Viitorul, februarie 1937 (Anul 29, nr. 8717-8740)
1937-02-01 / nr. 8717
I STIR! DIN CONSTANTA CONSTANTA, 30.ACELA SOC. ..BUNĂTATEA SAMARITEANA. Soc. „Bunătatea iSamariteană1" din localitate, din comitetul căreia fac parte persoane din înalta sa cetate a distribuit cu ocazia sărbătorilor, numeroase ajutoare la oamenii săraci. In cea mai mare parte ajutoarele au fost donat de negustorii şi oamenii de bine din oraşul nostru, cărora societatea le aduce vii mulţumiri pe această cale. INSULA „OVIDIU” A FOST EVALUATA LA 900.000 LEI.Se ştie că primăria municipiului nostru a hotărât exproprierea insulei „Ovidiu” din lacul Suit- Ghiol, pentru cauză de necesitate publică cu intenţia de a se transforma într’un parc şi debarcader, care să constitue un loc de recreaţie pe timpul verii. Cum moştenitorii defunctului Ion Movilă, nu au acceptat preţul oferit de primărie, s’a recurs la arbitrajul tribunalului, care în şedinţa de eri a evaluat insula la suma de 900.000 lei. Proprietarii insulei s’au declarat şi de data aceasta nemulţumiţi de preţul fixat de tribunal, atacând sentinţa cu apel-ADUNAREA GENERALA. Duminică dimineaţa se vor ţine în oraşul nostru, trei adunări generale . In sala teatrului „Tranulis” la orele 9, adunarea generală a Sindicatului „Docheri Manuali"’. La liceul comercial, ora 11 dimineaţa, adunarea generală a soc. „A.L.A.C.I.” în vederea constituirii cooperativei de credit La camera de comerţ, ora 10 dim. adunarea generală a corpului contabililor pentru ratificarea primiriei în corp a nouilor membri înscrişi. .HET DE BANI. — Răufăcători s'au introdus ori noaptea prin cheie potrivite în locuinţa femeiei Maria Tordea din str. Dragoş Vodă 9, furând o însemnată sumă de bani, şi au dispărut. Cazul fiind adus la cunoştiinţa poliţiei, s’au luat măsuri pentru indentificarea şi arestarea hoţilor. VOIAJOR FURAT DE UN HAMAL CLANDESTIN. — Voiajorul Max Haimovici din Bucureştiv.str. Bucur 16, venind ori cu trenul in localitate după afaceri, a fost întâmpinat de un vagabond, care s’a oferit ca în schimbul unei sume de bani să-i ducă geamantanele pe la clienţi. Nebăbuind nimic, voiajorul i-a încredinţat geamantanele şi a plecat urmat de hamal să-şi viziteze clienţii. Intrând într-un magazin, vioajorul a luat o parte din geamantane înăuntru, lăsând pe însoţitor afară cu un singur geamantan. La părăsirea magazinului, nu mică i-a fost mirarea, constatând că hamalul a dispărut împreună cu geamantanul pe care îl avea în păstrare. Păgubaşul s’a plâns poliţiei care a luat măsuri pentru indentificarea ş i arestarea botului. AGRESIUNE INTR’O CÂRCIUMA— In cârciuma „La 2 Lei” din str. Stefan cel Mare 28, s’a petrecut eri seară o sălbatică agresiune. Individul Vanea D. Mitu, fiind în complectă stare de ebrietate, a provocat un enorm scandal spărgând mai multe pahare și sticle. Un client voind să-l potolească, scandalagiul l-a lovit cu un pahar în cap, provocându-i o rană adâncă deasupra ochiului drept. Rănitul a fost transportat la spital, unde i s-au dat îngrijiri, iar scandalagiul a fost ridicat şi transportat la chestură unde a fost reţinut pentru cercetări. Pagina II-a. TIATIV.MINICA LITERE .ARTEi elevului Conferinţa d-lui prof. FI. Ştefănescu-Boangă O, profesor Ştefănescu-Boangă, rectorul Universităţii din Cluj şi subsecretar de stat la ministerul educaţiei naţionale a vorbit joi seara la Casa Şcoalelor, despre „Studiul individualităţii elevului“. Cunoaşterea individualităţii umane, a propriei noastre fiinţe în ceea ce are specific individual, este o problemă care a frământat şi continuă să frământe mintea omenească. Cu 29 secole înaintea