Viitorul, octombrie 1936 (Anul 28, nr. 8616-8642)

1936-10-01 / nr. 8616

I TRIANON. — Deschiderea cu Fran­­ceska Gaal în Caterina. ARO. — Simfonia IX-a (Schlussak­kords cu Maria von Tasnady, Nill Bir­gel și Lil Dagover, jurnal Fox. Com­­plectare colorată. SAVOY. — Prințesa Olga (Cabina B. 80). Jurnal și complectară. SCALA. — Sub două drabele cu Claudette Colbert, Ronald Colman şi Jamal. CAPITOL. — Stan şi Bran Ţigani, Jurnal. ROXY. Stan şi Bran Ţigani. Jurnal. ■ELECT. — L’or dans la rue (Aur în Stradă) cu Danielle Darieux. REGAL. Soţie contra secretară, cu Clark Gabie şi Jurnal Paramount. IMI Lilian Harvey. FEMINA. — Tinereţea unei Regi­­*w, cu Otto Tresler şi Jenny Jugo. VOX. — „D-1 Sherlock şi D-na Rohnes“ cu William Powell şi Gin-Dr Rogers şi Matchul de Box Joe­lis-Jack Sharkey, Jurnal Fox. CORSO. — 13 ore în văzduh, cu Cred Mac Murray, Jurnal şi Compl. BALAS BD. — Ţiganii, compl. Viaţa Maxim Gorki. (JANON. — închis pentru renovare. OMNIA. — Chipuri uitate şi In um­­bra scaunului electric. MIA. — Indiile se revoltă şi Antonia. BIZANTIN. — Când liliacul înflo­­reşte Şi Avioanele morţii. DARLY. ■— O căsnicie modernă cu Miriam Hopkins şi Trăiască iubirea. FRANKLIN. — îngerul întunericului Hi Fredric March. D-ra Picollo cu Dolly Haas. FORUM. — Chipuri uitate şi Aşa te Vreau. MODEL. — Frate contra frate şi Ve­­cinul dragostei. MARCONI. — Charles Boyer in In­puls plutitoare şi jurnal Paramount. LIA. — Timpuri noul şi Dominionul fer­ie. REGELE FERDINAND. — Automo­bilul fantomă şi Noaptea visurilor mele. ODEON. — Noaptea ispitelor şi O Ventură în zori de zi. MILANO. — Mademoiselle Mozart şi Micile aliate. VOLGA. — Tumultes şi Nopţi în harem. PARIS. — Bestia din Londra şi Mi­reasa vândută. DORY. — Koenigsmark. Miracolul hrascat şi trupa de reviste. PACHE. — Trandafirii negrii şi în­vingătorul. CENTRAL. — Omul din două lumi, astrula morţii şi revista. Subţire dulce. SIC. — Jean Kepura şi Cursa dra­gostei cu James Gognet şi Joan Blondei. LOLICA. — Singură pe lume şi dr. Socrates. AIDA. — Biroul 2 spionaj şi Szőke Szakai detectiv. PAX. — Frate contra frate şi Prin­­cesa Turandot. COTROCENI. — In curând deschi­derea, sub o nouă direcţiune. Sala complect renovată şi mărită. ARPA. — Frédirc March şi Charles Raughton în „Mizerabilii” şi jurnal. CITY. — Pasiunea mea şi un Prinţ Charmant cu Carl Brisson. BARCELONA. — Misterul celor 13 mascaţi şi Contrabandiştii de opium. VOLTA. — Micul rebel. Botezul co­pilului lui Petrache Lupu şi jurnal. AMERICAN. — Shirley Temple în Mi­cul rebel şi Prada. REX. — Insula groazei şi O aventură în Mexic. SPLENDID. — Cuibul femeilor şi Casa misterioasă. IZBANDA. — Chipuri uitate şi Des­figuratul, Boris Karloff. SANTA-LUCIA. — 5 fetiţe se mărită şi Dubla existenţă a condamnatului De­rek. Banii însângeraţi. EDISON — Ruleta morţii şi Vreau să-mi trăesc viaţa şi trupa Kanner. LUCIFER. — Indiile se revoltă şi Ca­­ranga. ORFEU. — Cobra Tango şi Calea lap­telui. ASTRA. — Te-am iubit întotdeauna şi Pe mările Chinei. ATENEUL TEI. — Iubesc toate fe­meile şi Regele Parisului. Venus. — Stan şi Bran scoţieni şi Dragoste la microfon. RAHOVA. — Manevrele de toamnă cu Ida Wust şi Leo Slezak şi Casa Rothschild cu George. Arliss şi Boris Karloff. GLORIA. — Club de famines cu Da­nielle Darrieux şi Extravaganţă. TOMIS. — 2 filme . Păcatul Stellei Parish şi Trădare. CARMEN. .