Viitorul, octombrie 1936 (Anul 28, nr. 8616-8642)
1936-10-01 / nr. 8616
I TRIANON. — Deschiderea cu Franceska Gaal în Caterina. ARO. — Simfonia IX-a (Schlussakkords cu Maria von Tasnady, Nill Birgel și Lil Dagover, jurnal Fox. Complectare colorată. SAVOY. — Prințesa Olga (Cabina B. 80). Jurnal și complectară. SCALA. — Sub două drabele cu Claudette Colbert, Ronald Colman şi Jamal. CAPITOL. — Stan şi Bran Ţigani, Jurnal. ROXY. Stan şi Bran Ţigani. Jurnal. ■ELECT. — L’or dans la rue (Aur în Stradă) cu Danielle Darieux. REGAL. Soţie contra secretară, cu Clark Gabie şi Jurnal Paramount. IMI Lilian Harvey. FEMINA. — Tinereţea unei Regi*w, cu Otto Tresler şi Jenny Jugo. VOX. — „D-1 Sherlock şi D-na Rohnes“ cu William Powell şi Gin-Dr Rogers şi Matchul de Box Joelis-Jack Sharkey, Jurnal Fox. CORSO. — 13 ore în văzduh, cu Cred Mac Murray, Jurnal şi Compl. BALAS BD. — Ţiganii, compl. Viaţa Maxim Gorki. (JANON. — închis pentru renovare. OMNIA. — Chipuri uitate şi In umbra scaunului electric. MIA. — Indiile se revoltă şi Antonia. BIZANTIN. — Când liliacul înfloreşte Şi Avioanele morţii. DARLY. ■— O căsnicie modernă cu Miriam Hopkins şi Trăiască iubirea. FRANKLIN. — îngerul întunericului Hi Fredric March. D-ra Picollo cu Dolly Haas. FORUM. — Chipuri uitate şi Aşa te Vreau. MODEL. — Frate contra frate şi Vecinul dragostei. MARCONI. — Charles Boyer in Inpuls plutitoare şi jurnal Paramount. LIA. — Timpuri noul şi Dominionul ferie. REGELE FERDINAND. — Automobilul fantomă şi Noaptea visurilor mele. ODEON. — Noaptea ispitelor şi O Ventură în zori de zi. MILANO. — Mademoiselle Mozart şi Micile aliate. VOLGA. — Tumultes şi Nopţi în harem. PARIS. — Bestia din Londra şi Mireasa vândută. DORY. — Koenigsmark. Miracolul hrascat şi trupa de reviste. PACHE. — Trandafirii negrii şi învingătorul. CENTRAL. — Omul din două lumi, astrula morţii şi revista. Subţire dulce. SIC. — Jean Kepura şi Cursa dragostei cu James Gognet şi Joan Blondei. LOLICA. — Singură pe lume şi dr. Socrates. AIDA. — Biroul 2 spionaj şi Szőke Szakai detectiv. PAX. — Frate contra frate şi Princesa Turandot. COTROCENI. — In curând deschiderea, sub o nouă direcţiune. Sala complect renovată şi mărită. ARPA. — Frédirc March şi Charles Raughton în „Mizerabilii” şi jurnal. CITY. — Pasiunea mea şi un Prinţ Charmant cu Carl Brisson. BARCELONA. — Misterul celor 13 mascaţi şi Contrabandiştii de opium. VOLTA. — Micul rebel. Botezul copilului lui Petrache Lupu şi jurnal. AMERICAN. — Shirley Temple în Micul rebel şi Prada. REX. — Insula groazei şi O aventură în Mexic. SPLENDID. — Cuibul femeilor şi Casa misterioasă. IZBANDA. — Chipuri uitate şi Desfiguratul, Boris Karloff. SANTA-LUCIA. — 5 fetiţe se mărită şi Dubla existenţă a condamnatului Derek. Banii însângeraţi. EDISON — Ruleta morţii şi Vreau să-mi trăesc viaţa şi trupa Kanner. LUCIFER. — Indiile se revoltă şi Caranga. ORFEU. — Cobra Tango şi Calea laptelui. ASTRA. — Te-am iubit întotdeauna şi Pe mările Chinei. ATENEUL TEI. — Iubesc toate femeile şi Regele Parisului. Venus. — Stan şi Bran scoţieni şi Dragoste la microfon. RAHOVA. — Manevrele de toamnă cu Ida Wust şi Leo Slezak şi Casa Rothschild cu George. Arliss şi Boris Karloff. GLORIA. — Club de famines cu Danielle Darrieux şi Extravaganţă. TOMIS. — 2 filme . Păcatul Stellei Parish şi Trădare. CARMEN. .