noastră a răsunat celebra lozincă „Cunoaşte-te pe tine Însuţi“ rostită de Socrate, pentru că -1 considera această cunoaştere ca cea mai de preţ la care trebue să aspre un om, fiindcă ea constitue temelia Înţelepciunii omeneşti. Totuşi au trecut 25 secole şi această cunoaştere a persoanei umane nu a a- 3UBs în stadiul in care să ne mulţumească pe noi astăzi, datorită complexităţii firii umane, Cu atât mai greu ne va fi să cunoaştem pe semenii noştri şi mai ales să înţelegem individualitatea umană, în copii, pentru că in aceste fiinţe, forţele potenţiale cari zac ascunse nu au posibilitatea să iasă la lumină decât în cursul desfăşurării vieţii lor. D-sa arată apoi diferitele Încercări de natură empirică, în decursul veacurilor, spre a se ajunge la cunoaşterea individualităţii umane. Trecând la problema studiului şi cunoaşterea individualităţii din punct de vedere ştiinţific, conferenţiarul arată cum ştiinţele biologice şi în urmă şi patologice au trecut de la studiul generalului, la studiul individului, apoi la cunoaşterea obiectivă şi precisă a individualităţii spirituale. Individualitatea este ceva care se desfăşoară şi prin urmare toate funcţiunile de natură fiziologică ca şi de natură psichologică sunt în devenire şi în mişcare şi n’au aceiaş valoare, la orice fel de etate. In ultimii ani studiul Individualităţii a fost pus în legătură şi cu societatea, studiindu-se în mod ştiinţific, şi atitudinile sociale ale fiecărui individ. Astfel, s-a stabilit că există două categorii de atitudini : conservatoare şi radicale. Persoanele care în structura lor sunt cu atitudini conservatoare înclină spre naţionalism iar cele cu atitudini radicaliste spre internaţionalism. încheind, d-sa subliniază că şcoala e instituţia care trebue să facă educaţia individului şi să dirijeze forţele umane. Nu este permis ca inteligenţele remarcabile să rămănă in intunerecul satelor. Este datoria dascălilor să descopere aceste valori dându-le posibilitatea să se desvolte pentru că mai târziu să poată fi folositoare ţării. Numai atunci când selecţiunea acestor valori se va face pe cale ştiinţifică, rezultatele activităţii noastre vor fi nebănuit sporite. Majorarea salariilor funcţionarilor inferiori ai Fondului bisericesc din Bucovina — O măsură salutară a Mitropolitului Visarion — CERNĂUŢI, 30. — I. P. S. S. Mitropolitul Visarion al Bucovinei a supus discuţiei comitetului de direcţie de la Fondul bisericesc, situaţia materială a funcţionarilor inferiori, ale căror salarii erau prea mici. In conformitate cu decizia comitetului de direcţie, I. P. S. S. Mitropolitul Visarion a aprobat majorarea retribuţiilor următoarelor organe silvice, cu începere de la 1 ianuarie 1937 : Conducătorii silvici-ajutori: Scraba ,.Mihai, Dimitrovici Artemon, Ujică Traian și Dobrowolschi Toader, cari aveau salariu gradului de 2000 lei, li s’a majorat salarul la 2700 lei. Următorilor brigadieri silvici citit a, li s’a majorat salariul dela 1000 la 1850 iei: Popovici Traian, Cotlarciuc Valerian, Sandulean Vasile, Ungurean Vasile, Constantinovici Ioan, Zalutchi Otone, Malaicu Ilie, Comariţa Gheorghe, Cernea Carol, Cuclurean Gheorghe, Nichiforel Orest, Cristian Vladimir, Gheorghesi Zaharia, Chifan Constantin, Croitor Constantin, Bartoi Niculai, Onica Atanase, Netea Alexandru, Ursachi Octavian, Netea Gheorghe, Sanduleac Dumitru, Şindelaru Rem, Sahlean Arcadei, Petruc Constantin, Zub Aurel, Ştefaniuc Mihai, Strachmnuschi Adrian, Mafteian Dumitru. Următorilor practicanţi silvici, absolvenţi ai Şcoalei de brigadieri, având salariul unui brigadier silvic dvilla, li s’a majorat