— Fiicele d-nei Lehman şi Casa Rothschild. MARNA. — Picolino şi Copilul dure­rii. DOROBANŢI. — Bestia din Borneo şi papagalul Chinezesc. ILEANA. — Mandatul de arestare şi Dorinţa. ARPA — Frederick March cu Char­les Laughton în „Mizerabilii“ şi jurnal. TRIUMF. — Aremele veghează şi Car­dinalul Richeliu ! DIANA. — Traficanţii de opium şi Ultima romanţă. LIZEANU. — Copilul străzii şi Agen­tul G. Pagina 11-a saMLMSCA LITERE. ARTE Genul revuistic este spectacolul cel mai dificil de realizat, reuşita lui fiind condiţionată de foarte multe elemente. Nu e suficient, un text spiritual cu şarje incisive. Pe lângă ooinia zilei, revista reclamă un aranjament muzical şi coreo­­­grafic, inteligent alcătuit, decoruri şi costumaţia de gust, o regie in­ventivă şi în plus actori talentaţi şi pricepuţi. Spre deosebire de stagiunile tre­­cute, compania d-lor Vlădoianu şi Constantinescu prezintă anul a­­cesta o revistă de factură occiden­tală. „101 Alhambra Melody“ satisfa­ce pe deplin, toate exigenţele. Scrisă cu vervă şi humor, re­vista oferă în cele două acte de mare montare, un prilej continuu de amuzament hilar. Ariile muzicale de un­­antren absolut, vădesc nu numai remar­cabilele talente din partea compo­zitorilor noştri de muzică uşoară ci şi excelente aptitudini pentru muzica specială de revistă. Melo­diile d-lor I. Vasilescu, M. Cons­tantinescu, Albin, Wilnov, Cl­aude Nicolau etc., executate de o or­chestră ireproşabilă, se insinu­­iază extrem de rapid printre rân­durile de fotolii, rezervate şi sta­ruri. Scenele de mare succes, se pe­rindă cu fiecare schimbare de de­cor. Groner, actorul de inepuiza­bile resurse, interpretează cu ta­lentul său provocator de bună dis­poziţie, numeroase roluri. Cele mai gustate de public sunt: „Asul Al­­hambrei“, „Nepoftitul“ şi „D-l Gol­­deanu“. Egal simpatizat de public, s-a dovedit a fi H. Nicolaide. „Jucând“ pe grecul, Nicolaide a confirmat din nou că posedă calităţile unui comic veritabil.­­Vocea etern piţigăiată a lui Dan Demetrescu, îi recrutează la fie­care reprezentaţie un contingent nou de admiratori, cari se alinia­ză celor vechi, în număr destul de impozant. Masca lui Giovani, Negus-ul lui Antoniu, glasul lui Titi Botez, pre­cum şi contribuţia originală şi merituoasă a d-lor Gărdescu, Bang, Mironescu­, Danovsky, Bertea şi ceilalţi colaborează armonic şi in­teligent cu vedetele de care ne-am ocupta elogios mai sus. Partea feminină a companiei, a fost împrospătată cu câteva achi­ziţii de valoare. Dintre nouile angajate, singura Agnia Bogoslava se evidenţiază prin ingenuitate şi farmecul cu care disează. In ce priveşte vechile stele, tot Silly Vasiliu, a rămas în capul plutonului. O urmează, explodând de temperament Lulu Nicolau. Li­­zette Verea, neschimbată. Cu ace­leaşi calităţi şi defecte: agreabilă, dar cu o notă de excesivă vulga­ritate, iar vocea în nota zilei, în curs de devalorizare. Virgini­­a Popescu de o remarcabilă distinc­ţie scenică, Florica Demion sglo­­bio. Surorile Marga şi Didina Radu­lescu, un preţios duet muzical. Restul artistelor, corecte. Exce­lent baletul şi numerile coreogra­­fice produse sub auspiciile d-lui Siomin. Decorurile, costumele