Viitorul, noiembrie 1934 (Anul 26, nr. 8037-8062)

1934-11-01 / nr. 8037

Apelul Cooperaţiei pentru împrumutul intern (Continuare din pagina 1-a) să organizaţi propaganda verbală şi achiziţia de subscrieri, utilizând într’aceasta întreaga autoritate şi prestigiu pe care conducătorii in­stituţiilor cooperative le au în massa mare a populaţiei de la sate. Materialul necesar propagandei îl veţi găsi la federale, cu care vă rugăm a colabora, şi la prefecturi­le de judeţ. Pentru a vă ajuta şi sprijini în această operă, care trebue să facă dovadă că mişcarea cooperativă are temeinice legături cu popula­ţia satelor şi oraşelor, consiliul nostru de administraţie a hotărât ca Banca Centrală Cooperativă să ofere serviciile sale ca oficiu cen­tralizator al subscrierilor ce se vor face prin federale şi unităţi coope­rative, fiind autorizată la aceasta de ministerul de finanţe cu adresa No. 15952/984. Cum vor proceda uni­­tățile cooperative In acest scop vom îngriji să pro­curăm toate imprimatele (declara­­tiuni, carnete, borderouri, etc.) ne­cesare subscrierii şi să îngrijim e­­liberarea titlurilor pentru acele u­­nităţi cooperative care ne vor cere acest serviciu. Toate aceste formalităţi şi lu­crări vor fi făcute de Banca Cen­trală Cooperativă în mod gratuit, [delegând ca întreaga sumă pe care ministerul de finanţe o acor­dă atât ca remuneraţie achizitori­lor cât şi ca plată funcţionarilor de ghişeu, pentru toate subscrieri­le cari se vor face prin federale şi unităţile cooperative, să revie a­­cestora, noi nereţinând nimic. Vărsarea sumelor subscrise se va face de către federale şi unităţile cooperative direct Caselor publice sau Băncii Naţionale din localita­tea cea mai apropiată, urmând ca la închiderea subscripţiei să ne fie trimise nouă formalităţile şi chitanţele de depunerea sumelor pentru a îngriji de eliberarea ti­tlurilor. In cazul când doriţi să utilizaţi serviciile noastre, ca oficiu cen­tralizator, ne veţi face cunoscut fără întârziere acest lucru indi­­cându-ne aproximativ numărul de dclaraţiuni şi chitanţe de subscrie­re de care aţi avea nevoe pentru a îngriji la­ timp de procurarea ma­terialului necesar. Comunicarea dvs. rugăm să ne-o trimiteţi până la 31 octombrie cel mai târziu. Unităţile cooperative se pot a­­dresa federalelor pentru a colabo­ra cu aceste instituţii iar federale ne vor indica unităţile cooperative cu care înţeleg să colaboreze, cu­noscând că toate operaţiunile de subscriere şi vărsare a sumelor subscrise se fac pe răspunderea or­ganelor statutare ale instituţiilor. Unităţile cooperative care au la noi depuneri spre fructificare ne vor putea autoriza să subscriem a­­ceste depuneri la împrumut prin­­tr’o simplă adresă cu semnătura socială. Nu ne îndoim nici un moment că apelul ce vă adresăm în rândurile de mai sus va găsi ecou în sufle­­tul dvs. şi conducătorii mişcării noastre cooperative vor binemeri­ta încrederea ce li se arată, căci vor şti să răspundă şi de data a­­ceasta înaltei chemări ce li se a­­dresează şi îşi vor pune toată stă­ruinţa pentru a face ca unităţile cooperative să contribue, în orice formă, dar în cea mai mare măsu­ră la reuşita subscrierilor la îm­prumutul de înzestrare a țării de către masa populației de la sate. Sem teiti comemorare a iso m ns HA numim im um D. A., Lapedatu, ministrul Culte­lor şi Artelor, însărcinat de Consi­liul de Miniştri cu organizarea ser­bărilor pentru comemorarea a 150 ani de la revoluţia lui Horia, a con­vocat, ori, la