— Fiicele d-nei Lehman şi Casa Rothschild. MARNA. — Picolino şi Copilul durerii. DOROBANŢI. — Bestia din Borneo şi papagalul Chinezesc. ILEANA. — Mandatul de arestare şi Dorinţa. ARPA — Frederick March cu Charles Laughton în „Mizerabilii“ şi jurnal. TRIUMF. — Aremele veghează şi Cardinalul Richeliu ! DIANA. — Traficanţii de opium şi Ultima romanţă. LIZEANU. — Copilul străzii şi Agentul G. Pagina 11-a saMLMSCA LITERE. ARTE Genul revuistic este spectacolul cel mai dificil de realizat, reuşita lui fiind condiţionată de foarte multe elemente. Nu e suficient, un text spiritual cu şarje incisive. Pe lângă ooinia zilei, revista reclamă un aranjament muzical şi coreografic, inteligent alcătuit, decoruri şi costumaţia de gust, o regie inventivă şi în plus actori talentaţi şi pricepuţi. Spre deosebire de stagiunile trecute, compania d-lor Vlădoianu şi Constantinescu prezintă anul acesta o revistă de factură occidentală. „101 Alhambra Melody“ satisface pe deplin, toate exigenţele. Scrisă cu vervă şi humor, revista oferă în cele două acte de mare montare, un prilej continuu de amuzament hilar. Ariile muzicale de unantren absolut, vădesc nu numai remarcabilele talente din partea compozitorilor noştri de muzică uşoară ci şi excelente aptitudini pentru muzica specială de revistă. Melodiile d-lor I. Vasilescu, M. Constantinescu, Albin, Wilnov, Claude Nicolau etc., executate de o orchestră ireproşabilă, se insinuiază extrem de rapid printre rândurile de fotolii, rezervate şi staruri. Scenele de mare succes, se perindă cu fiecare schimbare de decor. Groner, actorul de inepuizabile resurse, interpretează cu talentul său provocator de bună dispoziţie, numeroase roluri. Cele mai gustate de public sunt: „Asul Alhambrei“, „Nepoftitul“ şi „D-l Goldeanu“. Egal simpatizat de public, s-a dovedit a fi H. Nicolaide. „Jucând“ pe grecul, Nicolaide a confirmat din nou că posedă calităţile unui comic veritabil.Vocea etern piţigăiată a lui Dan Demetrescu, îi recrutează la fiecare reprezentaţie un contingent nou de admiratori, cari se aliniază celor vechi, în număr destul de impozant. Masca lui Giovani, Negus-ul lui Antoniu, glasul lui Titi Botez, precum şi contribuţia originală şi merituoasă a d-lor Gărdescu, Bang, Mironescu, Danovsky, Bertea şi ceilalţi colaborează armonic şi inteligent cu vedetele de care ne-am ocupta elogios mai sus. Partea feminină a companiei, a fost împrospătată cu câteva achiziţii de valoare. Dintre nouile angajate, singura Agnia Bogoslava se evidenţiază prin ingenuitate şi farmecul cu care disează. In ce priveşte vechile stele, tot Silly Vasiliu, a rămas în capul plutonului. O urmează, explodând de temperament Lulu Nicolau. Lizette Verea, neschimbată. Cu aceleaşi calităţi şi defecte: agreabilă, dar cu o notă de excesivă vulgaritate, iar vocea în nota zilei, în curs de devalorizare. Virginia Popescu de o remarcabilă distincţie scenică, Florica Demion sglobio. Surorile Marga şi Didina Radulescu, un preţios duet muzical. Restul artistelor, corecte. Excelent baletul şi numerile coreografice produse sub auspiciile d-lui Siomin. Decorurile, costumele