Viitorul, iunie 1934 (Anul 26, nr. 7907-7931)
1934-06-11 / nr. 7915
! Cuvântul Suveranului ADRESAT PRIMARILOR M. S. Regele primit cu nesfârşite urale de miile de primari, a spus următoarele : , M. S. REGELE CAROL II Pentru Mine este o nesfârşită bucurie sufletească să vă văd aci, adunaţi cu toţi, în jurul Meu. In sufletele voastre, în inimile voastre, simt bătând lângă Mine inima întregului Meu popor şi, în aceste zile de necontenită luptă, puterea Mea nu poi s’o culeg decât chiar din sufletul şi inima popomrului Meu. Au trecut patru ani de când Cei rul şi voinţa poporului M’au pus în acest loc de răspundere. Fără preget şi fără odihnă am lucrat pentru binele vostru şi sunt hotărât, cu cea mai desăvârşită energie — oricum ar fi piedicile ce le-aş putea întâmpina — să duc la bun sfârşit această muncă, care este o credinţă, este un caz de conştiinţă. Dar, pentru a putea îndeplini cu deplin folos această muncă, am neapărat nevoe de sprijinul tuturor şi acest sprijin sunt convins că îl voi găsi neprecupeţit ca cuminţenia şi dragostea poporului. Sunt două vechi zicători ale poporului nostru, care au rămas şi vor trebui să rămână pururi ia mintea noastră : „Apa trece, dar pietrele rămân“ şi „România nu piere“, întreg trecutul nostru ne arată aceasta şi viitorul trebue să o probeze, căci energia, sufletul, credinţa şi puterea acestui popor trebue să fie veşnice. Mergeţi fiecare în colţul vostru de ţară şi duceţi salutul Meu, gândul Meu de dragoste, hotărârea Mea nestrămutată de muncă şi cererea, pe care o fac tuturor, de a fi lângă Mine în această muncă, căci toate greutăţile nu se pot învinge decât printr’o muncă spornică, care este munca făcută cu dragoste şi cu credinţă. Mergeţi cu bine şi spuneţi tuturor românilor că în sufletul Meu, bate înainte de toate un suflet românesc și că toată dragostea o închin poporului Meu. ANUL XXVI No. 7915 UR BUC REDACTIA Stu Edgar Quinet No. 2 ESTI ADMINISTRAT fA Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 3-8030; 3-7912. ftflUDTORI GOmERCIALE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agenţiile de Publicitate Manuscrisele nepublicate se distrug p Luni 11 Iunie 1934 TR IN STREINATATE IN TARA Un an ........... 600 lei II Trei luni ....... 150 lei Sase luni....... 300 . || Un exemplar 2 . Istituţiuni publice și particulare 1000 lei anual Taxa se plătește în numerar Dir. G le P. T. T. conf. circ. No. 137282/926. Un an ...........1400 lei Sase luni ••••••• 700 . II Trei luni ...... 400 lei Un exemplar ..... 6 „ ANIVERSAREA a PATRU ANI de la URCAREA pe TRON a M. S. REGELUI Serbările din Capitală şi din Ţară O mare manifestare NAŢIONALA Aniversarea de patru ani de la suirea pe tron a M. S. Regelui Carol II s-a desfăşurat ieri, luând caracterul unei mari manifestaţii naţionale, în care spiritul dinastic al poporului nostru s’a arătat în formele lui cele mai impresionante. Ţara şi Capitala au ţinut să sărbătorească pe M. S. Regele Carol II căruia îi revine sarcina de-a conduce mai departe marea operă a iluştrilor săi predecesori. Regele Carol I a înfăptuit prima neatârnare, şi-a pus temeliile organizării de stat modern constituţionale ţarei noastre. Regele Ferdinand a fost ctitorul României Mari, de numele lui rămâne legat marele eveniment al unirei tuturor românilor. M. S. Regelui îi revine greaua sarcină de-a consolida succesele