Sibiu, pe prefecţii din regiunea Munţilor Apuseni la o cons­fătuire în vederea întocmirii pro­gramului acestor serbări. Consfătuirea a avut loc la prefec­tura judeţului Sibiu şi la ea au luat parte prefecţii din jud. Cluj, Tur­da, Alba, Hunedoara, Arad şi Bihor acesta din urmă reprezentat prin d. deputat N. T. Cosma. S’a luat mai întâi cunoştinţă de iniţiativele locale privitoare la come­morarea evenimentelor revoluţiona­­re din 1784-85, prin înălţarea de cruci şi Troiţe în comunele unde ,s-au petrecut aceste evenimente, stabilindu-se ca toate aceste lucrări să-şi urmeze cursul după cum au fost plănuite şi să se inaugureze în zilele aniverseării evenimentelor ce comemorează. S’a discutat apoi cadrul în care urmează să se desfăşură serbările propriu zise, cu caracter naţional, şi s’a stabilit o schiţă de program ce urmează a fi prezentată Consi­liului de Miniştri şi apoi Majestăţii Sale Regelui pentru aprobare. Punctele principale ale acestui pro­gram ar fi următoarele: 1. La 20 Februarie 1935, ziua ani­­versară a martiriului lui Horia şi a tovarăşilor săi, să fie sărbătorită prin servicii religioase îndătinate în fiecare capitală de judeţ şi în toate comunele din regiunea Munţilor A­­puseni. Acelaş eveniment va fi co­memorat în aceeaş zi, în toate şcoa­­lele prin serbări şi conferinţe oca­zionale. 2. La Alba-Iulia se va ridica un monument vrednic de amintire a ca­pilor revoluţiei de la 1784-85, pe lo­cul unde ei au suferit moarte de martiri, monument ce se va inau­gura în cadrele unei mari serbări naţionale în primăvara anului viitor. 3. In amintirea aceloraşi martiri se vor ridica mai multe biserici, şcoli şi alte aşezăminte de folos obştesc în comunele din Munţii A­­puseni ce au maii mare trebuinţă fie atari aşezăminte. 4. Se va tipări o istorie populară a revoluţiei­ lui Horia pe seama şco­­lărimii şi a populaţiei din Munţii Apuseni. Pentru aceasta din urmă se va face şi o reproducere mai artistică a chipurilor lui Horia, Cloşca şi Cri­­şan. 5. Tot cu prilejul acestor serbări prefectura judeţului Cluj se va în­grijii a se ridica un monument în a­­mintirea moţilor arşi pe rug de un­guri la 1918 în comuna Bălceşti (Be­­liş) din acel judeţ. * In sfârşit suntem informaţi că din ordinul M. S. Regelui Carol II, Fun­daţiile regale vor edita întregul do­sar al procesului lui Horia ce se gă­sește în Arhivele de Răsboi din Viena. Examenele de ofiţeri de poliţie Ministerul de interne anunţă că şI 10 Noembrie se va ţine exame­nul de complectare a locurilor va­cante de ofiţeri la poliţie. Exa­menul va avea loc la direcţia ge­nerală, unde se vor adresa şi cere­rile şi informaţiile necesare. Se pot prezenta şi candidaţii care, pe lângă îndeplinirea condi­­ţiunilor generale legale, au avut o activitate în legătură cu serviciile poliţieneşti, ca actualii şi foştii magistraţi, comandanţii de legiuni de jandarmi, foştii ofiţeri de po­liţie.__________ _______ peschidra cursurilor de psihiatrie D. prof. dr. P. Tomescu, va ţine lecţiunea inaugurală a cursului său de clinică a boalelor mintale Joi 1 Noembrie, orele 5 d. a. în amfiteatrul „Institutului medico­legal prof. Minovici“. Lecţiunile clinice vor continua conform programului în fiecare Joi şi Sâmbătă între orele 5—6 jum. după amiază. Lucrările practice se vor face cu studenţii anului I ai facultăţii de medicină, în fiecare Sâmbătă între orele 2 jum. şi 5 după amia­ză, în acelaş amfiteatru. In cursul lunilor Noembrie şi Decembrie, d. prof. dr. P. Tomescu va face o primă serie de lecţiuni de psichologie şi de patologie ge­nerală psichiatrică. C­1MTR 1W CAPITOL ei ROXY. — Frasquita op Jarmia Novotna. Jurnal Pathé și Eclaire. TRIANON. — Anna Sten în „Nana“ după Zola. Jurnal Fox, cu funeraliile Regelui Alexandru şi Barthou şi complectară. SELECT. — Dezamăgita cu Joan Crawford. ED. PALACE. — Dezamăgita cu Joan Crawford. VOX. — fantomă vii cu Bela Lu­gosi. REGAL. — Insula patimelor cu Brigitte Him şi Willy Fritsch. Jur­nal Fox.