de pretutin­deni. Aceştia, ca expresiune a sufletului românesc, au mărturisit Maiestăţii Sale, dragostea şi devotamentul lor, cu credinţă şi cu sufletul înălţat ei au urat Regelui Ţării o domnie lungă şi glorioasă. Defilarea primarilor a fost cu adevărat impresionantă. Veniţi în Capitala Ţării ca să se împărtăşească din marea nada a muncii pe care o dă Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea, ei au defilat într’o coloană nesfârşită ca un exemplu al ordinei şi al muncii constructive. Prin ei s’a afirmat legătura trainică dintre ţară şi Dinastie. In uralele lor au grăit încrederea şi speranţele unui întreg po­por care-şi iubeşte Suveranul. Te deam­n! dela biserica Domniţa Sălaşa In vederea acestei­a au început să sosească la biserică­­ Eufomnu­­încă dela orele 9 dim. numeroşi­ înalţi demnitari civili şi militari,­ printre cari notez pe d-nii : G. Tătărescu, preşedintele consi­liului şi ministru al apărării na­ţionale; prof. dr. Const. Angeles­­cu, ministrul instrucţiunii publi­ce; V. Antonescu, ministrul jus­tiţiei ; R. Franasovici, ministrul comunicaţiilor; V. Sasu, ministrul agriculturii şi domeniilor; V. Slă­­vescu, ministru de finanţe; Al. Lapedatu, ministrul Ardealului şi I. Nistor, ministrul Bucovinei ; general Paul Angelescu, ministrul armamentului şi muniţiunilor; Teodorescu, ministru al industriei şi comerţului; dr. I. Costinescu, ministrul muncii şi săntăţii pu­blice ; C. Xeni, ministru de Stat; N. N. Săveanu preşedintele Came­rei şi Leonte Moldovanu, preşe­dintele Senatului; Al. Mavrodi, Mitiţă Constantinescu; Manolescu­ Strunga, Savel Rădulescu ; Radu Irimescu; V. Iamandi, subsecre­tari­­de Stat; dr. Gane secretar general al ministerului sănătăţii şi Cicero Gojciu secretar general al ministerului de domenii. Din partea Palatului au venit d-nii: general Balif,­torul Domeniilor Coroanei ; Moc­­sony, maestrul vânătorilor; gene­ral Sturza, comandantul gărzii regale; comandor Fundăţeanu şi It. colonel Urdăreanu, adjutanţi prefectul regali; colonel Drosu, prefectul La eşirea de la Te-Deum şi după Palatului; maior Mihăilescu, ori­­ce a trecut trupele în revistă d-l ţef de ordonanţă. 1Gheorghe Tătărescu, Preşedintele D-nii. I. Ghiaţă, prefectul jude­ţConsiliului de Miniştri a fostit­­ului Ilfov; Cesar Mereuţă, direc-: următoarele": torul general al poştelor, I. Rădu­­canu, rectorul Academiei de înalte] ^ ’ studii comerciale şi industriale;] In această zi de aniversare în Codin Ştefănescu, procuror gene- care sufletul unui neam întreg s’a ral şi Procop Demetrescu, prim- îmbrăcat în haină de sărbătoare, procuror; Stârcea, prim-preşedin- ] să ne înălţăm gândurile către A-­te al tribunalului Ilfov; Mişu E­­cela care este simbolul viu al bi­­nescu, directorul general al „Casei ruintelor de eri şi al nădejdilor centrale a asigurărilor sociale“; A. de mâine, rugând pe cel Atotpu- Paximade, chestorul circulaţiei. I. ternie să-l dăruiască domnie­i îi-1 Eri, cu prilejul sărbătoririi res­tauraţiei, un Tedeum a avut loc la biserica Domniţa Bălaşa din Capitală, la orele 10 dimineaţa. Asistenţa Frânculescu, chestorul sectorului III albastru, etc. D-nii generali: Condeescu, Şte­­fănescu-Amza, Samsonoviei şi Ui­­că, foşti miniştri ai armatei; Mo­­ruzzi; Gorsky; Manu; Henţescu; . ..v.­ Petrescu Gellu; Pârâianu, inspec­sd­emnitaţi, forul general al jandarmeriei ; dr. Papazoglu; Partenie; Eizeanu; Comănescu; Cornicioiu; Schmidt; Paplica; Mar­tian; Paladu; dr. Constantinescu; Heinerich; Rădulescu Vintilă;­­Maco­vescu; dr. Saidac; Ignat; Cartia­­nu; Ionescu Ștefan; Manolache; Todirescu; Negreanu; dr. Dona; Dorobantu; dr. Marinescu N.* Gri­­gorescu; colonel Orășanu; maior Papaianopol, căpitan ScarlatRoşa­nu, adjutant al inspectoratului ge­neral al jandarmeriei, etc. etc.­­ De asemeni o delegaţie din par­tea „U. O. R.“ în frunte cu d. ge­neral Sinescu, fost inspector gene­ral al cavaleriei. In stradă, în fata bisericei, se a­­fla înşiruită, cu această ocazie, o companie de onoare cu muzică şi drapel din regimentul de gardă 6 „Mihai Viteazul“. Serviciul religios , delungată, rodnică şi încărcată de glorie ! Să trăiască Majestatea Sa Re­gele Carol al 11-lea. Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba Iulia cu în­treaga noastră Dinastie 1 Ura 1 * Companie de onoare a defilat după aceia prin faţa înalţilor dem­ni­tari civili şi militari, solemnita­tea luând sfârşit la orele 10 juni. când înalţii demnitari au plecat în­ automobile la palatul regal din ca­lea Victoriei spre a semna în re­gistrele ce au rămas deschise în tot cursul zilei. Defilarea prima­rier Din piaţa Victoriei, unde a fost punctul de concentrare a primarilor, s’a format un convoi in ordinea al­fabetică a judeţelor,­ care a pornit pe calea Victoriei spre Palatul Ile­gal, unde urma să defileze în faţa Majestăţii Sale Regelui. Convoiul înaintează în ordine per­fectă. Pe judeţe, primarii au In fruntea lor pe primarii de municipii şi oraşe. In fruntea convoiului merg pri­marii Capitalei, cu d. Al. Donescu înainte. Convoiul se închee cu judeţul Ti­­ghina după care vine marea massă a populaţiunei dornică să vadă şi să aclame pe Suveran. In piaţa Palatului rândurile se strâng în vederea defilării. Când Majestatea Sa Regele şi Mă­ria Sa Marele Voevod Mihai apar în balconul palatului, uralele izbuc­nesc din toate piepturile. Majestatea Sa Regele trimite tutu­ror salutul Său. Convoiul Îşi urmează drumul spre Arenele Romane, unde, la orele 12, este anunţată sosirea Maiestăţii Sale Regelui. La Arenele Romane Intr’o ordine desăvârşită miile de pr­imari au aglomerat Arenele Ro­mane. In cuprinsul imens al Arenelor numeroşi­­parlamentari şi prefecţi, însoţeau pe primarii din toate un­ghiurile ţării. Pe toate placardele era ataşată fotografia Suveranului cu următoa­rea inscripţiune: „Trăiască M. S. Regele Carol al II-lea”. Era atâta popor adunat la orele 12 încât o parte dintre primari şi pu­blic, umplea şi frumoasele alee ale parcului Carol. Primul salut Membrii guvernului în frunte cu d. Gh. Tătărescu şi d-nii Gr. Dumi­­trescu, guvernatorul Băncii Naţiona­le, Viforeanu, Mereuţă, Pitulescu, Să­vescu, directorul general al Băncii Româneşti”, Petrovici, decanul ba­roului de Ilfov, Gordiu, secretarul general al ministerului agriculturii, Sergiu Dimitriu, secretarul general al ministerului de interne, precum şi numeroşi generali din garnizoana Bucureşti, au ocupat loja regală a Arenelor. D. GH. TATARASCU, preşe­dintele consiliului de miniştrii salutând mulţimea a spus: Pri­mul strigăt care trebuie să is­­bucnească azi din toate sufletele voastre, este să trăiască M. S Regele! «* La orele 12 precis, M. S. Regele în­soţit de Marele Voevod Mihai a apă­rut în loja regală, în uralele mul­­ţimei. Muzica intona imnul regal. Din mii de piepturi se auzea până în depărtări : Trăiască M. S. Regele, trăiască Marele Voevod Mihai, trăias­că Domnişorul Mihai ş. a. Timp de câteva minute miile de primari au ovaţionat pe Suveran şi Marele Voevod. Cuvântarea d-lui Al. Donescu Primarul Municipiului D. AL. DONESCU, primarul municipiului Bucureşti, a rostit de pe o estradă aşezată în mijlo­cul Arenelor, următoarele: „Sunt astăzi patru ani de tâtul cerul ţării româneşti s’a luminat cu o nădejde. Sunt patru ani de când vânturile anarhiei s’au poto­lit, de când furtuna ce ne amenin­ţa a fost risipită. Fiu crescut din sufletul acestei ţări, ai apucat cu bărbăţie coar­nele pluşului românesc, şi ai tăiat brazdă adâncă dorului de viaţă mai bună, pentru o desvoltare mai puternică. La popasul acestei grele domnii, dar tot atât de înţeleaptă, aducem mulţumire Măriei Tale pentru neostenita strădanie, de a croi Ro­(Continuare în pagini 2-a) La orele 10 precis s-a început serviciul divin oficiat de însuşi I. P. S. S. Patriarhul dr. Miron Cristea, asistat de arhimandritul Cordun Galaction de la Patriarhie, preot-econom Gibescu şi un sobor de preoţi,­­ răspunsurile reli­­administra­­gioase fiind date de corul biseri­cii sub conducerea maestrului Istrătescu. Revista.—Defilarea L, Majestatea Sa. Regele și Măria Sa Voevodul Mihai, primind defilarea primarilor

Next