trecutului, şi de-a întări pe calea micei, şi pe calea culturei, forţele naţionale româneşti. Spre Tron se ridică nădejdi şi consolaţii, şi acolo poporul român vede forţa tutelară, puterea de concentrare a energiilor româneşti pentru apărarea faţă de toate loviturile din afară şi pericolele dinăuntru. De altfel, felul cum au decurs serbările prilejuite de cei patru ani ce s’au scurs de la venirea pe Tron a M. S. Regelui Carol II, entusiasmul care a încălzit toate inimele, a arătat mai bine de cât orice argumentare şi descripţie, legătura indisolubilă dintre Tron şi popor, şi temelia de respect şi ascultare pe care se aşează monarhia constituţională la noi. M. S. Regele Cirol II înconjurat de iubirea şi respectul întregului său popor, este astfel Monarhul fericit care poate duce cu puteri ce-i vin din adâncuri naţionale, opera de consolidare şi de progres pe toate terenurile vieţei noastre publice. M. S. Regele Carol II adresându-se primarilor rurali, veniţi din toată ţara ca purtători de cuvânt ai sufletului întregului neam românesc, a spus : „Mergeţi fiecare în colţul de ţară şi duceţi salutul Meu, gândul Meu de dragoste, hotărârea Mea nestrămutată de muncă şi cererea, pe care o fac tuturor, de a fi lângă Mine în această muncă, căci toate greutăţile nu se pot învinge decât printr’o muncă spornică, care este munca făcută cu dragoste şi cu credinţă. Aceste regeşti cuvinte exprimă un mare adevăr o puternică reconfortare, şi o minunată mângâere faţă de toate durerile şi greutăţile prin care trecem. Ele exprimă ceea ce ştiam şi simţeau de mult: că pe tronul României mari stă un Rege cu sufletul înţelegător, şi cuprinzător, a tuturor dorinţelor şi năzuinţelor româneşti. Serbarea naţională de ieri a fost astfel un minunat prilej prin care poporul român îşi-a arătat dragostea faţă de Regele sau, a cărui inimă bate la fel cu inimele tuturor românilor. NEVOILE STATULUI sl veniturile bugstare .s... ——mm—a—Mmm—■—iam» —mmrTrac-ywrs'-'T’C. Problema ele căpetenie la ordinea zilei este desigur fixarea veniturilor şi cheltuelilor generale ale Statului pe exerciţiul Ilbi-ICSS. De aproape cinci cini de zile guvernele cari au avut răspunderea situaţiunei au întrebuinţat o metodă nenorocită în consecinţele ei, în materie de politică financiară şi bugetara. Cu toate că semnele crizei generale se arătau neîndoelnice şi consecinţele ei trebuiau să fie prevăzute, bugetul României a fost neîncetat sporit la venituri şi cheltueli. Evaluările veniturilor au fost intenţionat exagerateşi umflate, pentru a se putea spori în aceiaşi proporţie cheltuelile Statulul. Rezultatele dezastruoase ale linei asemenea politici bugetare eronate, n’au întârziat să se arate. Salariile funcţionarilor publici nu puteau fi plătite, pensionarii, invalizii, orfanii, văduvele de război nu -şi puteau realiza slabele lor drepturi, furnizorii, Statului nu-şi puteau încasa ordonanţele, datoriile de tot felul ale Statului se acumulau, odată cu deficitele bugetare din an în an crescute. Fiind în opoziţie, partidul naţional-liberal nu a încetat de a critica această politică financiară dezastruoasă şi unul din punctele esenţiale ale programului său de salvare naţională este introducerea ordinei în finanţele publice şi însănătoşirea unei situaţiuni care discreditează ţara în streinătate, iar înăuntru primejdueşte însă şi buna funcţionare