şi divertismentul „The Crazy Silicopeters“ interesante. „101 Alhambra Melody“ este o revistă fastuoasă. Aglomeraţiapublicului trebue să fie pentru intreprizii directori ai companiei, o indicaţie. Să nu abandoneze calităţile revistei cu care şi-au inaugurat activitatea în noua sală. INTERIM Premiera de mâine seară „Fiumeu, Domnul Ministru" la Teatrul „Regina Maria". Ultimele spectacole cu ,,Napo leon Unicul“ Mâine seară. Miercuri, la orele 9 foarte precis, compania dramatică de la teatrul Regina Maria, reprezintă a doua premieră a stagiunii, irezistibila comedie „Fiu-meu, domnul ministru“ (în franţuzeşte „Fiston“) de André Birabeau, care a realizat serii triumfale, la Paris, la Viena, la Londra, şi pe toate scenele pe care a fost reprezentată. „Fiu-meu, domnul ministru“ este o amuzantă actualitate ,din care André Birabeau a făcut o comedie satiră nu împotriva vreunui regim politic, ci împotriva moravurilor pe care regimul nu cată să le suprime. Cele patru acte de vervă scânteetoare și de humor sănătos ale lui André Birabeau vor fi interpretate la teatrul Regina Maria de un numeros ansamblu, în frunte cu marele maestru al râsului d. V. Maximilian, cu d-nii: I. Talianu, Marcel Enescu, J. Constantinescu, Cr. Etterle, Petru Nove, I. Manta, V. Bulandra, Al. Brunetti şi d-nele Maria Sandu, Tantzi Cocea, Elvira Petreanu şi Francisca Cristian. Astăseară Marţi şi în matineurile cu preţuri populare de Joi şi Sâmbătă se reprezintă ultimele spectacole cu celebra piesă „Napoleon Unicul“ de Paul Raynar. Aceiaş distribuţie de la premieră în frunte cu d-nele Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Mohor, şi d-nii: Tony Bulandra, I. Talianu, Dr. Etterle. Muzica românească la Radio-Praga Astă seară Marţi 29 Septembrie ora 23.15 are loc la postul de radio din Praga un concert de muzică românească şi clasică, cu concursul compatrioatei noastre primadonă Praga, care va executa următorul program Tiberiu Brediceanu, „Pe sub flori mă legănai“ şi „S’a dus cucul“. Emil Montia „La fântâna cu găleata“; E. Candela, „Ochi albaştri“; Maria Herescu, „Doina Jiului“; D. Mihăilescu- Toscani, „Şi mi-e dor“; Ion Paschil „Cine n’are dor“; Bellini, „Casta-Diva“ (Norma), pelches. „Aria Clopoţeilor“, Lakmé Concert In amfiteatru liceului „Sf. Petru şi Pavel“ din Ploeşti a avut loc dri concertul d-şoarei Sofia Jianu, laureată a conservatorului din Bucureşti şi Milano. Concertul a fost dat cu concursul d-lui George Stefanovici de la Opera Română. S-au cântat compoziţii din Verdi, Giordato, Bizet, precum şi mai multe bucăţi de muzică populară românească. Această manifestaţie muzicală s’a bucurat de un strălucit succes. ».Moldova“, poem simfonic da Smetana la Radio In cadrul concertului simfonic al Orchestrei Radio, d. D. Teodoru, cunoscutul violonist, va executa astăseară Marţi, 29 Septembrie, la ora 21.45, ca solist, concertul pentru vioară şi orchestră de Glazunov şi „Mol,dova“, poem simfonic de Frederic Smetana. Se ştie că în acest poem, marele compozitor cehoslovac a împletit, din melodii alese, firul uneia dintre cele mai frumoase poveşti despre râul Vltava, care şerpueşte printre stâncile şi pe câmpiile Cehoslovaciei şi care trece prin mijlocul oraşului