dela 1000 la 1850 lei, urmând să fie încadraţi în acest grad: Corotociuc Octavian, Veseli Max, Mihalschi Eugen, Jucovschi Max, Vichlidal Emanuil, Ştefanovici Isidor, Chilievici Victor, Clain Rudolf, Petricovschi Ştefan, Moroşan Eugen, Chistler Francisc, Popescu Vasile, Nica Istrate, Secot Otocar, Gribovschi Adrian, Stadler Ioan, Artmann Ferdinand, Jucovschi Antonie, Serata Vladimir, Huidei Emilian, Chindrac Alexandru, Zapotiţchi Mihai, Ivanovici Veniamin, Chirilovici Aurel, Hoşbotă Pamfil, Roşca Mihai, Huţan Gheorghe, Nenatie Octavian, Terleţchi Eugen, Andrişan Petru, Ciobotar loan, Ianovici Radu, Mihalescu Vasile, Ott Traian, Sfirid Constantin, Suşinschi Alfred, Polesciuc Toader, Bujdei Vespasian, Chisler loan, Lupaiescu loan, Adomniţei Constantin, Huţu Arcadie, Zota Mihai, Nuţu loan, Ianovici Adrian, Chindraciuc Dumitru, Spaniuc Mihai, Monastirschi Ştefan, Pleşca Gh., Prelipcean Constantin, Lungoci Dumitru, Creţuleac loan, Rezuş Gheorghe. Un volum de peste 400 pagini, comentat cu adnotări şi tot felul de formulare de VASILE M. DIMITRIU Consilier la Curtea de Apel din Timişoara. Preţul unui exemplar este 250 lei Cartea se poate procura — contra cost — de la autor, strada Gheorghe Lazăr Nr. 4, Timişoara (Cetate) sau T . . . . . . , prin Decanatele Barourilor sau Şefii Următorilor paznici (ajutori de pa- ■. . . v durari) li s’a majorat salariul dela 400 instanţelor judecătoreşti, la coman la 800 lei: Mironescu Ioan, Barbier Traian, Budnar Silvestri, Hurghiş Nicolae, Tătărău Amilofie, Carp Gheorghe, Big Petru, Nica Porfir, Iasinschi Pavel, Jitaru Alexandru, Rusu Gheorghe, Gazac Gheorghe, Grosu Constantin, Flocea Nicolai, Sulschi Gheorghe, Bendescu Orest, Posteuca Adam, Luța Petre, Onica Dimitrie, Grâul Mihai. iimeshmihi nenorocire din judeţul Cernăuţi — 0 gospodărie distrusă de foc. Proprietara carbonizată de vie — CERNĂUŢI, 30. —#O impresionantă nenorocire s’a întâmplat în comuna Osehlib, din judeţul Cernăuţi. Pe timpul nopţii trecute, s’a declarat un puternic incendiu în gospodăria văduvei Domnica Veghera. Din cauza vântului puternic, focul a luat proporţii, cuprinzând casa şi toate atenansele. Vecinii au alergat în ajutor, dar nu s’au putut apropia de gospodăria în flăcări, aşa că au fost nevoiţi să ia măsuri pentru salvarea caselor vecine. Proprietara casei, Domnica Veghera, a fost carbonizată de vie. Rămăşiţele cadavrului carbonizat au fost descoperite abia după ce întreaga gospodărie a ars până la temelii. Din ancheta jandarmilor rezultă că focul a luat naştere din cauza unui cuptor defectuos. STIRI ARTISTICE Formidabila comedie „De ziua neveste-mi“în serie triumfală la Teatrul „Regina Maria“ HnHBBHnaBHBanimain Matineuri Sâmbătă şi Duminici Un succes mereu crescând, subliniat cu hohote de râs şi ovaţii la scenă deschisă, înregistrează formidabila comedie „De ziua nevesti-mi“, care se reprezintă în fiecare seară la orele 9, precum şi în matineurile de astăzi Sâmbătă şi mâine Duminică la Teatrul „Regina Maria“. „De ziua nevesti-mi“ se joacă de aproape două luni de zile încontinuu, cu săli arhipline şi a fost considerată de întreaga presă şi de public, drept cea mai bună comedie jucată în ultimul timp pe scenele bucureştene. O montare senzaţională, cu toalete, muzică, 15 decoruri montate pe scena turnantă, precum şi o interpretare excepţională, în frunte cu d-l Tony Bulandra, asigură acestei comedii un succes desăvârşit. „De ziua nevesti-mii“ se reprezintă în fiecare seară la orele 9, precum şi în toate matineurile. Viitoarea premieră „CLOŞCA“ •La Teatrul „Regina Maria“ a intrat în repetiţie piesa „Cloşca“, de