­­ FEMINA. — Domnişoara este mă­ritată cu Jeny Tugo şi Paul Hoer- Mger. CORSO. — Miracolul mascat cu Dickie Moore, Leo Carrillo şi Bar­bara Weeks. RIO. — Agonia vulturilor, jurnal cu funeraliile Regelui Alexandru şi Barthou. Complectare. FORUM. — Uraganul cu Marlene Dietrich. Jurnal şi complectare. OMNIA.— Canalia cu Harry Baur. MARNa. — Sylvia cu Martha Eg­­gerth. Jurnal Fox şi complectare. TOMIS.­­. Sylvia cu Martha Eg­­gerth. Jurnal şi complectare. GLORIA. — Mândrie şi amor. Jur­nal şi complectare. SPLENDID. — Sylvia cu Martha Eggerth. Jurnal şi complectare. VOLTA BUZEŞTI. F­la­ghiarele păcatului cu John Crawford ai O noapte divină. DIANA.­­— Când femeia iubeşte cu f­orma Shearer. Răzbunarea mă­rei. MARCONI. — Bolero cu George Casa cu trei îngeri şi revistă. RAHOVA. — Povestiri din pădu­rea vieneză cu Magda Schneider. Jurnal şi complectare. AMERICAN. — Eskimo şi com­­plectări. PACHE. — 30 de zile Prinţesă. Stan şi Bran în Victimele crizei. LIDO. — Marea ducesă Alexan­dra cu Maria Jeriza şi Jos masca cu Harry Piei. TERRA. — Boris Karloff în Eter­na lumină şi Dezertorul seara ar­tişti. LIA. — Stan şi Bran în Congre­sul şmăcherilor şi Ţine-ţi bărbatul cu Jane Harlow. THALIA. — Drumul spre ocnă cu Richard Dix şi Matchul de Box Cor­nera-Baer. VICTORIA (vis-ă-viu de Trianon). •— Dreptul la dragoste. REGELE FERDINAND. — Execu­ţia spioanei şi Nopţi vieneze de Strauss. APOLLO. — Justiţie de noapte, complectare, jurnal şi trupa de re­vistă Mişu Ghimpu, Apollo­ petrece. TEATRELE TEATRUL NATIONAL. _ Fă­cliile. REGINA MARIA. — Bourrachon. OPERA ROMANA. — Carmen TEATRUL VESEL. — Birlic. COMOEDIA. — Nu te mai cunosc. TEATRUL ALHAMBRA. _ Al­­hambritta. „vi num**.* ATENTIU ENS­­ la restaurantul W8f©BU-l®SEII PETRECEŢI MINUNAT, MARE ANTREN Localul este DESCHIS şi ZIUA, la DEJUN GRĂTAR şi PESCARII ca şi SEARA SALOANE SEPARATE pentru SUPEURI ORCHESTRA-JAZZ KELLNER şi FUHRMAN cu concursul domnului PETRE LESCENCO şi a doamnei ZENAIDA ZACHIT Demonstrația fls zbor liră inter de pe aeroportul Bărseasi Eri la orele 4 d. a., a avut loc pe aeroportul Băneasa o demonstraţie de zbor fără motor, organizată de Cercul aerotehnic român. Demonstraţia a fost făcută pentru profesorii şcoalei politehnice din Ti­mişoara, care se află în vizită la Bucureşti. Oaspeţii au fost conduşi de d. V­asilescu-Karpen, directorul şcoalei politehnice din Bucureşti. Zborurile cu planorul au fost exe­cutate de d. Valentin Popescu. Apa­ratul a fost remorcat de un avion „Messerschmidt“ până la înălţimea de o mie metri, unde a fost lăsat li­ber. D. Valentin Popescu a execu­tat, spre admiraţia celor de jos, mai multe looping-uri şi alte figuri a­­crobatică, aterizând apoi doar la câţiva metri de spectatori. D. comandor Pantazi a executat apoi îndrăzneţe acrobaţii cu avio­nul monoplan „Messerschmidt“. Loo­ping-urile, tonneau­urile şi mai ales lungile sboruri pe spate, au provo­cat admiraţia celor prezenţi. Cunoscutul pilot,­­ Levy, a pre­zentat­­apoi stabiloplanul construit de Filip Mihail, care a fost mult per­fecţionat în urma reparaţiunilor că i-au fost făcute la arsenalul ar­matei. D. sublocotenent Max Manolescu a executat zboruri de antrenament fără vizibilitate, cu mai mulţi piloţi, iniţiindu-i în conducerea avionului prin nori şi ceaţă. In acest scop, ele­­­­vul care conduce la dublă comandă, este complect închis în carlinga sa. D. Bâzu Cantacuzino a executat toată gama acrobațiilor cu avionul său „Fleet.