Praga. Viaţa acestei ape care se confundă cu destinul poporului ceh este înfăţişată de Smetana într’o lumină de înaltă poezie. Tot ceia ce văd undele râului în calea lor: peisaje, cetăţi, ruine, cu tot lanţul lor de legende şi fapte istorice, sunt deasemeni evocate, odată cu descrierea melodică a murmurului, a căderilor, a dansurilor de ape. In programul concertului simfonic de astăseară mai figurează uvertura la „Nunta lui Figaro“ de Mozart şi „Paiaţe“ o nouă lucrare a compozitorului român C. Bobescu,autorul poemului „Trandafirii Roşii“? Transmiterea acestui concert de către posturile noastre de radio constitue una dintre cele mai interesante părţi ale programului muzical de astăzi. Cronica teatrală M l1 te Ara EBiif ..101 Alhambra Metody” D- V. MAXIMILIAN ŞTIRI ARTISTICE TEATRELEI TEATRUL NATIONAL. — Generaţie de sacrificiu. TEATRUL REGINA MARIA. — Napoleon unic.*‘ TEATRUL COMOEDIA. — Prima zi de primăvară. TEATRUL LIGII CULTURALE. *Convertirea d-nei preşedinte. TEATRUL RENAȘTERA. — Nocturna TEATRUL ALHAMBRA. — 101 Alhambra melody. TEATRUL NATALIŢA PAVELESCU : Delictul din noaptea nunţii. TEATRUL ROXY. — Umbra galbenă. De la Teatrul Naţional La Teatrul Naţional se fac mari pregătiri în vederea premierei piesei „Troilus şi Cressida“, de Shakespeare, care se va reprezenta în seara de Luni 5 Octombrie, în regia d-lui Soare Z. Soare. In seara de 18 Decembrie, Teatrul Naţional va sărbători, printr-o reprezentaţie festivă, cu piesa „Institutorii“, de d-l N. Soreanu, care împlineşte 40 de ani de activitate neîntreruptă pe scena Teatrului Naţional. Reparaţiile la Opera Română Se aduce la cunoştinţa publicului că reparaţiile ce sunt în curs la Opera Română, nefiind încă terminate, deschiderea stagiune! se amână cu câteva zile după data fixată. Afişe speciale, vor anunţa data precisă a primului spectacol. Teatrul „Renaşterea“ Astăzi şi în fiecare seară, la orele 9 — pe scena Teatrului Renaşterea (Sala Liedertafel) Str.. Academiei 20 — se reprezintă cu mare succes admirabila piesă „Nocturna” trei acte (4 tablouri) a d-lui L. Dauş. Mulţumită preţurilor (80—60—40— 20 lei) în care se cuprind toate taxele, Teatrul Renaşterea dă prilejul tuturor claselor sociale să guste un adevărat spectacol de artă. O misiune arheologică daneză în România A sosit în ţară, cu scopul de a studia monumentele noastre romane şi bizantine, o misiune archeologică daneză compusă din d-nul Ejnar Dyggve, architect-archeolog, d-na Dyggve, de asemeni architectă şi d. William Norvin, filolog clasic, profesor la Universitatea din Copenhaga. D. Ejnar Dyggve, conducătorul misiunii, profesor la Gliptoteca „Ny Carlsberg“ din Copenhaga, membru al Academiei regale daneze, membru în numeroase academii şi instituţii archeologice daneze şi străine, este unul din cei mai distinşi archeologi europeni. Celebritatea d-sale se datoreşte mai ales studiilor pe care le-a făcut asupra architecturii greceşti şi expediţiilor de săpături la care a participat în Grecia şi în Iugoslavia. In această ultimă ţară, d-sa a explorat în deosebi cunoscutul oraş antic Salona. In numeroase din lucrările d-sale archeologice a avut colaborarea d-nei architecte Dyggve. D. prof. univ. William Norvin, specializat în