autorul cehoslovac Edmond Conrad, cu d-na Lucia Sturdza-Bulandra şi d-l Tony Bulandra în rolurile principale. Muzică rusească la „Pro-Arte“ Sâmbătă 6 Februarie, orele 5 d. a., va avea loc în sala Dalles, a 8-a conferinţă experimentală despre muzica rusească, organizată de „Pro-Arte'' Va conferenţia d-1 Emil Ciomac. Programul muzical va fi interpretat de d-na Maria Snejina, d-1 Sandu Albu şi d-1 C. Meitani. Biletele la agenţia artistică „Pro- Arte“, Calea Victoriei No. 39, la Wagons-Lits-Cook. Opera economica a (Continuare din pagina 1-a) Ghica nu au, deci, valoarea unor opere de pură ştiinţă economică, cât mai ales cuprind strădania de gândire a unui mare patriot de a răspândi idei noui, potrivite pentru ridicarea ţării din situaţia de primitivitate economică, în care se găsea“. In continuarea comunicării d-sale, d. prof. univ. Victor Slăvescu a prezentat distinşilor auditori, un bogat material de citate, din care să se poată vedea concepţia lui Ion Ghica nu numai asupra rolului economistului, ci şi asupra ideilor economice, susţinute de el, şi anume : realizarea unităţii monetare între Moldova şi Muntenia, principiile economice liberale, unificarea măsurilor şi greutăţilor şi chiar a monetelor în comparaţie cu ale celorlalte neamuri, necesitatea creditului, operaţiunile de bancă, Creditul funciar rural pe baze de mutualitate, căile de comunicaţie în desvoltarea economică a ţării. Deasemenea Ion Ghica se ocupă în Convorbirile economice ale sale, într’o formă personală, de muncă, credit, împrumuturile statului, proprietate, industrie, finanţele, producţiunea, consumaţiunea şi schimbul, — plecând, în toată aceaste studii, — de la starea de lucruri din ţară. Asupra fiecăruia din capitolele amintite, d. prof. univ. Victor Slăvescu aduce documentate referinţe. „Opera economică a lui Ion Ghica, — a încheiat d-sa interesanta comunicare desvoltată la Academia Română, n’a pierdut nici până astăzi din valoarea ei. Iar economistul Ion Ghica, prin claritatea ideilor expuse, prin bogăţia materialului ce a întrebuinţat şi comentat, prin curajul cu care a combătut prejudecăţile, timpului său şi a apărat ideile cele mai generoase, prin talentul său neîntrecut, cu care a ştiut să prezinte problemele cele mai aride şi mai ales, prin preocuparea lui constantă de a fi un dascăl şi un îndrumător al naţiei sale, în ce priveşte organizarea ei (economică şi financiară) şi-a asigurat un loc de frunte în cultura românească şi i-a dat dreptul la veşnica noastră recunoştinţă“. Cărţi şi Reviste A apărut in editura proprietatea autorului Noua pr. penală română „CURŢILE cu JURAŢI“ Art. 349—438 dăm în pachete colective contra ramburs. „Vremea de Duminică 31 Ianuarie ne prezintă într’un interesant sumar: Slugile străinilor, de C. A. Donescu . Decepţii şi speranţe în jurul Ardealului, de Emil Cioran ; Biroul moral al armatei, de C. Delaturtucaia ; „Să iasă liftele din ţară“, reportaj din Ardealul necunoscut, de George Acsinteanu; Franţa faţă de Germania, de E. A. Poulopol Cartea. Fapte şi idei. Spectacolul, de după paravan. Pe copertă, un sugestiv fotomontaj, cu instantaneele ultimelor evenimente europene. Expoziţia pictorului Aurel Kessler Luni 1 Februarie a. c. va avea loc, în sala cea mare a Fundaţiei culturale Dalles, din B-dul Brătianu, vernisajul expoziţiei pictorului Aurel Kessler, cunoscut publicului nostru din operele expuse la diversele saloane oficiale, precum şi din expoziţiile sale anterioare. Expune : peisajii, portrete şi naturi moarte. Expoziţia va rămâne deschisă până la finele lunei Februarie. In ziua de 2 Februarie a. c. ora 11 