“ HEI­E şi împrumutul de înzestrare Având în vedere că statul este sinteza reprezentativă a tuturor cetăţenilor, că puterea lui de a asigura pacea în afară, iar înăun­tru respectul drepturilor şi liber­tăţilor, este subordonată partici­­pării efective a tuturor locuitori­lor la întărirea prestigiului Sta­tului; că întărirea acestui presti­giu nu se realizează prin sgomo­­toase dar sterile declaraţii de pa­triotism, ci prin îndeplinirea de fiece clipă a tuturor îndatoririlor cetăţeneşti . Având în vedere că situaţiilea financiară şi economică a ţării re­clamă în mod imperios punerea la dispoziţia statului a mijloacelor necesare stimulării activităţii eco­nomice a ţării. Având în vedere că recente eve­­nimente internaţionale comandă tuturor ţărilor doritoare de a-şi păstra independenţa, ca să şi-o a­­sigure printr-o armată bine în­zestrată, o singură capabilă de a garanta securitatea în care au trăit statele de la încheerea păcii. Având în vedere că evreii-ro­­măni au participat prin munca lor, în toate domeniile, la propăşirea e­­conomică şi financiară a Statului,­ că în trei războaie consecutive, pă­rinţii, fraţii şi copiii noştri s’au jertfit în rândurile glorioasei armate române, ca să asi­gure României independenţa şi apoi în­tregirea; că nu este admisibil ca banul să aibă mai mare preţ de­cât viaţa şi că, de altfel, banii n'ar servi la nimic dacă viaţa ar fi în primejdie, iar posibilităţile de muncă ar fi zădărnicite, UNIUNEA EVREILOR ROMANI invită populaţiunea evreească să-şi îndeplinească şi de astădată îndatorirea către Stat, şi — cu a­celaş elan de neţărmurit patrio­tism cu care în războaie, mii de tineri evrei şi-au jertfit viaţa în slujba ţării.­ să-şi jertfească dis­ponibilităţile în slujba Statului; invită toate secţiunile „Uniunii Evreilor Români" să pornească o acţiune de luminare a masselor e­­vreeşti, printr’o acţiune indepen­dentă sau alături cu celelalte co­mitete ce s’ar fi creat în localitate, pentru reuşita deplină a împrumu­tului de înzestrare. REPREZENTANTA „UNIUNII EVREILOR ROAM­NI" Congresul Socierii române de chirurgie Primim: La congresul Societăţii de chi­rurgie română ce va avea loc la 5—8. Noembrie a. c. sub înaltul patronaj al M. S. Regelui, vor par­ticipa cu comunicări şi vor lua parte la şedinţele operatorii un număr de peste 50 de colegi străini. La şedinţele operatorii se vor efectua operaţiuni pe stomac, in­testine, ficat, nas, gât, urechi, or­ganele genitale şi urinare, sistem nervos, coloana vertebrală. In vederea unei bune reuşite a şedinţelor operatorii, d-nii colegi români sunt rugaţi stăruitor a da concurs organizaţiunei congre­sului ca să poată avea din timp la dispoziţie cazurile necesare. Autorii de publicaţiuni chirur­gicale şi de planşe originale sunt rugaţi să trimită publicaţiile lor în vederea expoziţiei cărţii chi­rurgicale româneşti ce va avea loc în cadrul congresului, pe adresa : Dr. Ion Jianu, Str. Câmpineanu No. 52. Rezumatul comunicărilor va fi redactat în limba franceză. Colegii funcţionari doritori să participe la congres, li