studiul epocei antice clasice şi al influenţelor antichităţii asupra primului ev mediu. D-sa a publicat mai multe ediţii ştiinţifice după texte de filosofie greacă din epoca antică decadentă, precum şi texte latine medievale. In unele din importantele d-sale lucrări a căutat să precizeze rolul pe care l-au avut şcolile antice pentru formarea dogmaticei şi filosofiei Bisericei ortodoxe. Misiunea daneză, care vine din Iugoslavia şi Bulgaria, se va opri la noi în ţară până în a doua jumătate a lunii octombrie. In acest timp va căuta să viziteze în special antichităţile greco-romane şi bizantine din Dobrogea. D. Norvin se interesează mai ales de influenţele culturii bizantine asupra poporului, nostru, în vederea unei lucrări pe care o pregăteşte despre începuturile culturale ale Europei de Sud-Est. Cu prilejul trecerii d-sale prin România, d. Ejnar Dyggve va ţine câte o conferinţă la Universităţile din Bucureşti şi Cluj, în limba franceză, cu proiecţiuni, despre „Heroonul din Kalydon, un monument funerar elenistic din Etolia“. Având în vedere personalităţile eminente care o compune misiunea aceasta emenită, după prelegerile d-lui prof. N. Iorga la Universitatea din Copenhaga şi după activitatea distinşilor filologi danezi Sandfeld și Brendal cu privire la România, să contribue în chip efectiv la strângerea legăturilor intelectuale româno-daneze. • 4' ••-- — D-l prof. W. NORVIN I AZI LA RADIO Marţi, 29 Septembrie 1936 19.00 Ora. Mersul vremii. Bursa cerealelor. 19.04 Concert de după amiază. Muzică variată (discuri). UNIVERSITATEA RADIO 20.10 Patru decenii de la descoperirea razelor Röntgen de prof. Chr. Musceleanu. 20.30 Muzică uşoară. Th. Sibiceanu şi Valentin (2 piane); Balonaşe-rumba de Billy Mayerl; Lună albastră-blues de Duke Ellington; Obraz lângă obraz slow de Berlin; Vals romantic de Baie da Costa; Patru improvizaţii de Newel Chase; Vals englez de Gebhardt; Câteva melodii din filmele sonore. 21.05 Actualităţi. 22.30 Radio jurnal. Sport. 22.45 Continuarea concertului Simfonic: Simfonia No. VII in do major de Schubert 23.35 Muzică distractivă (discuri). 23.45 Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. avi roma.* Cursuri de franceză Direcţiunea cursurilor „Bossuet“ face cunoscut că în toate după amiezele, între orele 3—6, au loc cursuri de limbă franceză (preparaţii şi perfecţionări) pentru elevii tuturor şcoalelor (începând din clasa 4-a primară până la a 8-a secundară). Profesorii sunt exclusiv francezi. Programul cursurilor este cel din şcolile franceze , însă completat pentru a răspunde cerinţelor elevilor români. Pentru informaţii şi înscrieri, a se adresa la secretariatul cursurilor, str. G-ral Cristian Tell No. 18 (în dosul Legaţiei Franţei), dimineaţa de la 10-1 şi după amiază de la 5-6. Elevii trebue să fie prezentaţi de către părinţi. Toate Mesniciie pepinie (Continuare din pagina 1-a) Dar îţi este mai mare dragul ca ducându-te în staţiile mari cum este: Ateneul Român, Cercul Militar, Athenée Palace, Universitate, etc., să vezi zeci de maşini care de care mai elegante, mai comode şi în cea mai perfectă stare întreţinute. Aceasta foloseşte mult însăşi conducătorilor de maşini, căci tentează pe călători să circule mai mult cu maşina. Tramvaela şi autobuzele Dar dacă maşinile de piaţă sunt apanajul călătorilor cu oarecare stare materială — deşi s’a reglementat şi tariful — cetăţenii mai nevoiaşi au la îndemână tramvaele comunale cari astăzi sunt răspândite în toate colţurile Capitalei şi în număr îndestulător. Pe lângă aceste tramvaie aparţinând S. T. B.