şi diver­tismentul „The Crazy Silicopeters“ interesante. „101 Alhambra Melody“ este o revistă fastuoasă. Aglomeraţia­­pu­­blicului trebue să fie pentru intre­­prizii directori ai companiei, o in­dicaţie. Să nu abandoneze calită­ţile revistei cu care şi-au inaugu­rat activitatea în noua sală. INTERIM Premiera de mâine seară „Fiu­­meu, Domnul Ministru" la Teatrul „Regina Maria". Ulti­­mele spectacole cu ,,Napo­ leon Unicul“ Mâine seară. Miercuri, la orele 9 foarte precis, compania dramatică de la teatrul Regina Maria, reprezintă a doua premieră a stagiunii, irezisti­bila comedie „Fiu-meu, domnul mi­nistru“ (în franţuzeşte „Fiston“) de André Birabeau, care a realizat se­rii triumfale, la Paris, la Viena, la Londra, şi pe toate scenele pe care a fost reprezentată. „Fiu-meu, domnul ministru“ este o amuzantă actualitate ,din care André Birabeau a făcut o comedie­ satiră nu împotriva vreunui regim politic, ci împotriva moravurilor pe care regi­mul nu cată să le suprime. Cele pa­tru acte de vervă scânteetoare și de humor sănătos ale lui André Bira­beau vor fi interpretate la teatrul Re­gina Maria de un numeros ansam­blu, în frunte cu marele maestru al râsului d. V. Maximilian, cu d-nii: I. Talianu, Marcel Enescu, J. Con­stantinescu, Cr. Etterle, Petru Nove,­­ I. Manta, V. Bulandra, Al. Brunetti şi d-nele Maria Sandu, Tantzi Cocea, Elvira Petreanu şi Francisca Cri­stian. Astăseară Marţi şi în matineurile cu preţuri populare de Joi şi Sâmbă­tă se reprezintă ultimele spectacole cu celebra piesă „Napoleon Unicul“ de Paul Raynar. Aceiaş distribuţie de la premieră în frunte cu d-nele Lucia Sturdza-Bu­­landra, Maria Mohor, şi d-nii: Tony Bulandra, I. Talianu, Dr. Etterle. Muzica românească la Radio-Praga Astă seară Marţi 29 Septembrie ora 23.15 are loc la postul de radio din Praga un concert de muzică româ­nească şi clasică, cu concursul com­­patrioatei noastre primadonă Pra­­ga, care va executa următorul program Tiberiu Brediceanu, „Pe sub flori mă legănai“ şi „S’a dus cucul“. Emil Montia „La fântâna cu găleata“; E. Candela, „Ochi albaştri“; Maria He­rescu, „Doina Jiului“; D. Mihăilescu- Toscani, „Şi mi-e dor“; Ion Paschil „Cine n’are dor“; Bellini, „Casta-Di­va“ (Norma), pelches. „Aria Clopo­ţeilor“, Lakmé Concert In amfiteatru liceului „Sf. Petru şi Pavel“ din Ploeşti a avut loc dri concertul d-şoarei Sofia Jianu, lau­reată a conservatorului din Bucureşti şi Milano. Concertul a fost dat cu concursul d-lui George Stefanovici de la Opera Română. S-au cântat compoziţii din Verdi, Giordato, Bizet, precum şi mai multe bucăţi de muzică populară româ­nească. Această manifestaţie muzicală s’a bucurat de un strălucit succes. ».Moldova“, poem simfonic da Smetana la Radio In cadrul concertului simfonic al Orchestrei Radio, d. D. Teodoru, cu­noscutul violonist, va executa astă­seară Marţi, 29 Septembrie, la ora 21.45, ca solist, concertul pentru vioa­ră şi orchestră de Glazunov şi „Mol­,­dova“, poem simfonic de Frederic Smetana. Se ştie că în acest poem, marele compozitor cehoslovac a împletit, din melodii alese, firul uneia dintre cele mai frumoase poveşti despre râul Vltava, care şerpueşte printre stân­cile şi pe câmpiile Cehoslovaciei şi care trece prin mijlocul oraşului Pra­ga. Viaţa acestei ape care