a aparatului Statului. Cu mari străduinţe, învingând toate dificultăţile, guvernul presidat de dl George Tătarescu şi ministrul său de finanţe, au izbutit să dea ră-'ci un buget echilibrat, real, sincer, iar nu o ficţiune buzetară cum au fost bugetele precedente. Prima condiţiune a unui buget sănătos este armonizarea nevoilor ,primordiale ale Statului, evaluarea justă a cheltuelilor cu putinţa realizărei unor venituri echivalente, cam de asemenea trebuesc just şi precis evaluate pe temeiul solid al încasărilor precedente. • Această cercetare amănunţită a nevoilor reale şi strict necesare, a fost metoda de lucru a guvernului actual şi a ministrului său de finanţe. Comisiune raportorilor, presidată de ministrul finanțelor, a cercetat de aproape, la fiecare departament, şi, a putut realiza, fără dezorganizarea serviciilor publice, importante economii. Dar guvernul, cu drept cuvânt, a socotit că și împrejurările actuale, sunt nevoi de Stat cari trebuesc cu orice preț împlinite. Ele privesc înzestrarea armatei, meleguirea sănătăţei publice şi desvoltarea învăţământului, a cultureinaţionale, lupta contra analfabetismului. Astfel economiile realizate au fost întrebuinţate pentru aceste trei scopuri, şi ţara nu poatte decât să anurer acest îndreptăit punct de vedere. Bugetul a cărui, elaborare a fost terminată, este primul real și echilibrat, după o serie întreagă de bugete risipitoare şi deficitare. FA constitue încă o dovadă concretă a puterei de înfăptuire şi de realizări constructive pe care guvernul o dă ţârei. ŞCOALEI ROMANEŞTI Partidul naţional-liberal are în trecutul lui tradiţia ca să apere şi să susţină şcoala românească. A apărat-o şi a susţinut-o prin marii oameni de şcoală Dimitrie Sturdza, Spiru Ilarel, ori Petru Poni. A apărat-o şi a susţinut-o în vremuri tulburi şi în vremuri de prefaceri, atunci când cultura nu era un comandament politic şi naţional, dar înţeles de toate minţile cugetătoare, azi. Mergând pe aceste strălucite drumuri, actualul ministru al instrucţiunei, d-l dr. C. Angelescu, a căutat de câte ori a fost chemat în fruntea departamentului şcoalelor, să-şi pună tot sufletul său curat, toată inima sa generoasă, şi toată pregătirea pentru a înzestra ţara cu şcoli multe, şi mai ales cu şcoli în care profesorimea de toate gradele să fie preţuită şi să-şi ridice tot prestigiul ei. In alcătuirea bugetului actual — buget de jertfe şi buget de realităţi — s-au înscris mari sporuri cari vor asigura un nou succes şcoalei româneşti. Sporul se cifrează la la 351 milioane lei faţă de bugetul anului trecut. Iar dacă ţinem seamă de faptul că ministerul de finanţe a făcut până acum plăţi în contul exerciţiului bugetar trecut de 100 milioane, resultă că sporul este de 451 milioane. Cum se va întrebuinţa acest spor? Se vor plăti 65,30 noi învăţători; se vor achita gradaţiile tuturor membrilor corpului didactic, dânduse în modul acesta satisfacţie unor vii şi mult îndreptăţite doleanţe ale profesorimei noastre. Nici încurajarea elementelor valoroase nu a fost uitată, deoarece s a fixat suma de 60 milioane pentru bursele elevilor săraci din învăţământul secundar. O veche prevedere legală şi anume plata suplinitorilor când profesorii au concediu de boală — prevedere care până acuma era literă moartă — se va înfăptui înscriindu-se sumele necesare. Dacă adăugăm înscrierea sumelor