-ului, mai sunt şi autobuzele sau autocarele acestei societăţi cari complectează transportul pe străzile unde nu sunt în apropiere tramvai. Aceste autobuze atât exterior cât şi interior corespund şi ele gustului şi cerinţelor călătorilor. Trăsurile mai rămâne un mijloc de transport care însă se răreşte din ce în ce mai mult şi anume trăsurile. Ele, astăzi, servesc mai ales pentru plimbări. S’a dus vremea echipagiilor luxoase cari făceau fala şoselei Kiselef. Trăsurile reduse ca număr numai la câteva zeci, sunt menite în acest vârtej al civilizaţiei, să dispară complect de pe piaţa marilor oraşe. Ele nu mai satisfac, cerinţele de rapiditate de astăzi. Deaceia, în afară de câteva, cari vor deservi gusturile unor călători dornici de plimbări ce vor aminti doar trecutul, acest mijloc de transport ce a făcut furori odinioară, vor deservi în toată amploarea lor, doar călătorii oraşelor de provincie. N. TEODORU Staţie de maşini Tramvaiul cel mai întrebuinţat mijloc de circulaţie în Bucureşti. Ancheta judiciară executată de către cabinetul 5 instrucţie prin d-l jude G. Oprescu reţinând din mărturisirile arestaţilor Petre Murgo funcţionar al băncii Victoria, din Timişoara, Eug. Klyfer, ceasornicar John Emilia, toţi din Timişoara şi Ladislav Schäfer din Str. Vasile Lascar 22 Bucureşti — suficiente indicii de vinovăţie, precum şi din faptul că asupra lor s’au găsit vre-o 300 hârtii dolari perfect falsificaţi — a dispus emiterea mandatelor respective. Cercetările se îndreaptă în direcţia sursei de unde au intrat în ţară aceşti dolari — sursă care se crede a fi Budapesta. Cercetările continuă. Procesul Grosz Tribunalul Ilfov sc. II urma să judece în procesul de falsuri în care este implicat Eug. Grosz şi întreaga bandă. Experţii contabili şi grafici însărcinaţi de tribunal cu verificarea actelor, neterminând verificarea şi celelalte lucrări complimentare au anunţat că ar mai fi nevoie de încă o lună de zile pentru desăvârşirea acestora. Tribunalul a amânat, de aceea, desbaterile procesului la 2 Noembrie. Procesul Arabela Armăşescu In faţa Curţii cu Juraţi urma să compară pentru cunoscuta tentativă de asasinat făptuită contra d-lui dr. locot. Timoceanu, d-na Adela Armăşescu. Curtea fiind ocupată cu judecarea procesului ing. Liviu Ciulley, a amânat judecarea acestui proces. Judecarea recursului afacerii transferului belgian In faţa înaltei Curţii de Casaţie sc. II sub preşedinţia d-lui N. Bâdescu-Roşiori, a venit spre judecare recursurile condamnaţilor pentru escrocheria cu transferul belgian. Recurenţii, C. Vasilescu, Paul Nacht, C Călătorescu şi K. Linzmayer, apăraţi de d-nii avocaţi. Gr. Perieţeanu, Creţu, V. V. Stanciu, P. Iliescu, C Costăchescu şi Radu Budişteanu — cu a susţine 22 motive de recurs. În şedinţa de eri, au pledat d-nii V. V. Stanciu şi Creţu — după care şedinţa a fost amânată din lipsă de timp, în