Viitorul, decembrie 1934 - ianuarie 1935 (Anul 26, nr. 8063-8092)

1934-12-01 / nr. 8063

ANUL XXVI No. 8063 B u c g R E 0 A C 11 A Str, Edgar Quinet No. 2 RESTI H ADMINISTRATIA Str. R. Poincaré No. 17 Telefoanele: 38030; 37012; flîlUlcTORI C81BE8CMIE Se primesc direct la Administraţia ziarului şi prin agențiile de Publicitate Manuscrisele nepoliticate se distrug IN TARA Un an ......... 600 lei II Trei luni ....... 150 lei Şase luni...... 300 . || Un exemplar 2 . Mituţiuni publice şi particulare 1000 lei anual Taxa se plătește In numerar Dir. G-reca Sâmbătă 1 Decembrie 1934 A BN AMENTE IN STRtSNATATE Un an .... Sase luni ...1100 lei -7150 .II Trei luni ........ 400 lei Un exemplar ....6 a P. T. T. cont. erre. No. 137282/926. Opera ce ne Stam lată Rea credință sau altceva ? — Cooperatorii cer votarea nouei legi — — aMmpm—nm—ggpMromni iiinni iii i lOTJTOjamroij.miity.T'a'ii.fMiuiwMMiiranimict —gw In sesiunea trecută, Senatul a sunt principiile noei legi î Inten^ sificarea controlului, îndrumărei si supravegherei prin alte mijloace decât, cele de până acum. De ce era necesară această măsură? Fiindcă aşa cum au fost organizate uniunile de control prin legea votată de parlamentul naţional ţărănist, au însemnat crearea de instituţii de teroare şi spoliaţiune îndrăzneaţă. Reprezentanţii acestora, au mers aşa de departe cu practicele nenorocite, meate atuncî când băncile populare, n au mai avut cu cele plăţi contribuţii din care să întreţină consiliile si comitetele uniunilor. LE-AU CONFISCAT UNITATI TOR SATESTI CUPOANELE OBLA RENTE PANA LA ANUL 1938. . . lată deci ce apără şi primul rând partidul naţional-ţărănesc. In al doilea loc, noua lege reorganizează instituţiile centrale unde dintr’o oarbă pornire politicianistă, s’a ţinut seama nu de interesele economiei naţionale, ci de preocupările clientelei electorale. La aceste instituţii au fost puşi unii conducători cari, ori au fost condamnaţi, pentru escrocherii ori se găsesc sitai în cercetarea parchetelor. La discuţia legei, se vor produce destule dovezi în parlament, dar cum partidul naţionalţărănesc se găseşte în seria solidarizărilor cu „fruntaşi“ ca d-l Boilă, îi va acoperi desigur şi pe cei visaţi în cooperaţie. In al treilea loc, noua lege aduce REDUCERI DE DĂRI DE TAXE, DE TARIFE DE TRANSPORT tuturor unităţilor cooperative. Partidul naţional ţărănesc se opune acestor avantagii acordate satelor. De ce ? Numai pentru a-şi apăra şi întreţine clientela electorală instalată la unităţile cooperative. Pentru acest partid faptul că o mişcare economică este pusă în slujba a milioane de mici producători, nu are importanţă, atâta vreme cât nu sunt menţinuţi beneficiarii guvernărilor naţionalţărăniste, împotriva inei asemenea mentalităţi s’au ridicat toate congresele cooperatiste ţinute în întreaga ţară. S’au votat moţiuni de încredere in d-l M. Negură subsecretar de stat la domenii şi s’a cerut votarea imediată a legii. Oricâte sforţări ar face, oricâte insulte ar risipi şi la orice trivialităţi s’ar deda conducerea partidului naţional ţărănesc, legea cooperaţiei va fi votată. Nu pot fi neglijate interesele de viaţă ale mie! mişcări în care acţionează milioane de __ c", fiindcă naţional-ţărăniştii înţeleg să-şi apere prin orice mijloace partizanii care au împins cooperaţia la ruină. Atât, deocamdată. La vreme, vor veni documente care vor edifica şi pe d. Mihalache asupra celor pe care îi apără azi. Nu numai opinia publică rare a ordinei iar chiar adversarii noştri publici sunt