se con­fundă cu destinul poporului ceh este înfăţişată de Smetana într’o lumină de înaltă poezie. Tot ceia ce văd un­dele râului în calea lor: peisaje, ce­tăţi, ruine, cu tot lanţul lor de le­gende şi fapte istorice, sunt dease­­meni evocate, odată cu descrierea me­lodică a murmurului, a căderilor, a dansurilor de ape. In programul concertului simfonic de astăseară mai figurează uvertura la „Nunta lui Figaro“ de Mozart şi „Paiaţe“ o nouă lucrare a compozi­torului român C. Bobescu,­­autorul poemului „Trandafirii Roşii“? Transmiterea acestui concert de către posturile noastre de radio con­­stitue una dintre cele mai interesan­te părţi ale programului muzical de astăzi. Cronica teatrală M l1 te Ara EBiif ..101 Alhambra Metod­y” D-­ V. MAXIMILIAN ŞTIRI ARTISTICE TEATRELEI TEATRUL NATIONAL. — Generaţie de sacrificiu. TEATRUL REGINA MARIA. — Na­poleon unic.­­*‘ TEATRUL COMOEDIA. — Prima zi de primăvară. TEATRUL LIGII CULTURALE. *­Convertirea d-nei preşedinte. TEATRUL RENAȘTERA. — Noc­turna TEATRUL ALHAMBRA. — 101 Al­hambra melody. TEATRUL NATALIŢA PAVELES­­CU : Delictul din noaptea nunţii. TEATRUL ROXY. — Umbra gal­benă. De la Teatrul Naţional La Teatrul Naţional se fac mari pregătiri în vederea premierei piesei „Troilus şi Cressida“, de Shakespeare, care se va reprezenta în seara de Luni 5 Octombrie, în regia d-lui Soare Z. Soare. In seara de 18 Decembrie, Teatrul Naţional va sărbători, printr-o repre­zentaţie festivă, cu piesa „Instituto­rii“, de d-l N. Soreanu, care împli­neşte 40 de ani de activitate neîntre­ruptă pe scena Teatrului Naţional. Reparaţiile la Opera Română Se aduce la cunoştinţa publicului că reparaţiile ce sunt în curs la Opera Română, nefiind încă ter­­minate,­­ deschiderea stagiune! se amână cu câ­­teva zile după data fi­xată. Afişe speciale, vor anun­ţa data precisă a primului spectacol. Teatrul „Renaşterea“ Astăzi şi în fiecare seară, la orele 9 — pe scena Teatrului Renaşterea (Sala Liedertafel) Str.. Academiei 20 — se reprezintă cu mare succes ad­mirabila piesă „Nocturna” trei acte (4 tablouri) a d-lui L. Dauş. Mulţumită preţurilor (80—60—40— 20 lei) în care se cuprind toate ta­xele, Teatrul Renaşterea dă prilejul tuturor claselor sociale să guste un adevărat spectacol de artă. O misiune arheologică daneză în România A sosit în ţară, cu scopul de a stu­dia monumentele noastre romane şi bizantine, o misiune archeologică da­neză compusă din d-nul Ejnar Dyg­­gve, architect-archeolog, d-na Dyggve, de asemeni architectă şi d. William Norvin, filolog clasic, profesor la Uni­versitatea din Copenhaga. D. Ejnar Dyggve, conducătorul mi­siunii, profesor la Gliptoteca „Ny Carlsberg“ din Copenhaga, membru al Academiei regale daneze, membru în numeroase academii şi instituţii ar­­cheologice daneze şi străine, este unul din cei mai distinşi archeologi euro­peni. Celebritate­a d-sale se datoreşte mai ales studiilor pe care le-a făcut asupra architecturii greceşti şi expedi­ţiilor de săpături la care a participat în Grecia şi în Iugoslavia. In această ultimă ţară, d-sa a explorat în deosebi cunoscutul oraş antic Salona. In nu­meroase din lucrările d-sale archeolo­­gice a avut colaborarea d-nei archi­­tecte Dyggve. D. prof. univ. William Norvin, spe­cializat în studiul epocei antice