continuare pentru Luni 5 Octombrie. Procesul nenorocirii de la Cotroceni La Curtea de Apel sc. II sub preşedinţia d-lui N. Georgian, au continuat ori desbaterile apelurilor condamnaţilor în nenorocirea de la Cotroceni. Au fost audiaţi martorii apărării, d-nii Solomon ing., arhitect Culina şi dr. Mândreanu. Judecata a rămas în continuare pentru 6 octombrie. Palatul Justiţiei Falsificatorii de dolari iwl XXVITT ICg. 8801 ^ HSBOHBHHOBBaBagan Şedinţa Academiei Române In şedinţa Intima a Academiei Române ţinută Vineri, 25 Septembrie curent, d-l prof. I. Simionescu a prezentat scrierea sa „Auzite şi trăite în ţară", apărută in colecţia „Cartea Satului“ a Fundaţiunii culturale regale Principele Carol. D-sa a prezentat şi publicaţiunea „Energii române în străinătate“, conferinţă ţinută de d-sa la Ateneul Român în seara de 24 Februarie 1935. D-l dr. G. Marinescu a prezentat ediţia a II-a a scrierii sale „Lourdes şi Maglavit“ şi a oferit Academiei rapoartele pe care Societatea română de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie, Endocrinologie şi Medicină legală se va înfăţişa la Congresul ce se va ţine în Bucureşti de la 4 la 7 Octombrie viitor. D-l Prof. G. Ţiţeica, secretarul general al Academiei, a prezentat comunicarea făcută de d-l Mircea Djuvara în şedinţa publică a Academiei Române de la 25 Iunie trecut, publicată în limba franceză sub titlul: „La crise du Droit international public“. Apoi d-l Ţiţeica a atras atenţiunea asupra numărului de Aprilie-Septembrie curent al revistei „Archeion“, care apare la Roma sub direcţia d-lui Aldo Mieu şi în care, pe lângă un articol al compatriotului nostru d-l P. Sergescu despre „Les mathématiques dans le „Journal des savants 1665—1701“ şi pe lângă o dare de seamă asupra celei de a VIII-a reuniune a Academiei Internaţionale de Istoria ştiinţelor în Cluj şi Bucureşti în Aprilie trecut. Directorul revistei povesteşte o călătorie a sa în România, arătând cu multă căldură frumuseţile ţării noastre. MINISTERUI JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-na Maria Morariu, domiciliată în Iaşi, str. Petru Rareş No. 11 a făcut cerere acestui minister pentru fiul său Constantin Morariu de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Morariu în acela de Moruzan spre a se numi Constantin Moruzan. D. Saul A. Harabagiu, născut la 15 Ianuarie 1897 în Dorohoi domiciliat în Dorohoi, str. I. C. Brătianui No. 105 a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Harabagiu in acela de Segal spre a se numi Saul Segal. D-l Ioan K. Teleki, născut la 2 Septembrie 1901 în com. Prilipet, jud. Caraş, domiciliat în com. Topleţ, jud. Seitisrin, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Teleki” în acela de „Andrei” spre a se numi „Ioan Andrei”. • D. Eugen A. Grünfeld, născut la 24 Mai 1896 în com. Sighet, jud. Maramureş domiciliat în comuna Pâncota, jud. Arad a făcut cerere acestui ministru de a fi atuorizat să schimbe numele său patronimic de Grünfeld“ în acela de Gero spre a se numi Eugen Gero. Ministerul publici aceasta, conformart. 