se vor acorda concediile necesare potri­vit dispoziţiunilor ministeriale. sală a sufrageriei, constatăm că sala era complet pustie la acea oră. Pe lunga masă din mijlocul sălii, observăm înşirate pe două rânduri, numeroasele ceşti de cu­­fea cu lapte iar în farfurii, re­sturi de unt şi de pâine din care deducem că nu de mult fusese servit micul dejun. Din sufragerie trecem într’o altă sală, — unde de asemeni nu ascuţită domină spaţiul cu înăl­ţimea sa de 32 de metri. Odinioa­ră ca şi astăzi, înfăţişarea ei era sinistră şi lugubră. E faimoasa stâncă Tarpeeană, din înălţimea căreia erau aruncaţi trădătorii. După­ ce suntem plimbaţi pe în­gusta cale Via Appia Antica, prin preajma catacombelor şi pe întâlnim ţipenie de om. E sala de ^TaCia Par­alelă, cu Auto­­strada — lectură şi biblioteca. Pe una din ?Z « Hn mese şi în raftul unei etajere, ne­m palma’ drum 06 ■la- °8tia cad sub ochi ziare şi reviste ro­mâneşti, sosite din­ ţară, însă vechi de câteva săptămâni, întristaţi oarecum de a nu fi întâlnit aci nici­ un tânăr com­patriot din cei stabiliţi temporar în acest locaş de cultură spre a-şi desăvârşi studiile, părăsim fru­moasa clădire, unde totul sclipe­şte de ordine şi de curăţenie. Gând am ajuns în stradă, gata să se ne urcăm în autocare, arun­când o privire înapoi, vedem apă­rând, în cadrul unei ferestre des­chise, de la etaj, doi tineri stu­denţi italieni, care ne salută zâmbind. In continuarea circuitului cu au­tocarele, trecem prin faţa monu­mentalului palat al justiţiei, situat pe malul drept al Tibrului. Iată-ne ajunşi în preajma muntelui Capi­­toliului, la extremitatea meridio­nală a căruia, spre Tibru, o stâncă în ITALIA (Continuare din pagina l-a) şi e rezervat numai circulaţiei au­tomobilelor, — trecem prin faţa Quirinaluluî, în prezent palatul regal în care locuesc Suveranii Italiei şi ne oprim să vizităm Baptisterul octogonal al Sfântu­lui loan, construit după unii de către Constantin, în timp ce după ’­­istă versiune el n’ar fi fost de­cât fântâna vechiului palat al familiei Laterano. Aci putem observa diferenţa de nivel dintre vechea Romă şi cea de astăzi, — fapt ce se poate con­stata de altfel şi la Colisseum, un­de fostul parter se află acum în pământ, — diferenţă ce în­ unele locuri a atins o înălţime variind între 1—2 metri. In dreapta Baptisterului este un mic altar ale cărui porţi metalice — făcute pe vremuri din bronz,— când sunt închise cu zgomot, produc un sunet minunat, alcătu­ind anumite note muzicale! Prietenia franco-română O scrisoare a profesorului Charles Achard Cu ocazia odiosului atentat de la Marsilia, d-l prof. agregat Poe­­naru Căplescu, a scris prof. Char­les Achard, secretarul general al­­Academiei de Medicină din Paris, arătându-i toată durerea şi marele doliu care a cuprins întreaga noa­stră naţiune, pentru pierderea glo­riosului Rege şi a ilustrului pre­şedinte Barthou. Profesorul Achard a răspuns ur­mătoarele : Scump amic şi coleg, Este adevărat că Europa e lovită prin dispariţia marilor săi bărbaţi. Este un motiv de a strânge legă­turile de amiciţie între oamenii şi popoarele cari se înţeleg şi se iu­besc. Scrisoarea d-tale este o probă, iar noi francezii şi românii sun­tem cu inima unii lângă alţii. Iţi mulţumesc de această dovadă de afecţiune, şi te rog scumpe co­leg şi amic de a crede în foarte cordiala mea simpatie. OH. ACHARD --------——-------------­ Expoziţia Bica I. Sfanovici Excelenta expoziţie de pictură a d-nei Bica I. Sfanovici rămâne des­chisă