clasi­ce şi al influenţelor antichităţii asupra primului ev­ mediu. D-sa a publicat mai multe ediţii ştiinţifice după texte de filosofie greacă din epoca antică decadentă, precum şi texte latine me­dievale. In unele din importantele d-sale lucrări a căutat să precizeze ro­lul pe care l-au avut şcolile antice pentru formarea dogmaticei şi filoso­­fiei Bisericei ortodoxe. Misiunea daneză, care vine din Iu­goslavia şi Bulgaria, se va opri la noi în ţară până în a doua jumătate a lunii octombrie. In acest timp va căuta să viziteze în special antichită­ţile greco-romane şi bizantine din Do­­brogea. D. Norvin se interesează mai ales de influenţele culturii bizantine asupra poporului, nostru, în vederea unei lucrări pe care o pregăteşte des­pre începuturile culturale ale Europei de Sud-Est. Cu prilejul trecerii d-sale prin Ro­mânia, d. Ejnar Dyggve va ţine câte o conferinţă la Universităţile din Bu­cureşti şi Cluj, în limba franceză, cu proiecţiuni, despre „Heroonul din Kalydon, un monument funerar ele­nistic din Etolia“. Având în vedere personalităţile e­­minente care o compune misiunea a­­ceasta e­menită, după prelegerile d-lui prof. N. Iorga la Universitatea din Copenhaga şi după activitatea distin­şilor filologi danezi Sandfeld și Bren­­dal cu privire la România, să contri­­bue în chip efectiv la strângerea le­găturilor intelectuale româno-daneze. • 4' ••-- — D-l prof. W. NORVIN I AZI LA RADIO Marţi, 29 Septembrie 1936 19.00 Ora. Mersul vremii. Bursa ce­realelor. 19.04 Concert de după amiază. Mu­zică variată (discuri). UNIVERSITATEA RADIO 20.10 Patru decenii de la descoperi­rea razelor Röntgen de prof. Chr. Musceleanu. 20.30 Muzică uşoară. Th. Sibiceanu şi Valentin (2 piane); Balonaşe-rumba de Billy Mayerl; Lună albastră-blues de Duke Ellington; Obraz lângă obraz slow de Berlin; Vals romantic de Baie da Costa; Patru improvizaţii de Ne­wel Chase; Vals englez de Gebhardt; Câteva melodii din filmele sonore. 21.05 Actualităţi. 22.30 Radio jurnal. Sport. 22.45 Continuarea concertului Sim­fonic: Simfonia No. VII in do major de Schubert 23.35 Muzică distractivă (discuri). 23.45 Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. avi­ roma.* Cursuri d­e franceză Direcţiunea cursurilor „Bossuet“ face cunoscut că în toate după amie­zele, între orele 3—6, au loc cursuri de limbă franceză (preparaţii şi per­fecţionări) pentru elevii tuturor şcoa­­lelor (începând din clasa 4-a primară până la a 8-a secundară). Profesorii sunt exclusiv francezi. Programul cursurilor este cel din şcolile franceze , însă completat pen­tru a răspunde cerinţelor elevilor ro­mâni. Pentru informaţii şi înscrieri, a se adresa la secretariatul cursurilor, str. G-ral Cristian Tell No. 18 (în dosul Legaţiei Franţei), dimineaţa de la 10-1 şi după amiază de la 5-6. Elevii trebue să fie prezentaţi de către părinţi. Toate Mesniciie pepini­e (Continuare din pagina 1-a) Dar îţi este mai mare dragul ca ducându-te în staţiile mari cum este: Ateneul Român, Cercul Militar, Athe­­née Palace, Universitate, etc., să vezi zeci de maşini care de care mai elegante, mai comode şi în cea mai perfectă stare întreţinute. Aceasta foloseşte mult însăşi con­ducătorilor de maşini, căci tentează pe călători să circule mai mult cu maşina. Tramvaela şi auto­buzele Dar dacă maşinile de piaţă sunt a­­panajul călătorilor cu oarecare stare materială — deşi s’a reglementat şi tariful — cetăţenii mai nevoiaşi au la îndemână tramvaele comunale cari astăzi sunt răspândite în toate colţu­rile Capitalei şi în număr îndestulă­tor. Pe lângă aceste tramvaie aparţi­nând S. T. B.