pentru plata a o parte din personalul administrativ, a plătei organelor de control, etc. vom avea un resumat a unora din cele mai importante cheltueli făcute pentru întărirea şcoalei şi pentru ridicarea prestigiului ei moral şi material. Ne oprim numai la aceste cifre, pentru a scoate in lumină preocuparea d-lui dr. C. Angelescu de-a da şcoalei cel mai puternic sprijin, fiind în aceasta în cadrul partidului nostru şi pe linia celor mai mari iluştri din precedesorii săi, miniştri liberali, la postul de comandă al marei ofensive culturale româneşti. Partidul naţional-liberal îşi a valorificat încă odată nobilele sale tendinţe şi intenţiunile de care este animat în opera intensificări culturei românești, ca armă de apărare națională și ca instrument al celor mai nobile preocupări democratice. D. Mussolini se va Mâini m Hitler ? ! Paris, 9 (Mor).- Ziarii! „Excelsiir gsunţă căI. nmini va avea o unirepenore cu d. Hitler, cancelarul Relifiu- Eui, m cursul săptămânii «iiîosre. Berlin 9 (Radop).— Ziarele germane scriu din sursă bine informată m eventuaiitatea unei întâlniri intre d-nii Hitler și Mussolini a fost Mr’aifsuăr examinată in cercurile oficiala germane. Deocamdată însă nu s’a hotărât nimic precis cu privire ia locul și data întâlnire!. ——— —1 ............ I I D-l MUSSOLINI întrevederea ar urma să aibă loc la i V Ciulei iu surfeirile P « A patrua aniversare dela urcarea pe Tron a Maiestăţii Sale Regelui a fost sărbătorită ori de întregul popor românesc, strâns unit in jurul Suveranului si al Dinastiei. Dela un capăt la altul al ţărei, sufletele româneşti au înălţat o urare pentru Suveranul a cărui domnie este închinată operei de consolidare a României întregite. In Capitală, această manifestaţiune a avut proporţuinile unei grandioase sărbătoriri, grandioasă prin numărul participanţilor, prin entuziasmul ei, prin spontaneitatea uralelor nesfârşite cari au subliniat dragostea neţărmurită şi profundă a acestui popor pentru Suveran. Capitala a trăit cin clipe înălţătoare. Căci, a venit să salute şi să aclame pe Suveran, întreaga naţiune, reprezentată prin capii autorităţilor comunale de pretutindeni. Aceştia, ca expresiune a sufletului românesc, au mărturisit Maiestăţii Sale, dragostea şi devotamentul lor, cu credinţă şi cu sufletul înălţat ei au urat Regelui Ţării o domnie lungă şi glorioasă. Defilarea primarilor a fost cu adevărat impresionantă. Veniţi în Capitala Ţării ca să se împărtăşească din marea nada a muncii pe care o dă Maiestatea Sa Regele Carol al II-lea, ei au defilat într’o coloană nesfârşită ca un exemplu al ordinei şi al muncii constructive. Prin ei s’a afirmat legătura trainică dintre ţară şi Dinastie. In uralele lor au grăit încrederea şi speranţele unui întreg popor care-şi iubeşte Suveranul. Te deamn! dela biserica Domniţa Sălaşa In vederea acesteia au început să sosească la biserică Eufomnuîncă dela orele 9 dim. numeroşi înalţi demnitari civili şi militari, printre cari notez pe d-nii : G. Tătărescu, preşedintele consiliului şi ministru al apărării naţionale; prof. dr. Const. Angelescu, ministrul instrucţiunii publice; V. Antonescu, ministrul justiţiei ; R. Franasovici, ministrul comunicaţiilor; V. Sasu, ministrul agriculturii şi domeniilor; V. Slăvescu, ministru de finanţe; Al. Lapedatu, ministrul Ardealului şi I. Nistor, ministrul Bucovinei ; general