a. m. va avea loc în sala Dalles vernisajul expoziţiei de sculptură a d-nei Elena Tărăşescu. Expoziţia va rămâne deschisă până la sfârşitul lunei. „VIITORUL” ! Citind aceste cereri şi oferte matrimoniale oricine are drept să fie cuprins de o mare curiozitate reuşesc ele să unească două vieţi pe drumul greu şi accidentat care este existenţa umană pe lumea asta ? E mai mult ca probabil că şi dacă se fac căsătorii în urma unor anunţuri — îndelung repetate — soţii păstrează cel mai adânc secret asupra modului în care s'au cunoscut, căci foarte arareori se poate afla adevărul aşa cum a fost... Totuşi, am cunoscut o atare pereche ; soţul între două vârste, foarte grijuliu de persoana lui, soţia şatenă, subţirică întotdeauna , îmbrăcată frumos , amândoi funcţionari destul de înstăriţi. Era o pereche foarte liniştită, foarte ordonată şi mereu zâmbitoare... Ori, mi-a fost dat sa aflu că aceşti soţi nu erau de loc mulţumiţi de cum trăiau. Fiecare din ei trebuia să contribue la coşniţă, la chirie şi la celelalte angarale. Atunci se certau ; soţul îşi învinuia soţia că e avară şi că în zilele cânc’ eia cheltueşte, în casă,, totul, • redus şi de proastă calitate. ■ Se cunoscuseră prin anunţuri matrimoniale, s’au căsătorit după ce s’au convins fiecare ce venituri avea. Urma ca în toate să fie „parte dreaptă", dar tânăra femeie ţinea să fie mereu elegantă, soţul nu înţelegea să facă jertfe băneşti, după ce altfel le fusese învoiala. Au dus-o astfel două sau trei ani, apoi au divorţat.. Probabil că au urmat alte anunţuri bine ticluite... Să fie acesta un caz rar şi să se poată întemeia tovărăşii durabile între oameni cari îşi caută norocul cu ajutorul tiparului ?... După mulţimea acestui fel de anunţuri — mai ales în străinătate — sar putea crede că rezultatele sunt bune, şi sufletele se găsesc prin chemări în haosul largei lumi. Recomandabil, negreşit, că nu poate fi un atare mod de a găsi un soţ, sau soţie, căci trebue să fie cineva prea stingher, prea timid, sau un mare visător de noroace fantastice ca să-şi închipue că e posibilă asigurarea pe viaţă cu o persoană care este exact în aceiaşi situaţie... La Paris există o societate denumită „La lisière vert“ care dă baluri şi serate pentru membrii înscrişi cu dorinţa de a se cunoaşte şi a vorbi apoi de căsătorie. Informaţiunile mai sigure se pot lua de cei interesaţi la biroul societăţei care prezintă oarecare garanţie, în orice caz mai mult decât o pot face anunţurile ispititoare. Sunt însă o sumedenie de tineri şi tinere, ba chiar — să iertaţi şi mai în etate serioasă ■— cari se amuză publicând cereri de fotografii şi diverse amănunte. E trist că se găsesc naivi, şi mai ales naive cari răspund... LORINA RUBRICA^' ________ ____ • • HIUIE de CĂSĂTORIE... -tXI TRIBUNALUL JUDEŢULUI RAMNICU-SARAT EXTRAS D-1 Dimitrie I. Prodan, proprietar, din comuna Gradinele, judeţul Romanaţi,prin petiţia în regia No. 2098 din 1937, a cerut acestui Tribunal, întrucât a achitat pe toţi creditorii săi, radierea inscripţiunilor luate pe averea numitului, pe baza legii lichidării datoriilor agricole din 7 Aprilie 1934. In conformitate cu dispoziţiunile menţionatei legi, sunt convocaţi înaintea acestui Tribunal, în Camera de Consiliu, pentru ziua de 23 Februarie 1937, orele 9 a. m., toţi creditorii numitului, spre a-şi da avizul asupra acestei cereri. Prezident, Indescifrabil. Grefier, Indescifrabil. VIAŢA CAPITALEI Opera Romina a dat aseară al doilea spectacol, cu reputata cântăreaţă Vera Schwartz (Viena), în rolul titular al operei „Aida“, de G. Verdi, având ca parteneri pe d-na Ol. Grozowska. (Amneris)d-nii: , Nicu Apostolescu (Radames), Jean Athanasiu (Amonasio), G. Idolescu (Ramfis), I. Roşea (Regele), A. Machedon (mesagerul). Conducerea muzicală, d-l Umberto Pessione. Din asistenţa numeroasă notăm pe d-nele: Prosper Constantinescu, general G. Marinescu, general-Pârâianu, M. Costescu, general; Racoviceanu, Stratulat, Plopeanu,Siculescu, Medigreceanu, Manoilescu, Tir Toanin, C. Orăşeanu, Mavrachi, Al. Grozea, Ionescu, L. Babici, col. Zeciu, Gabrielescu, P. Şeicaru, iî* .Stănescu, Alessianu, dr. Alexandrescu, Miculescu, Chiriţescu, maior Sandovici, Berlescu, Wally- Georgescu, Marie Urdeanu, Charlotta Vasilescu, Petra Pandelescu, Nina Valerian, Mioara Berlescu, Sanda Petrescu, Tutta Mihăilescu, Vanda Cristescu . d-nii: colonei Victor Marinescu, Wiener, dr. Chiriţescu, maior Berlescu, maior Sandovici, G. Plopeanu, M Savu, procuror Prosper Constantinescu,,Stratulat, dr. Tomescu, general Racoviceanu, Alex. Tassian, C. Popescu, ing. Augustin, M. Costescu, director Const. Stănescu, Radu Grosi, dr. Alexandrescu, V. Antoniu, I. Manolescu, dr. Sava Goiu, V. Popovici Alessianu, inspector G. Miculescu, Negroponte, căp. V. Cocea, consilier Ionescu, Eugen Metaea, col. Baziliu, col. Zeciu, director Gabrielescu, Nicolae Mânu, Const. Georgescu, V. Nicolescu, G. Baldovin, Octav Luchide, Georg Manoilescu, consilier Ioanin, A. Romanowsky, G. Amigdalis, Siculescu, B. Marian, V. Sontescu, Gh. Iacobescu, V. Durmitru, Marin Nedelcu, etc., etc. " - Sala Dalles Consiliul Britanic pentru relaţiunile cu străinătatea, din Londra, secţia Bucureşti, a dat aseară un reuşit concert, sub patronajul ministrului Angliei la Bucureşti. Programa a fost executată de artiştii englezi: Cyril Smith (piano), Keith Folkner (bariton) și d-na Cristabel Fullard (pian), cuprinzând muzică engleză. • Din selecta asistență notăm pe : Sir Reginald Hoare, ministrul Angliei, cu d-na, Soaldes cu d-na, dr. Wappner cu d-na, dr. Mateescu, Spondor, Coelin, Kammerning, I. Feder cu d-na, inspector Nicolescu cu d-na, Panduru, John Arditi, Radu Georgescu, Floria D-na Basil Ștefănescu, au oferit Miercuri, un ceaiu intim câtorva prietene, dintre cari: d-na Richard Franasovici, contesa Della Porta Radiani Gararra, d-nageneral Coandă, d-na Nina Duca Polizu, d-na Ștefania Rennaer, d-ma S Rosih, d-na Marioara Stoianovici, d-na Jean Soneriu, d-na Cella Misirliu, d-ra Ileana Coandă, etc. # Duminică 21 Februarie a. C., societatea „Principele Mircea“, organizează un ceai dansant cu prelungire, în acelaș decor de la balul japonez. Intrarea 80 lei. # Asociaţia femeilor medici, dă astăzi, Sâmbătă 30 e, un ceai dansant, în casele d-nei dr. Medeea Niculescu, din str. Cămpineanu No. 60, atineuri dansante Societatea „Leonardo“ a studenţilor în limba şi literatura italiană, de sub preşedinţia de onoare a d-lui prof. Alexandru Marcu, organizează mâine, Duminică, orele 5—12, un matineu dansant, în saloanele Şcoalei italiene (str. Luigi Cazzavillan No. 28), sub patronajul Excelenţei Sale d-lui Ugo Sola, ministrul Italiei la Bucureşti. * Duminică 31 Ianuarie ,„ între orele 5—12 p. m., va fi în saloanele societăţii „Progresul Silvic“, din B-dul Tarche Ionescu No. 31, matineul dansant al Asociaţiei învăţătorilor din Municipiul Bucureşti. Matineul va fi onorat şi cu prezenţa d-lui dr. C. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale. Au sosit în Capitală: LA HOTEL ATHENEE PALACE: D-na și d-1 Anton Bibescu, d-1 Emeric Charles Grauer, bancher, d-1 Carol Krebs, inginer, d-na Lucie Viziru-Grossu, d-1 Emile Karats, d-1 Franz Weisengrund, d-1 Petre Carp, d-na Pauline Krausz, d-1 G. Căpităneanu, d-1 Oscar Klodz, d-1 Oscar Dan, d-1 Lajos Komar, d-1 Simion Garibian. LA HOTEL ESPLANADE, TEL. 3.43.30 D-1 dr. Popa Augustin, profesor, din Blaj ; d-1 Isvoranu A. Iancu, industriaș, din Bacău ; d-1 Wolf Emanuel, reprezentant, din Viena; d-1 Sternheim Marcel, director, din Timișoara ; d-1 Farkas ,, director, din Braşov; d-1 Visnitzer Iosif, industriaş, din Cernăuţi ; d-1 dr. Hanschek Ion, filosof, din Praga ; d-1 Bernat Martin, proprietar, din Cluj; d-1 Dobrev Arpad, proprietar, din Cluj; d-1 Cohn M„ proprietar, din Galaţi; d-1 Casabian Carol, proprietar, din Chişinău; d-1 Laurich Eduard, inginer, din Berlin ; d-1 Wolf Summer, comerciant, din Cernăuţi; d-1 dr. Weiss Merghert, comerciant, din Braşov. * Domnul şi doamna Victor N. Popp mulţumesc pe această cale tuturor acelora cari prin prezenţă sau scris au participat la durerea pierderii iubitului lor fiu Dinu V. Popp-Capsali, dr. Galipin cu d-na, pr. reverend Eden, C Stănescu, S. Arnoldy, G. Sweet, Milton Spead, Baldwin, Moares, G Anghelescu, Tudor Andrei, M. Andreews, Gh. Valentini, Mandrivescu, personalul legaţiei engleze şi numeroşi membrii ai coloniei engleze de aci. Traian Bratu cu Lucia Didopol; Barbat Miklos cu Elisabeta Nagy; Mitu Negoiţă cu Maria Steavu; Romulus Rădulescu cu Georgeta Nopară ; Constantin Dincă cu Filofteia Apostolescu ; Eugeniu Gidan cu Clara Stroli; Tănase Gheorghe cu Ioana Radu; Gheorghe Deacu cu Constantina Gălugăru ; Emil Barbu cu Maria Bugnar; Grigore Găplescu cu Roza Litman ; Constantin Alexandru cu Maria Ionescu ; Petru Kiss cu Victoria Toma; Nicu Cotigă cu Elena Ionescu ;■ Iosef Steyrer cuEcaterina Rădulescu;Nicolae Olteanu cu Nedelea Radaman ; Mailach Simon cu Sendra Ciubotasiu ; loan Nimitan cu Elena Chiriac; Ilie Davidsohn cu Elisa Zissu; Ariton Nacu cu Ana ,Biezo; Nicolae Ionescu cu Margareta , Turcu ;■ Ion Russu • cu Marta Târnoveanu ; David Sorin cu Vera,Reif; Nicolae Tatu cu Maria Petruceanu ; Simion Croitor cu Elisabeta Renyhand; Iser Aron cu Touba Ciubotariu; Constantin Spătaru fiica Victoria Softa ; Mihail Lupescu cu hala 13 Buzeşti, dă azi. Sâmbătă uu Luiza Kovács; căpitan Gh. Veroneanu cu Charlota Streitman; Tudoran Societatea „Principele Mircea“, ceai dansant cu prelungire, în saloanele societăţii „Crucea Roşie“, strada Biserica Amzei No. 29, în folosul cantinei şi dispensarului medical din Calea Griviţei No 233. Intrarea 60 lei, Nicolae cu Cecilia Odobăşteanu , Spiridon Becheriu, cu Maria Ilie. Reuniune tealuri Qasátorlj nostr| Societatea Generală de Gaz şi de Electricitate A V I Z SOCIETATEA GENERALA DE GAZ ŞI DE ELECTRICITATE, reaminteşte abonaţilor ei că, conform condiţiunilor generale de abonament şi în interesul lor, sunt datori a lua măsurile necesare pentru a apăra de frig contorii de gaz expuşi la îngheţ, acoperindu-i cu pături, câlţi, etc. şi a supraveghea ca în timpul gerului ferestrele, uşile şi coşurile de ventilaţie, unde se află aşezat contorul, să fie bine închise. Pentru mai multă siguranţă, se recomandă întrebuinţarea spirtului denaturat în proporţie de o jumătate litru de bec asupra capacităţii contorului, spirt pe care abonaţii sunt rugaţi să-l ţină la dispoziţia agenţilor Societăţii singurii însărcinaţi cu turnarea lui în contori. GREFA TRIBUNALULUI PRAHOVA Secţia 4-a EXTRACT D-na Polixenia Fanati N. Stanciu, din comuna Drăgăneşti-Prahova, cu petiţia înregistrată laNo.14687/936, a intentat proces de divorţ soţului său Panait N. Stanciu pentru cauze legale. Din căsătorie a rezultat copila Maria, de 3 ani. Soţii n’au avere. Acest extract se va publica conf. art 285 c. c. Grefier, Indescifrabil. No. 1886 din 