-ului, mai sunt şi au­tobuzele sau autocarele acestei socie­tăţi cari complectează transportul pe străzile unde nu sunt în apropiere tramvai. Aceste autobuze atât exterior cât şi interior corespund şi ele gustului şi cerinţelor călătorilor. Trăsurile mai rămâne un mijloc de transport care însă se răreşte din ce în ce mai mult şi anume trăsurile. Ele, astăzi, servesc mai ales pen­tru plimbări. S’a dus vremea echipa­­giilor luxoase cari făceau fala şose­lei Kiselef. Trăsurile reduse ca număr numai la câteva zeci, sunt menite în acest vârtej al civilizaţiei, să dispară com­plect de pe piaţa marilor oraşe. Ele nu mai satisfac, cerinţele de ra­piditate de astăzi. Deaceia, în afară de câteva, cari vor deservi gusturile unor călători dornici de plimbări ce vor aminti doar trecutul, acest mijloc de trans­port ce a făcut furori odinioară, vor deservi în toată amploarea lor, doar călătorii oraşelor de provincie. N. TEODORU Staţie de maşini Tramvaiul­ cel mai întrebuinţat mijloc de cir­culaţie în Bucureşti. ­ Ancheta judiciară executată de că­tre cabinetul 5 instrucţie prin d-l jude G. Oprescu reţinând din măr­turisirile arestaţilor Petre Murgo funcţionar al băncii Victoria, din Ti­mişoara, Eug. Klyfer, ceasornicar John Emilia, toţi din Timişoara şi La­­dislav Schäfer din Str. Vasile Lascar 22 Bucureşti — suficiente indicii de vinovăţie, precum şi din faptul că a­­supra lor s’au găsit vre-o 300 hârtii dolari perfect falsificaţi — a dispus emiterea mandatelor respective. Cer­cetările se îndreaptă în direcţia sur­sei de unde au intrat în ţară aceşti dolari — sursă care se crede a fi Budapesta. Cercetările continuă. Procesul Grosz Tribunalul Ilfov sc. II urma să ju­dece în procesul de falsuri în care este implicat Eug. Grosz şi întreaga bandă. Experţii contabili şi grafici însăr­cinaţi de tribunal cu verificarea ac­telor, ne­terminând verificarea şi ce­lelalte lucrări complimentare au a­­nunţat că ar mai fi nevoie de încă o lună de zile pentru desăvârşirea acestora. Tribunalul a amânat, de aceea, des­­baterile procesului la 2 Noembrie. Procesul Arabela Armăşescu In faţa Curţii cu Juraţi urma să compară pentru cunoscuta tentativă de asasinat făptuită contra d-lui dr. locot. Timoceanu, d-na Adela Armă­­şescu. Curtea fiind ocupată cu judecarea procesului ing. Liviu Ciulley, a amâ­­­­nat judecarea acestui proces. Judecarea recursului afacerii transferului belgian In faţa înaltei Curţii de Casaţie sc. II sub preşedinţia d-lui N. Bâ­­descu-Roşiori, a venit spre judecare recursurile condamnaţilor pentru es­crocheria cu transferul belgian. Recurenţii, C. Vasilescu, Paul Nacht, C Călătorescu şi K. Linzmayer, apă­raţi de d-nii avocaţi­­. Gr. Perie­­ţeanu, Creţu, V. V. Stanciu, P. Iliescu, C Costăchescu şi Radu Budişteanu — cu a susţine 22 motive de recurs. În şedinţa de eri, au pledat d-nii V. V. Stanciu şi Creţu — după care şedinţa a fost amânată din lipsă de timp, în continuare pentru Luni 