siliţi să recunoască formidabila operă de guvernare şi de legiferare realizată de partidul naţional-liberal în mai puţin de un an de guvernare efectivă. Cu hotărâre, energie şi chibzuinţă, au fost rezolvate probleme de o importanţă covârşitoare. In pragul nouei sesiuni legislative care a început, o scurtă privire asupra acestei opere nu este fără interes. Guvernul naţional-liberal presidat de d-l George Tătărescu a început prin introducerea ordinei în finanţele publice şi prin legile de degrevare fiscală cari au liberat factorii de producţiune de o fiscalitate excesivă, au redus impozitele la puterea de contribuţiune reală a contribuabilului făcând să înceteze antagonismul dintre Stat şi cetăţeni. Guvernul şi Parlamentul au soluţionat azi cu curaj dar şi cu spirit de echitate, cea mai grea problemă financiară, economică şi socială,- problema conversiunei datoriilor, pe care toate guvernele precedente se arătaseră neputincioase şi incapabile de a o soluţiona. împotriva tuturor campaniilor şi agitaţiilor încercate, legea s'a aplicat, a intrat în conştiinţa ţării. Cum atât de bine constata deunăzi d-nul preşedinte al consiliului Gh. Tătărescu, aplicarea legii conversiunii este nu numai o manifestaţie a sănătăţii şi cuminţeniei ţării, dar este în acelaşi timp şi o manifestare plebiscitară de încredere generală în guvernul şi în regimul pe care-l reprezintă O altă înfăptuire importantă este reducerea cu peste 5 miliarde a cuponului datoriilor externe, înlăturându-se totdeodată şi un control incompatibil cu demnitatea şi independenţa ţării. Nu mai reamintim decât Iterasele~ei vitale, în treacăt politica de asigu-________...g...., şi a prestigiului autorităţei în Stat, organizarea învăţământului nuntpf,timripa munepi naţio- ’•votat nma le°e a cooperaţiei meprotecţiunea muncei naţio ,^.f& gă reorganizeze această miş-Care, acţiunea sanitară, etc. care de ridicare economică a ma- Graţie succesului împru- selor populare Săteşti. Acest pro. . . , ject urmează a fi desbatut m actuinutului intern de înzestra- ala sesîunele către Cameră. Care _ __ _ 1 __J. __M/i«. 7^ /-ii t re, — cu prilejul căruia s’a manifestat puternic simţimântul de solidaritate naţională, — armata ţarei va fi înzestrată cu tot utilajul modern necesar şi se vor putea pune în valoare bogăţiile productive ale solului nostru. O altă operă pozitivă ne stă în faţă. In sesiunea legislativă actuală nu se vor vota legi multe, dar de o însemnătate covârşitoare. In primul rând toată lumea e de acord că este necesar să se dea ţărei o organizare administrativă care să asigure o mai bună gospodărie, într’un spirit de continuitate şi de control al vieţei administrative care lipseşte astăzi. Prin crearea Consiliului economic superior şi prin reorganizarea Camerelor profesionale se vor da o îndrumare şi un control mai eficace economiei naţionale. Pe tărâmul învăţământului, cerinţele vremurilor ne impun o reorganizare a învăţământului practic profesional. O reformă, în ordinea morală, s’a dovedit necesară. Va trebui ca atât responsabilitatea ministerială cât şi aceea a mânuitorilor de bani publici să fie încadrate în texte de lege cât mai severe şi mai precise, preventive şi represive, menite a asigura controlul şi să înlăture suspiciunile. Cooperaţia va trebui să dobândească o mai potrivită îndrumare pentru a corespunde cu îndoitul ei scop social şi economic. Iată opera ce aşteaptă şi pe care guvernul şi parlamentul naţional-liberal o vor realiza fără şovăire, cu aceiaşi râvnă şi