la „Dalles“, până Miercuri 31 Octombrie­­. „împrumutul intern va „permite îndreptarea «­­„gonisitului celor mulţi „către o formă sănătoasă „de avuţie şi, deci, o aşe­zare stabilă a claselor „muncitoare şi producă­­„toare. El reprezintă un „excelent plasament al „economiilor, azi în cău­­­tare de o rodnică între­­„hirintare“. GR. DUMITRESCU Guvernatorul Băncii Naţionale a României Subscrieţi deci la 2­01930 prin Banca Friedmann* Juster & Co. Societate Anonimă Bucureşti I. Str. Lipscani No 22 Adr. telegrafica: „JUSTEFECT“. Telefon 3.43/62 Care acordă subscriitorilor toate facilităţile GREFA TRIB. ILFOV s. II c. c. EXTRACT D-1 Livius Matei din Bucureşti strada Lipscani No. 19 etaj 2, a intentat acţiune de divorţ soţiei sale Ana Matei Livius domiciliată in Comuna Ususău Jud. Timiş-Torontal, pentru motiv de refuz de a urma domiciliul soţului. Din căsătorie a rezultat un copil anu­me Vasile. Soţii nu au avere. Termen pentru a doua concilere la 12 Noembrie 1934. Grefier, IndescifraWi No. 55290. ------------------------------------— GREFA TRIB. BAIA FU EXTRACT D-1 Gh. P. Vasiliu din Preuteşti a in­tentat acţiune de divorţ contra soţiei pentru motive determinate. Din căsătorie are un copil Gheorghe. Grefier Indescifrabil. No. 44370/934 Octombrie 27. GREFA TRIB. VALCEA S. II-a EXTRACT D-1 Vasile Florea Bercea din Bu­­joreni-Vâlcea, a intentat divorţ so­ţiei sale Constantina Fl. Bercea din Isbăşeşti-Argeşi, pentru motive de­terminate. Din căsătorie au rezultat copii Gheorghe de ani 10, Ion de 6 ani şi Elena de 1 an. Soţia posedă avere partea sa in­diviză în Isbăşeşti-Argeş, rămasă de la defunctul său părinte. Reclamantul posedă 5 ha. teren. Termenul este la 7 Decembrie 1934. Grefier, I. G. Prună, Nr. 42505. ................................................ MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-l Petre Ghiorghiade, născut în Bucureşti la 28 Martie 1896 domi­ciliat în Bucureşti a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Ghiorghiade în acela de Paul Steriad, spre a se numi Petre Paul Steriad. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevă­zut de aliniatul II al zisului articol. --------------.•«#•••«•••'------------­GREFA TRIB. ILFOV, Sec. I p. c. EXTRACT D-1 Vintilă Turnavitu, maior, pensionar din Bucureşti Aleea Tonola No. 19 B, prin petiţia înreg. la No. 50012/934, a intentat­ acţiune de divorţ soţiei sale Irina­­ V. Turnavitu, pentru motive de-, terminate de lege. _ | Din căsătorie a rezultat 2 copile, Maria și Ana. Termen la 2 Noembrie 1904 pen­tru a doua conciliere. Grefier, Indescifrabil No. 64.466. — 1934, Oct. 25 Dosar No. 6.549/934 •-------------------------------------­GREFA TRIB. PRAHOVA Secția MI­­ EXTRACT D. Gheorghe I. Vasile din comu­na Telega, cu petiţia înreg. la No. 10685/934, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Elisa­­beta Gh. Vasile, din comuna Lu­­deşti, jud. Dâmboviţa, pentru cau­ze determinate de lege. Din căsătoria lor a rezultat co­pila Gherghiţa de 9 ani. Ambii soţi nu posedă nici un fel de avere. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art. 285 cod civil. Grefier, Indescifrabil No. 37.251. — 1934 Octombrie 25 ----------------.»..§.