Paul Angelescu, ministrul armamentului şi muniţiunilor; Teodorescu, ministru al industriei şi comerţului; dr. I. Costinescu, ministrul muncii şi săntăţii publice ; C. Xeni, ministru de Stat; N. N. Săveanu preşedintele Camerei şi Leonte Moldovanu, preşedintele Senatului; Al. Mavrodi, Mitiţă Constantinescu; Manolescu Strunga, Savel Rădulescu ; Radu Irimescu; V. Iamandi, subsecretaride Stat; dr. Gane secretar general al ministerului sănătăţii şi Cicero Gojciu secretar general al ministerului de domenii. Din partea Palatului au venit d-nii: general Balif,torul Domeniilor Coroanei ; Mocsony, maestrul vânătorilor; general Sturza, comandantul gărzii regale; comandor Fundăţeanu şi It. colonel Urdăreanu, adjutanţi prefectul regali; colonel Drosu, prefectul La eşirea de la Te-Deum şi după Palatului; maior Mihăilescu, orice a trecut trupele în revistă d-l ţef de ordonanţă. 1Gheorghe Tătărescu, Preşedintele D-nii. I. Ghiaţă, prefectul judeţConsiliului de Miniştri a fostitului Ilfov; Cesar Mereuţă, direc-: următoarele": torul general al poştelor, I. Răducanu, rectorul Academiei de înalte] ^ ’ studii comerciale şi industriale;] In această zi de aniversare în Codin Ştefănescu, procuror gene- care sufletul unui neam întreg s’a ral şi Procop Demetrescu, prim- îmbrăcat în haină de sărbătoare, procuror; Stârcea, prim-preşedin- ] să ne înălţăm gândurile către A-te al tribunalului Ilfov; Mişu Ecela care este simbolul viu al binescu, directorul general al „Casei ruintelor de eri şi al nădejdilor centrale a asigurărilor sociale“; A. de mâine, rugând pe cel Atotpu- Paximade, chestorul circulaţiei. I. ternie să-l dăruiască domniei îi-1 Eri, cu prilejul sărbătoririi restauraţiei, un Tedeum a avut loc la biserica Domniţa Bălaşa din Capitală, la orele 10 dimineaţa. Asistenţa Frânculescu, chestorul sectorului III albastru, etc. D-nii generali: Condeescu, Ştefănescu-Amza, Samsonoviei şi Uică, foşti miniştri ai armatei; Moruzzi; Gorsky; Manu; Henţescu; . ..v. Petrescu Gellu; Pârâianu, inspecsdemnitaţi, forul general al jandarmeriei ; dr. Papazoglu; Partenie; Eizeanu; Comănescu; Cornicioiu; Schmidt; Paplica; Martian; Paladu; dr. Constantinescu; Heinerich; Rădulescu Vintilă;Macovescu; dr. Saidac; Ignat; Cartianu; Ionescu Ștefan; Manolache; Todirescu; Negreanu; dr. Dona; Dorobantu; dr. Marinescu N.* Grigorescu; colonel Orășanu; maior Papaianopol, căpitan ScarlatRoşanu, adjutant al inspectoratului general al jandarmeriei, etc. etc. De asemeni o delegaţie din partea „U. O. R.“ în frunte cu d. general Sinescu, fost inspector general al cavaleriei. In stradă, în fata bisericei, se afla înşiruită, cu această ocazie, o companie de onoare cu muzică şi drapel din regimentul de gardă 6 „Mihai Viteazul“. Serviciul religios , delungată, rodnică şi încărcată de glorie ! Să trăiască Majestatea Sa Regele Carol al 11-lea. Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod de Alba Iulia cu întreaga noastră Dinastie 1 Ura 1 * Companie de onoare a defilat după aceia prin faţa înalţilor demnitari civili şi militari, solemnitatea luând sfârşit la orele 10 juni. când înalţii demnitari au plecat în automobile la palatul regal din calea Victoriei spre a semna în registrele ce au rămas deschise în tot cursul zilei. Defilarea primarier Din piaţa Victoriei, unde a fost punctul de concentrare a primarilor, s’a format un convoi in