cu conştiinţa că slujesc astfel ţara şi iu NOTE mm ELEGANT& PARISIANA Dacă Viena era altădată patrimoniul sau obârșia unui anumit fel al luxului in îmbrăcămintea masculină, — care nu era la adăpost de orice critică printr’o prea nuanțată sublimere de linii de afectare. — Parisul a fost este de dorit a rămâne, orașul adevăratei elegante şi adevăratei vnute în felul de a se presenta în societate, un bărbat nu numai „de lume“ aristocratică, dar un burghes Parisian cu simţul estetic. Această faimă a eleganţei în îmbrăcăminte era una din cele ce contribuiau la aşezarea francezilor pe un grad de civilizaţie deosebit şi ridicat. Desigur se vor fi găsit oricând oameni , cărora să le sparg, ca un lucru cu totul secundar, grija de îmbrăcăminte, deşi aceştia nu trebuiau să, treacă repede asupra înţelepciunei din proverbul „J'habit fait le moine“ sau al vostru „Haina face pe om“... Orice s’ar spune eleganţa vestmântului aduce cu ea o voia de frumuseţevisuală, care nu strică preocupărei estetice. Sofiştii, profesorii erau rău văzuţi de grecii, vechi, pentru că primeau bani pe lecţiile lor, şi erau luxoşi îmbrăcaţi. Să recunoaştem că ar fi, să ne întoarcem prea mult înapoi, dacă nni am condamna pe ici ce primesc un onorariu pentru munca lor, sau ar fi dacă nu nu eşti, dar cu îngrijire îmbrăcaţi. Serile la Paris aduceau o notă de solemnitate. Francezii nu intrau într’un restaurant de mâna întâia, precum nu se duceau la teatru de cât în „habit", adică în frac, cum aristocraţia engleză face acelaşi lucru la masa de seară, chiar când cinează numai bărbatul cu femeia în sufrageria sobră şi elegantă străjuită de valeţi plini de importanţă. Dar războiul care a schimbat atât de multe lucruri, şi-a răsturnat atât de numeroase tradiţii, a făcut să se relaxeze moda eleganţei masculine la Paris, — şi deducem aceasta din alarma pe care comercianţii, în frunte cu croitorii fireşte, o dau, prin întruniri publice. Se fac comitete, se avizează la mijloacele de a reînvia vechea eleganţă, care în afară de latura de onorabilă vishnie, are repercusiuni fericite şi asupra comerţului. Ce-ar fi dacă într’o rea A, femeile ar deveni deodată vrăşmaşele luxului şi eleganţei ? Câte falimente nu s’ar produce, şi ar panică ar coprinde armata modistelor, croitorilor, coaforilor, manicuristelor ? Dar, oricum, a reveni la vechea eleganţă, este o datorie pentru Paris, idealul vostru în materie de bun gust in toate manifestările vieței... •PETPONIV* Partidul naţional-ţărănesca început o campanie pe chestiunea Skoda, care este de la un capăt la altul trivialitate. Este trivială în gândire şi este in expresie. Dacă ne obişnuisem cu vocabularul de isterie suburbană de la „Dreptatea“, nu ne închipuiam însă că naţional-ţărănismul însemnează o deformaţiune atât de profundă încât să falsifice noţiunile cele mai clare şi să calomnieze numele cele mai curate. Campania „Dreptăţii“ pleacă de Campania naţional-ţărănistă trivialitate în rândurile naţional-ţărăniste. Fiindcă altfel nu s’ar explica de ce „Dreptatea“ nu răspunde decât prin înjurături şi trivialităţi la faptele precise din raport. Aceasta însemnează că nu poate să răspundă altfel. „ „ Poziţia partidului naţional-taranesc este deci extrem de suspectă din acest punct de vedere. Ea apare ca o campanie de intimidare a ce-, lor chemaţi să soluţioneze problema Skoda. Se imbăreşte deci o presiune asupra organelor însărcinate cu rezolvirea chestiunii. Iată cum apare campania de tri la premiza că Înjurătura persis-. .'V.'rsTAYLLaiiY“ fiindcă abtentă și obscură poate să înlocuia-1 y?1,tati a ^Drcpt^b^fondca^a^ scă adevărul şi respectul elementar pe care oamenii si-1 datoresc reciproc. Care este într’adevăr poziţia partidului naţional-ţărănesc în afacerea Skoda ? In primul rând este fapt că ancheta parlamentară a fost cerută de acest partid, care a avut si membri în comisiune. In al doilea rând în loc să aştepte rezultatul acestei anchete numite în urma insistenţelor naţional ţărăniste, partidul a pus pe d. Armand Călinescu să întocmească un contra-raport depus pe biroul comisiunii în acelaş timp cu raportul. Ce denotă acest lucru ? Că partidul d-liii Mihalache se simte vinovat într’o măsură oarecare dacă uzează de asemenea procedee. Fiindcă nu se poate alcătui replica , până când nu cunoşti afirmaţiile. Graba, pe care au pus-o în fabricarea disculpării unor acuzaţiuni necunoscute încă, demonstrează conştiinţa vinovăţiei anumitor persoane. , Altfel nu am fi asistat la acest lucru surprinzător ca intr’o comisie parlamentară, care a însărcinat în unanimitate cu redactarea raportului pe unul din membrii săi, să apară un contra-raport. Dar trecând peste acest proee-L den nou în analele parlamentare, ce vedem ? Că partidul naţional-ţărănesc nu aşteaptă discutarea în comisie a raportului şi nici verdictul parlamentului, că începe o campanie scabroasă de calomniere a raportorilui şi de atac în contra guvernului. Ce reiese din acest lucru ? Că raportul Bentoiu a atins chestiunile nevralgice ale afacerii Skoda, că observațiunile şi concluziunile lui sunt juste dacă ele au dat naștere unei complecte de aite fel nu poate fi interpretată. Cine ar putea să vadă în apologia disperată a lui Romulus Boilă — ol!E la victimă“ cum zice „Dreptatea “ şi în solidarizarea unui întreg partid cu nişte oameni asupra cărora atârnă grave bănueli şi asupra cărora justiţia nu s’a pronunţat, altceva decât conştiinţa culpabilităţii acestor oameni ? Vechii tovarăşi de arme ai d-lui Boilă et comp. încearcă să scape de sancţiuni pe acei cari au păgubit statul. Se uită însă că în această campanie de solidarizare boiliană partidul naţional-ţaranesc îşi pierde ultimile resturi de onoare, pe care le mai conserva. Itt (Continuare în pagina 2-a) „ Cronica dramatică Teatrul Regina Maria ,SPIONAJ“ piesă în 3 acte de Galar şi Arta de M. FĂRCĂŞANU Nu cunosc pe abilii autori ai „Spionajului“ şi deci nu pot să pun concluzii decât pentru speţa, prezentată aseară la „Regina Maria“. Romanul detectiv este însă pasiunea iubitorilor de fantezie, de joc pur şi de geometrie logică. De aceea cei mai mulţi din oamenii inteligenţi au citit cel puţin pe Poe Doyle iar mai în urmă pe Chesterton. Romanul detectiv nu trebue considerat deci ca un minus habens al literaturii ei dimpotrivă ca un gen egal de interesant cu celelalte şi unde reuşita este extrem de grea. Probă că dintre atâţia scriitori de romane detective rezistă foarte puţini la analiza literară. Geniul lui Edgar Poe, construcţia sepuieticea ei eon de teatru pe temă detectivă, este aptă să intereseze şi să constituie un spectacol inteligent. Premiera de aseară a teatrului „Regina Maria“ este o producţiune de această natură. Nu există deci discuţiune asupra valorii literare sau dramatice decât din punctul de vedere al realizării problemii în cele mai bune condiţiuni. Caractere sau notaţiuni psihologice sunt elemente cu totul secundare pentru genul detectiv. Aici accentul se pune pe problemă. Se alccătuieşte adică o ecuaţie cu una sau mai multe