••--------------­GREFA TRIB. PRAHOVA Secţia in EXTRACT D. Dumitru R. Corbu, din comu­na Sitavropoleos, judeţul Prahova, cu petiţia înreg. la No. 19545/934, a intentat acţiune de divorţ con­tra soţiei sale Elena Dumitru Corbu din comuna Băltiţă, judeţul Dâmboviţa, pentru cauze determi­nate de lege. Din căsătoria lor a rezultat co­piii Ioana de 6 ani şi Ovidiu de 1 an. Prezentul extract se va publica în ziarul „Viitorul“ conform art. 285 cod. civil şi soţia pârîtă nu posedă nici un fel de avere. Grefier, Indescifrabil No. 36.513. — 1934. Octombrie 20 „GAMBRINUS“ — Plata Teatrului Naţional — Renumit Restaurant serveşte dejunuri, dineuri şi supeuri după teatru. BUCĂTĂRIE INCOMPARABILA De la 1 Noembrie, în fiecare seară orchesira maestrului grigorai dlinicu to► m­m­i m­mm aduce succes sigur Catalogul general despre pomi, trandafiri, ufe, vite altoite se trimite la cerere gratuit AMBROSI, FISCHER Co. ihm ■ mmm ■ ..................................... Declar nulă diploma de bacalaureat No. 58301931 eliberată de liceul sf. Iosif din București, pe nu­mele Pop Dumitru. Banca Naţională a României Banca Naţională a României, a­­duce la cunoştinţa generală că scoate în vânzare : 1. Auto­turism Chrysler Imperial închis, 7 locuri, motor No. 9277, 11 cilindri, 80 H. P. 2 (două) roate de­ rezervă, viteza maximă 135 km. pe o oră, capacitatea de benzină a re-­­zervorului 70 litri, anvelope dimen­­siuni 30 X 6,75. 2. Auto­camionetă Laţii, fost du­bă, motor No. 25.690, 4 cilindri, 12 H. P. monobloc. Viteza maximă 40 km. pe oră, încărcătura maximă 1.500 kgr. Automobilele se pot vedea în fie­care zi de lucru la garajul B. N. R. din Calea Dorobanţilor No. 36. Ofertele închise se primesc la Serviciul Technic B. N. R., Str. Lipscani No. 16, etajul III, între orele 8—13 și, în fiecare zi de lucru. CORPUL PORTARE­LOR TRIBUNALULUI ILFOV I­II In baza adresei No. 38006/1934, a Trib.­illor Secţia Notariat, se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 6 Noembrie 1934, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Str. Paleologu No. 20, etaj I, ave­rea mobilă urmărită a d-lui Mi­chel Moscovici, care se compune din una oglindă de cristal şi artere anume specificate în procesul ver­bal de urmărire, spre despăgubi­rea credit. Banca Naţională a Ro­mâniei. Publ. No. 67729. In baza adresei No. 14297/1934, a Trib. Ilfov, Secţia fi comete., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Noembrie 1934, de la ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Str. Profesor Locusteanu No. 21 fost 11 bis, averea mobilă urmări­tă a d-lor Paraschiva şi Vasile­­Dumitrescu, care se compune din un şifonier lemn furnir şi altern anume specificate în procesul ver­bal de urmărire, spre despăgubi­rea credit. Isidor bischer. Publ. No. 67610. In baza adresei No. 14161/1934, a Trib. Ilfov, Secţia II corn., se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Noembrie 1934, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Str. Ştirbei Vodă No. 129, averea mobilă urmărită a debit. Constan­tin Nanescu, care se compune din un birou de stejar cu dulapuri ser­tare şi placă de cristal şi altele a­­nume specificate în procesul ver­bal de urmărire, spre despăgubi­rea credit. Banca Românească a Orientului din Buc. Publ. No. 67755. _ Dos. 11741/934. In baza adresei No. 37824/1934, a Trib. Ilfov, Secţia Notariat, se pu­blică spre cunoştinţa generală că în ziua de 5 Noembrie 1934, dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucureşti, Piaţa Sfântu Anton No. 7, Prăvă­lia Violeta, averea mobilă urmări­tă a debitoarei Margareta Ko­­houth astăzi căsătorită Vlad, care se compune din un biurou de ste­jar cu postav verde şi altele anu­me specificate în procesul verbal de urmărire, spr­e despăgubirea creditoarei Elena