5 Octombrie. Procesul nenorocirii de la Cotroceni La Curtea de Apel sc. II sub pre­şedinţia d-lui N. Georgian, au con­tinuat ori desbaterile apelurilor con­damnaţilor în nenorocirea de la Co­troceni. Au fost audiaţi martorii apărării, d-nii Solomon ing., arhitect Culina şi dr. Mândreanu. Judecata a rămas în continuare pentru 6 octombrie. Palatul Justiţiei Falsificatorii de dolari ­iwl XXVITT ICg. 8801 ^ HSBOHBHHOBBaBagan Şedinţa Academiei Române In şedinţa Intima a Academiei Ro­mâne ţinută Vineri, 25 Septembrie curent, d-l prof. I. Simionescu a pre­zentat scrierea sa „Auzite şi trăite în ţară", apărută in colecţia „Cartea Satului“ a Fundaţiunii culturale re­gale Principele Carol. D-sa a prezen­tat şi publicaţiunea „Energii române în străinătate“, conferinţă ţinută de d-sa la Ateneul Român în seara de 24 Februarie 1935. D-l dr. G. Marinescu a prezentat ediţia a II-a a scrierii sale „Lourdes şi Maglavit“ şi a oferit Academiei rapoartele pe care Societatea română de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie, Endocrinologie şi Medicină legală se va înfăţişa la Congresul ce se va ţine în Bucureşti de la 4 la 7 Octom­brie viitor. D-l Prof. G. Ţiţeica, secretarul ge­neral al Academiei, a prezentat co­municarea făcută de d-l Mircea Dju­­vara în şedinţa publică a Academiei Române de la 25 Iunie trecut, publi­cată în limba franceză sub titlul: „La crise du Droit international pu­blic“. Apoi d-l Ţiţeica a atras atenţiunea asupra numărului de Aprilie-Septem­­brie curent al revistei „Archeion“, care apare la Roma sub direcţia d-lui Aldo Mieu­ şi în care, pe lângă un articol al compatriotului nostru d-l P. Sergescu despre „Les mathéma­­tiques dans le „Journal des savants 1665—1701“ şi pe lângă o dare de seamă asupra celei de a VIII-a reu­niune a Academiei Internaţionale de Istoria ştiinţelor în Cluj şi Bucureşti în Aprilie trecut.­­ Directorul re­vistei povesteşte o călătorie a sa în România, arătând cu multă căldură frumuseţile ţării noastre. MINISTER­UI­ JUSTIŢIEI Direcţiunea Judiciară D-na Maria Morariu, domiciliată în Iaşi, str. Petru Rareş No. 11 a făcut cerere acestui minister pentru fiul său Constantin Morariu de a fi au­torizat să schimbe numele său patro­nimic de Morariu în acela de Moru­­zan spre a se numi Constantin Mo­­ruzan. D. Saul A. Harabagiu, născut la 15 Ianuarie 1897 în Dorohoi domici­liat în Dorohoi, str. I. C. Brătianui No. 105 a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Haraba­giu in acela de Segal spre a se numi Saul Segal. D-l Ioan K. Teleki, născut la 2 Septembrie 1901 în com. Prilipet, jud. Caraş, domiciliat în com. Topleţ, jud. Seitisrin, a făcut cerere acestui Mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Teleki” în acela de „Andrei” spre a se numi „Ioan Andrei”. • D. Eugen A. Grünfeld, născut la 24 Mai 1896 în com. Sighet, jud. Ma­ramureş domiciliat în comuna Pân­­cota, jud. Arad a făcut cerere acestui ministru de a fi atuorizat să schim­be numele său patronimic de Grün­feld“ în acela de Gero spre a se numi Eugen Gero. Ministerul publici aceasta, conform­­art. 9 din legea asupra numelui spre­­ ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. GREFA TRIB. ILFOV S. IV-a e. R. EXTRACT D-na Lucreţa C. Iordăchescu din Bucureşti, Str. Bădiţei No. 32, pri® petiţia înreg. la No. 39002 din 25 Sep­tembrie 1936, a intentat acţiune de divorţ în contra soţului său Constan­­tin Iordăchescu pentru motive deter­minate de lege. Din a lor căsătorie a rezultat copila Mariana-Jeane în etate de 9 ani. S'a dat termen pentru a doua con­ciliere pentru ziua de 7 octombrie 1936. Prezentul extract se va publică în ziarul „Viitorul” conform art 285 c. e. Grefier, Grigorescu No. 62469. 