necunoscute şi tot interesul estetic decurge din deslegarea treptată a acestei ecuaţii. Este ca o problemă de algebră unde ţi se dau anumite date cunoscute pentru a ajunge la descoperirea celor necunoscute. „Spionaj“, piesa prezentată la „Regina Maria“, trebue judecată subt acest unghiu şi vom recunoaşte de la început că trama faptelor este foarte bine construită, centrală a lui Conan Doyle, fantezia quasi-mistică a lui Chesterton sunt singurele bucurii ce rămân dintr’un imens material de combinaţii detective. Este adevărat că o serie de alţi scriitori mai puţin celebri au dat cărţi foarte isbutite în acest domeniu. D-na Agatha Christie de pildă, ale cărei atrăgătoare romane detective se publică în colecţia „Le Masque“, are câteva de cea mai bună calitate. Cât despre succesulProblema este dispariţia unui traacestui geniu pătura cititoare de stat. Acest fapt este prezentat înastăzi. o indicaţie precisă avem într’o serie de alte elemente, destieazul Wallace a cărui vâlvă senate să complice rezolvarea problematoreşte mai mult. genului decât,mei şi mai ales, să dea mai multe valorii literare. I direcţii investigaţiilor. Dacă însă In acest cadru situată, o piesă, felul de a pune problema detectivăi este foarte bun în „Spionaj“, dozarea etapelor este mai slabă. Actul I, de pildă, este cu totul plicticos şi prolix. Prolixitate ce se întâlneşte şi în ultimul act. Dacă s’ar fi concentrat mai mult compoziţia acestor două acte, împreună cu actul II, care este foarte bine alcătuit, am fi obţinut o piesă detectivă de cea mai bună calitate. * Spectacolul a fost deci monoton în prima parte şi interesant într’a doua. Afluenţa publicului cam redusă ceea ce dovedeşte o oarecare răceală pentru genul detectiv şi în general pentru tot ce nu este lacrimogen şi erotic. In orice caz premiera de aseară este captivantă pentru amatorii de roman poliţist Nu lipseşte nici detectivul clasic, cu numele aproape inevitabil de John Brown şi care, după vechea metodă deductivă, face o suită de raţionamente revelatoare. Aici este voluptatea lectorului de romane detective şi „Spionaj“ i-o dă. Intrepretarea a fost la nivelul standard al teatrului „Regina Maria“ , unul sau doi actori buni şi restul actori tineri. D. G. Storin cu înfăţişarea masivă, cu talentul său sobru, ci dicţiunea clară şi expresivă nu ar de făcut niciun efort pentru a aprestanţă şi adevăr amiralul Morstan. Personalitatea artistică d-lui Stormn este una dintre cele mai interesante şi creaţiunile sa sunt uneori de o putere neobişnuită. Desigur rolul de aseară nu a permis o „creaţiune“. D. Tony Bulandra a dat un detectiv foarte reuşit. Grima şi joar d-sale, minuţios îngrijite, au compus un John Brown veridic, fără pipă şi pardesiu cadrilat. Este interesant să-l vezi pe d. Bulandri mlădiindu-şi talentul şi în alte direcţii decât în acel stereotip clişei de îndrăgostit. Marile sale calitâţ de artist îi permit să evoluiem cu inteligenţă într’o gamă i’parti întinsă de roluri. Probă felul, ir care a realizat tipul detectiv. D. Ronea are un fizic simpatic şi a avut momente bune (a plâns frumos), d. Marcel Enescu este că: întotdeauna lipsit de şansă şi nu are niciun farmec cu care ar putea să supleeze deficiențele jocului rolitica undară a Belgiei Din Bruneies se anunţă că In şedinţa de ieri a camerei, d. Theunis, prese. D-l THEUNIS dintele consiliului, a răspuns diferitelor interpelări şi in special interpelării adresată de deputatul socialist vanderveide, care arătase cu o zi mai înainte primejdiile