15 Ianuarie 1937. U !» DAU CALEA VICTORIEI 46 QL/jAUPAMT Ehel m!Dl PATRU FTAJE Anul XXIX No. 8717. WM •MM ! Toată lumea selectă va petrece astăseară ! Grandiosul BALît Mascat şi Costumat organizat de SOC. PERS. ADITIV alin .h SALOANELE „ARTA1 JAZZ şi ORCHESTRA NAŢIONALA NUMEROASE SURPRIZE şi PREMII (Costume se găsesc în sală) Municipiul Bucureşti Primăria sed.iu verde Serv. Licitaţiilor Publicatiune Se aduce la cunoştinţa generală ei, se vor ţine în localul comun al licitaţiunii publice cu oferte închise, pentru închirierea compartimentelor din pieţe, după cum urmează: 1) In ziua de 22 Februarie om., orele 16, compartimentele din hala Dr. Botescu, exterior, pe timp de tmn an, dela 1 Aprilie 1937 — 1 Aprilie 1938 ; compartimentele No. 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 23, 25, 27, cu vechile destinaţiuni. Chiria iniţială dela care începe licitaţia este cea prevăzută în condiţiunile speciale pentru închiriere. 2) Idem, în ziua de 23 Februarie crt., orele 11, compartimentele din hala Dr. Botescu, interior, pe timp de un an, dela 1 Aprilie 1937 — 1 Aprilie 1938. Compartimentele No. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 61, 63, cu vechile destinaţiuni. Chiria iniţială de la care începe licitaţia, este cea prevăzută în condiţiunile speciale de închiriere. 3) Idem, în ziua de 24 Februarie crt., orele 11, compartimentele din Piaţa Filantropia, pe timp de un an, dela 1 Aprilie 1937 — 1 Aprilie 1938. Compartimentele No. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, cu vechile destinaţiuni. Chiria iniţială dela care începe licitaţia, este cea prevăzută în condiţiunile speciale de închiriere. 4) Idem, în zilele de 2 şi 3 Martie crt., orele 11, compartimentele din hala Griviţa, pe timp de un an dela :23 Aprilie 1937 — 23 Aprilie 1938. Compartimentele litera „A“ şi No. 1, 2,3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 62, 65, 66, 72, 73, 74, 75, cu vechile destinaţiuni. Chiria iniţială, de la care începe licitaţia, este cea prevăzută în condiţiunile speciale de închiriere. Garanţia provizorie pentru admitere la licitaţie este de 5%, iar cea defini- tivă de 10%. Art. 88—110 din L. C. P. precum şi art. 229—230 din noua lege administrativă sunt aplicabile acestor licitaţiuni. Orice alte informaţiuni, precum şi condiţiunile speciale de închiriere, se pot vedea zilnic la Serviciul Licitații, între orele 11—13 juni. Primar, (ss) AL. D. MATAR. Șeful Serv. Licitații, (ss) George Buzduga No. 1431/333 L. C. 29 Ianuarie 1937. Minis.Agriculturii şi Domeniilor AVIZ Ministerul Agriculturii şi Domeniilor cumpără sămânţă de cânepă din recolta anului 1938 de calitate bună, fără corpuri străine şi cu puterea de germinaţie normală. Ofertele vor arăta cantitatea, puritatea, dacă se poate şi forţa de germinaţie şi vor fi însoţite de o probă de cel puţin/■ de kilogram. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia 4-a C. C. EXTRACT D-na Regina Georgescu, funcţionară, domiciliată în Bucureşti, str- Ştirbey Vodă No. 99, prin petiţia înregistrată la No. 65939 din 28 Noembrie 1936, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Gheorghe Georgescu, domiciliat în Bucureşti, str. Mirceşti No. 22, pentru motive deU*- ' minate de lege. Din căsătorie a rezultat o fetita, *» numele de Elena Zoie, de S ani. Act dotal nu există. '■ Termen în şedinţă publică pentru ziua de 8 Februarie 1937. Prezentul extract se va publica In ziarul „Viitorul“, conf. art. 285 c. e, modificat. Grefier, Indescifrabil. No. 7196 din 29 Ianuarie 1937. Dosar No. 8893 din 1936. ii ta.aam ! Avocat Şoseaua lancului M Tel. 417.35