Kohouth. Publ. No. 67555. — Dos. 9295/934. In baza adresei No 15537/1934, a Jud. Ocolului II Buc., se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Noembrie 1934, dela ora 8 dimineaţa din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucu­reşti, Calea Dorobanţilor No. 9 a fost prelungirea Dorobanţi No. 4, averea mobilă urmărită a debit. A. Solomonovich care se compune din 18 tocuri rezervoare marca „Ankar” şi altele anume specifi­cate în procesul verbal de urmă­rire, spre despăgubirea credit. Soc. Arion. Română „Iris”. Publ. No. 67549. — Dos. 10264/934. In baza adresei cu No. 14284/934, a Trib. Comercial Ilfov Secţia Il-a, se publică spre cunoştinţa genera­lă că în ziua de 16 Noembrie 1934 dela orele 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică în Bucu­reşti, Str. Săgetei No. 1, averea mobilă urmărită a debit. ing. Em. Mărdărescu, care se compune din un birou de stejar și altele anume specificate în procesul verbal de urmărire, spre despăgubirea cre­ditorului Kiriac Niculae din Bu­cur­ești. Publ. No. 67396. — Dos. 8120/930. In baza adresei No. 14962/934 a Jud. Ocol. 2 București, se publică spre cunoş­tinţa generală că în ziua de 7 Noembrie 1934, dela ora 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică in Bucureşti, B-dul Tache Ionescu No. 32 averea mobilă urmărită a debit. Ion Constanti­­nescu care se compune din un aparat de radio marca Radione şi altele anume specificate în procesul-verbal de urmă­rire spre despăgubirea credit. Soc. Leonida & comp. Pub. No. 66984. Dos. No. 13385/934. In baza adresei No. 14959 a Jud. Ocol 11 Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Noembrie 1934 dela ora 12 din zi înainte, se va vinde la licitaţie publică in Bucureşti, Str. Car­­paţi No. 16 prin Griviţa averea mobilă urmărită a deb. Ana şi Căpitan Musta care se compune din două garderoape lemn de fag culoare maron cu câte o uşe şi altele anume specificate in procesul-verbal de urmărire, spre des­păgubirea credit. Soc. Leonida & comp. Pub. No. 66971 Dos. 8127/931 In baza adresei No. 14959/934 a Jud. Ocol II Bucureşti se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Noembrie 1934, dela ora 12 din zi îna­inte se va vinde la licitaţie publică in Bucureşti, Sos Panduri No. 4 averea mobilă urmărită a debit. Căpitan Cristea Adam care se compune din una sufra­gerie lemn de nuc culoare maron si altele anume specificate in procesul­­verbal de urmărire, spre despăgubirea credit. Soc Leonida & comp. Pub. 66978 Dos. 8127/934. -----•••.».---­In baza adresei No. 14960/934 a Jude­­cătoriei Ocolului II Bucureşti, se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 Noembrie 1934, dela orele 12 din zi înainte se va vinde la licitaţie publică in Bucureşti, Calea Griviţei No. 39 averea mobilă urmărită a debit. I. Mun­­teanu care se compune din un dinam de 6 H. p. şi altele anume specificaţi în procesul-verbal de urmărire spre despăgubirea credit.Soc. Leonida & comp. Pub. No. 66991 Dos. 29808/931. -----.....----- ’­­ CIRC. 15 In baza adresei cu No. 35687/934 a Jud. Ocol. 4 Bucureşti, se aduce la cu­noştinţa generală că în ziua de 8 Noem­­brie 1934, la orele legale, se vinde CU licitaţie publică pe piaţa cea mai apro­piată averea mobilă urmărită a debit. Ion Nicolescu din Bucureşti, Calea Călăraşi No. 63 compusă din un şifonier o eta­jeră precum şi altele anume specificata în procesul-verbal de urmărire spre des­păgubirea credit. Eftimie Vasilescu Buc. Str. Olari No. 45. Pub. No. 19486

Next