ce pot decurge dintr o politică deflaţionistă şi de dictatură economică. Primul ministru a arătat inutilitatea devalorizării, afirmând cu tărie că francul Belgian nu se află un pericol şi a promis că va sprijini organizaţiunile micilor depunători. Camera se va pronunţa astăzi asupra declarației ministeriale. (Rador). Ecouri E nu a avut loc la Roma, căsătoria religioasă a contelui Charles de Chambrun, ministrul Franţei la Roma, cu princesa Lucien Murat. Ceremonia a avut loc în capela Nunţiului la Roma, desfăşurându-se în cea mai strictă intimitate. Un match de box din Porpiniattara (Italia) s’a sfârşit într’un mod foarte tragic. Boxerul Ruffini a căpătat o lovitură de pumn în faţă dela protivnicul lui. Tânărul boxer a căzut în nesimţire la pământ. Toate ostenelile doctorilor de a-l readuce la viaţă au fost zadarnice. Nenorocitul a murit de o hemoragie cerebrală, în câteva ceasuri. In Rusia sovietică avortul a fost legiferat pentru ca să aibă medicii cu adevărat mâna liberă. In celelalte state avortul este oficialmente interzis. Rusia este mare, populaţia suficientă, deci libertatea stârpirei nu este o pagubă prea simţită pentru stat şi societate. In ţările din occident populaţia scade din diferite cauze şi avortul nu este încurajat, ci dimpotrivă, laudă se aduce mamelor cu mulţi copii. Şi la noi acum s’a făcut o Întrebare prin publicitate medicilor de seamă pentru a se şti dacă socot necesar legiferarea libertăţei operaţiunilor de avort. Răspunsul lor a fost negativ. Juriştii cu vază la aceiaşi întrebare, au răspuns însă afirmativ. Dacă a ajuns chestiunea asta în discuţia publică înseamnă un pas făcut pe calea adevărului. înainte vreme, nici nu era de gândit ca să se vorbească despre libertatea de a se scăpa o femeie nici de a douăzecea sarcină. Era un păcat care ducea drept înfocul iadului, închisorile prirer de vinovaţi, spitalele mereu ocupate de nebuni, sau de bolnavi de tot soiul cerşetori hidoşi, vagabonzi periculoşi, toţi aceştia sunt rezultatul naşterilor cu duimul şi mai ales în clasele paupere. Familiile bogate n’au avut niciodată nevoe să ceară consimţământul cuiva pentru a nu primi copilul pe care îl socoteau de prisos. A cere libertatea avortului înseamnă a cere prea mult fiindcă s’ar face şi abuzuri. Sunt operatori în lumea asta atât de ahtiaţi de câştig încât ar fi în stare să facă ei propagandă pentru stârpirea naşterilor. Dar faţă de greutăţile vieţei şi mai ales faţă de puţina siguranţă ce au astăzi femeile în legăturile căsătoriei, se vor face avorturi din ce în ce mai multe şi pe ascuns. Pentru ca să nu scadă populaţia trebuesc convinse mai ales femeile că suferinţele lor nu vor fi zadarnice şi că vor avea ajutorul necesar pentru creşterea copiilor. Nu legile restrictive pot fi o stavilă avorturilor ci starea de spirit dominant a tinerilor perechi cari îşi întemeiază un cămin. Căsătoria fără copil este o parodie a familiei; fără copii, soţii ajung cu timpul să-şi dea seama că au fost pe lume călători inutil, ca pasagerii unui hotel. Copiii din aventură să trăiască fiindcă aşa cere legea ! Când a fost un bastard fericit . Există, în voe sau fără voe, o lege a necesitatei supreme pe care o simte fiecare individ în parte ea decide. Când copilul nu este dorit, în zilele noastre, nu mai are scăpare ; se găsesc mijloace pentru a-1 înlătura. Moare femeie în avorturi prost executate. Acest lucru ar trebui prevăzut și înlăturat, căci nu se poate impune unei femei săl fie mamă, când nu voeşte să fie. a. m. h