26 Sept. 1936. GREFA TRIB. ILFOV S. l-a C. C. EXTRACT D-l Sergent Instructor Marin P. Mihai cu domiciliul ales la d-l av. Alex. I. Topârceanu din Bucureşti, str. Puţu cu apă rece No. 26, a intentat acţiune de divorţ contra soţiei sale Florica M. Mihai din Bucureşti. Din căsătorie a rezultat un copil anume Zoe de 2 ani. Acest extract se va publica in zia­rul „Viitorul”. Grefier, Cismaru Dos. 6964/936. No. 50665. No. 50665. 19 Sept. 1936. H­ill 111 VXIII 111! (Continuare din pagina 1-a) In aceste pagini, tineretul va găsi cel mai frumos şi înălţător exemplu de muncă, de muncă u­­riaşă, rodnică şi onestă, pusă în serviciul Ţării. Vor mai învăţa că ori­cât de grele şi vitrege ar fi împrejură­rile ce s’ar abate asupra neamu­lui nostru, nu există pentru con­ducător un suport mai temeinic şi mai puternic decât optimismul, optimismul dârz, neînfrânat şi încrederea deplină, neţărmurită, în mintea, în sufletul şi în bra­ţele noastre. O greutate în alcătuirea aces­tui volum am întâmpinat în ce priveşte orânduirea materialului Dacă fiecare colaborator ar fi scris numai despre un anumit su­biect, sau fapt izolat, negreşit că sistematizarea ar fi fost mult u­­şoară, fiindcă totul s’ar fi urmat conform acestor subiecte specia­le. Fiecare a scris însă ce ştia şi câte i-a spus inima despre el... şi au avut atâtea de spus. Ce ordine să alegi într’un no­­ian de înfătuiri, într’o imensi­tate de idei pe care omul acesta le-a conceput şi le-a inspirat ? Ni s’a părut că ordinea crono­logică ar fi cea mai potrivită pentru înşirarea faptelor, dar a­­ceasta cu multă aproximaţie, fiindcă sunt articole cari înglo­bează mai multe epoci din activi­tatea sa; sunt altele cari îl înfă­ţişează psihologia, bazându-se pa faptele vieţii întregi şi în sfârşit unele reiau aceleaşi fapte. Din această cauză, planul cro­nologic va avea aspectul infini­telor unde eterice ce se întreţese în spaţiu, păstrându-şi fiecare caracterul, ca şi sufletul unic al lui Vintilă Brătianu, rupt din a­­ceastă energie creiatoare a oame­nilor mari. Articolele de psihologie le-a ingrupat după cele ce descriiu faptele politice, în ordinea alfa­betică a numelor de autori. Cum rămân desele repetiţiuni ce se întâlnesc în cele mai multe articole? Le-am respectat artico­lul în întregime cu riscul de a repeta idei şi fapte care le-a mai cuprins şi altul, fiind convinşi că deşi sunt aceleaşi, ele îmbracă totuşi forme deosebite după In­spiraţia şi sufletul aceluia ce le interpretează, iar pe de altă par­te ne-am zis că a reveni asupra celor gândite şi săvârşite de Vin­tilă Brătianu, nu poate constitui o culpă după cum nu este o culpă repetarea rugăciunilor în biseri­că. Suntem deplin încredinţaţi cu cât trece timpul, că idealurile şi faptele lui Vintilă Brătianu, for­mează și vor forma Creiul de totdeauna al Românilor. g

Next