9 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. GREFA TRIB. ILFOV S. IV-a e. R. EXTRACT D-na Lucreţa C. Iordăchescu din Bucureşti, Str. Bădiţei No. 32, pri® petiţia înreg. la No. 39002 din 25 Septembrie 1936, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Constantin Iordăchescu pentru motive determinate de lege. Din a lor căsătorie a rezultat copila Mariana-Jeane în etate de 9 ani. S'a dat termen pentru a doua conciliere pentru ziua de 7 octombrie 1936. Prezentul extract se va publică în ziarul „Viitorul” conform art 285 c. e. Grefier, Grigorescu No. 62469. 26 Sept. 1936. GREFA TRIB. ILFOV S. l-a C. C. EXTRACT D-l Sergent Instructor Marin P. Mihai cu domiciliul ales la d-l av. Alex. I. Topârceanu din Bucureşti, str. Puţu cu apă rece No. 26, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Florica M. Mihai din Bucureşti. Din căsătorie a rezultat un copil anume Zoe de 2 ani. Acest extract se va publica in ziarul „Viitorul”. Grefier, Cismaru Dos. 6964/936. No. 50665. No. 50665. 19 Sept. 1936. Hill 111 VXIII 111! (Continuare din pagina 1-a) In aceste pagini, tineretul va găsi cel mai frumos şi înălţător exemplu de muncă, de muncă uriaşă, rodnică şi onestă, pusă în serviciul Ţării. Vor mai învăţa că oricât de grele şi vitrege ar fi împrejurările ce s’ar abate asupra neamului nostru, nu există pentru conducător un suport mai temeinic şi mai puternic decât optimismul, optimismul dârz, neînfrânat şi încrederea deplină, neţărmurită, în mintea, în sufletul şi în braţele noastre. O greutate în alcătuirea acestui volum am întâmpinat în ce priveşte orânduirea materialului Dacă fiecare colaborator ar fi scris numai despre un anumit subiect, sau fapt izolat, negreşit că sistematizarea ar fi fost mult uşoară, fiindcă totul s’ar fi urmat conform acestor subiecte speciale. Fiecare a scris însă ce ştia şi câte i-a spus inima despre el... şi au avut atâtea de spus. Ce ordine să alegi într’un noian de înfătuiri, într’o imensitate de idei pe care omul acesta le-a conceput şi le-a inspirat ? Ni s’a părut că ordinea cronologică ar fi cea mai potrivită pentru înşirarea faptelor, dar aceasta cu multă aproximaţie, fiindcă sunt articole cari înglobează mai multe epoci din activitatea sa; sunt altele cari îl înfăţişează psihologia, bazându-se pa faptele vieţii întregi şi în sfârşit unele reiau aceleaşi fapte. Din această cauză, planul cronologic va avea aspectul infinitelor unde eterice ce se întreţese în spaţiu, păstrându-şi fiecare caracterul, ca şi sufletul unic al lui Vintilă Brătianu, rupt din această energie creiatoare a oamenilor mari. Articolele de psihologie le-a ingrupat după cele ce descriiu faptele politice, în ordinea alfabetică a numelor de autori. Cum rămân desele repetiţiuni ce se întâlnesc în cele mai multe articole? Le-am respectat articolul în întregime cu riscul de a repeta idei şi fapte care le-a mai cuprins şi altul, fiind convinşi că deşi sunt aceleaşi, ele îmbracă totuşi forme deosebite după Inspiraţia şi sufletul aceluia ce le interpretează, iar pe de altă parte ne-am zis că a reveni asupra celor gândite şi săvârşite de Vintilă Brătianu, nu poate constitui o culpă după cum nu este o culpă repetarea rugăciunilor în biserică. Suntem deplin încredinţaţi cu cât trece timpul, că idealurile şi faptele lui Vintilă Brătianu, formează și vor forma Creiul de totdeauna al Românilor. g