Preocupări Problema maternităţei La Universitate Noul laborator al Facultăţii de Farmacie — Fosta sală a Senatului a fost transformată în cel mai mare laborator din ţară Nu se pot construi la boi crucişătoare şi dirijabile, deoarece nu dispunem de capitaluri atât de mari pentru a face şantierele şi uzinele necesare realizării unor astfel de opere technice.E însă de mirare că în ţara noastră nu se poate fabrica o aspirină şi alte produse farmaceutice pe care le importăm destul de scump. Trebue să trimitem corăbii de grâne, trenuri de cherestea şi cele mai frumoase fructe ale ţării, pentru a obţine în schimb câteva baloturi de mătase şi lădiţe de medicamente. Şi dacă e greu să imităm mătăsurile străine, medicamente am putea prepara singuri, având în ţară belşug de minereuri şi tot felul de plante medicinale. Ne lipsesc laboratoarele bine utilate, cum au industriile farmaceutice din străinătate, dar înjghebarea unor astfel de întreprinderi ştiinţifice nu necesită capitaluri piea mari. România e una din ţările cele mai favorizate din Europa prin solul ei fertil şi prin climatul ei. Rusia are mai mult pământ negru, dar clima ei e mult, mai aspră, verile secetoase sunt mult mai frequente şi toamnele se transformă în ierni timpurii. Ţările mediterane au un climat ideal, dar pământul nu e pretutindeni bun pentru vegetaţie, fiind prea mare proporţia terenurilor nisipoase şi calcaroase. In plus soarele e uneori prea arzător şi ploile au un caracter torenţial prea violent. România are şi sol bun şi climă bună, de aceia botaniştii străini sunt miraţi de numărul mare de ierburi, burueni şi plante necesare extragerii medicamentelor. Or, aceste plante le exportămeftin pentru a le importa scump sub forme de medicamente. O împrejurare fericită a intervenit pentru facultatea de farmacie care va avea repercusiuni bune şi asupra industriei noastre farmaceutice. Se ştie ca muzeul de antichităţi şi fostul local al Senatului din palatul universităţii au fost evacuate. Sălile care adăpostiau pietrele muzeului au în-" transformate în laboratorul de chimie analitică al d-lui prof. dr. Deleanu, iar fosta sală a Senatului a devenit acum un vast laborator de chimie farmaceutică şi galenică sub conducerea d-lui prof. dr. Pamfil. Acest nou laborator e cel mai mare din ţară. Sute de studenţi pot lucra simultan în cele mai bune condiţiuni. In zilele când nu sunt lucrări sala se transformă într’un vast amfiteatru, putând asista la cusuri peste 1.000 de studenţi ai facultăţii de farmacie. D-l dr. Angelescu, ministrul instrucţiunei, în cuvântarea ţinută la inaugurarea acestui laborator, a atras atenţiunea studenţilor că în această sală a răsunat glasul lui Ion C. Brătianu, al lui Titu Maiorescu, al lui I. I. C. Brătianu şi Take Ionescu. Ministrul şcolilor a urat ca de azi înainte să răsune în această sală glasul oamenilor de ştiinţă. „Graţie gospodăriei facultăţii, a spus de prof. dr. Vintilescu, decanul facultăţii de farmacieÎ n cuvântarea de deschidere, noul laborator al universităţii, ca şi celelalte laboratoare ale acestei tinere facultăţi sunt înzestrate cu tot materialul didactic necesar instrucţiei complecte a studenţilor în farmacie şi suntem convinşi că universităţile străine la care adesea au recurs studenţii farmacişti români, nu le oferă condiţii mai bune de studii şi cercetări. Infimpe lângă că fiecare laborator are biblioteca sa de specialitate, facultatea are o bibliotecă centrală ■ sa, pe care a dorit-o timp de a (Continuare în pagina 2-a)