ordinea alfabetică a judeţelor, care a pornit pe calea Victoriei spre Palatul Ilegal, unde urma să defileze în faţa Majestăţii Sale Regelui. Convoiul înaintează în ordine perfectă. Pe judeţe, primarii au In fruntea lor pe primarii de municipii şi oraşe. In fruntea convoiului merg primarii Capitalei, cu d. Al. Donescu înainte. Convoiul se închee cu judeţul Tighina după care vine marea massă a populaţiunei dornică să vadă şi să aclame pe Suveran. In piaţa Palatului rândurile se strâng în vederea defilării. Când Majestatea Sa Regele şi Măria Sa Marele Voevod Mihai apar în balconul palatului, uralele izbucnesc din toate piepturile. Majestatea Sa Regele trimite tuturor salutul Său. Convoiul Îşi urmează drumul spre Arenele Romane, unde, la orele 12, este anunţată sosirea Maiestăţii Sale Regelui. La Arenele Romane Intr’o ordine desăvârşită miile de primari au aglomerat Arenele Romane. In cuprinsul imens al Arenelor numeroşiparlamentari şi prefecţi, însoţeau pe primarii din toate unghiurile ţării. Pe toate placardele era ataşată fotografia Suveranului cu următoarea inscripţiune: „Trăiască M. S. Regele Carol al II-lea”. Era atâta popor adunat la orele 12 încât o parte dintre primari şi public, umplea şi frumoasele alee ale parcului Carol. Primul salut Membrii guvernului în frunte cu d. Gh. Tătărescu şi d-nii Gr. Dumitrescu, guvernatorul Băncii Naţionale, Viforeanu, Mereuţă, Pitulescu, Săvescu, directorul general al Băncii Româneşti”, Petrovici, decanul baroului de Ilfov, Gordiu, secretarul general al ministerului agriculturii, Sergiu Dimitriu, secretarul general al ministerului de interne, precum şi numeroşi generali din garnizoana Bucureşti, au ocupat loja regală a Arenelor. D. GH. TATARASCU, preşedintele consiliului de miniştrii salutând mulţimea a spus: Primul strigăt care trebuie să isbucnească azi din toate sufletele voastre, este să trăiască M. S Regele! «* La orele 12 precis, M. S. Regele însoţit de Marele Voevod Mihai a apărut în loja regală, în uralele mulţimei. Muzica intona imnul regal. Din mii de piepturi se auzea până în depărtări : Trăiască M. S. Regele, trăiască Marele Voevod Mihai, trăiască Domnişorul Mihai ş. a. Timp de câteva minute miile de primari au ovaţionat pe Suveran şi Marele Voevod. Cuvântarea d-lui Al. Donescu Primarul Municipiului D. AL. DONESCU, primarul municipiului Bucureşti, a rostit de pe o estradă aşezată în mijlocul Arenelor, următoarele: „Sunt astăzi patru ani de tâtul cerul ţării româneşti s’a luminat cu o nădejde. Sunt patru ani de când vânturile anarhiei s’au potolit, de când furtuna ce ne ameninţa a fost risipită. Fiu crescut din sufletul acestei ţări, ai apucat cu bărbăţie coarnele pluşului românesc, şi ai tăiat brazdă adâncă dorului de viaţă mai bună, pentru o desvoltare mai puternică. La popasul acestei grele domnii, dar tot atât de înţeleaptă, aducem mulţumire Măriei Tale pentru neostenita strădanie, de a croi Ro(Continuare în pagini 2-a) La orele 10 precis s-a început serviciul divin oficiat de însuşi I. P. S. S. Patriarhul dr. Miron Cristea, asistat de arhimandritul Cordun Galaction de la Patriarhie, preot-econom Gibescu şi un sobor de preoţi, răspunsurile reliadministragioase fiind date de corul bisericii sub conducerea maestrului Istrătescu. Revista.—Defilarea L, Majestatea Sa. Regele și Măria Sa Voevodul Mihai, primind defilarea primarilor