Viitorul, februarie 1937 (Anul 29, nr. 8717-8740)

1937-02-01 / nr. 8717

I STIR! DIN CONSTANTA CONSTANTA, 30.A­CELA SOC. ..BUNĂTATEA SAMARITEANA. Soc. „Bunătatea iSamariteană1" din localitate, din comitetul căreia fac parte persoane din înalta sa­­­ cetate a distribuit cu ocazia săr­bătorilor, numeroase ajutoare la­­ oamenii săraci. In cea mai mare parte ajutoa­rele au fost donat de negustorii şi oamenii de bi­ne din oraşul nos­tru, cărora societatea le aduce vii mulţumiri pe această cale. INSULA „OVIDIU” A FOST EVALUATA LA 900.000 LEI.­Se ştie că primăria municipiului nostru a hotărât exproprierea in­sulei „Ovidiu” din lacul Suit- Ghiol, pentru cauză de necesitate publică cu intenţia de a se trans­forma într’un parc şi debarcader, care să constitue un loc de recrea­ţie pe timpul verii. Cum moştenitorii defunctului Ion Movilă, nu au acceptat preţul oferit de primărie, s’a recurs la arbitrajul tribunalului, care în şe­dinţa de eri a evaluat insula la suma de 900.000 lei. Proprietarii insulei s’au decla­rat şi de data aceasta nemulţu­miţi de preţul fixat de tribunal, atacând sentinţa cu apel-ADUNA­REA GENERALA.­­ Duminică dimineaţa se vor ţine în oraşul nostru, trei adunări ge­nerale . In sala teatrului „Tranulis” la orele 9, adunarea generală a Sin­dicatului „Docheri Manuali"’. La liceul comercial, ora 11 di­mineaţa, adunarea generală a soc. „A.L.A.C.I.” în vederea constitui­rii cooperativei de credit La camera de comerţ, ora 10 dim. adunarea generală a corpului contabililor pentru ratificarea primiriei în corp a nouilor membri înscrişi. .H­ET DE BANI. — Răufăcăto­ri s'au introdus ori noaptea prin chei­e potrivite în locuinţa femeiei Maria Tord­ea din str. Dragoş Vodă 9, furând o însemnată sumă de bani, şi au dispărut. Cazul fiind adus la cunoştiinţa poliţiei, s’au luat măsuri pentru indentificarea şi arestarea hoţi­lor. VOIAJOR FURAT DE UN HAMAL CLANDESTIN. — Voia­jorul Max Haim­ovici din Bucu­­reştiv.str. Bucur 16, venind ori cu trenul in localitate după afaceri, a fost întâmpinat de un vagabond, care s’a oferit ca în schimbul unei sume de bani să-i ducă geaman­tanele pe la clienţi. Nebăb­uind­ nimic, voiajorul i-a încredinţat geamantanele şi a ple­cat urmat de hamal să-şi viziteze clienţii. Intrând într-un magazin, vioa­jorul a luat o parte din geam­an­tane înăuntru, lăsând pe însoţitor afară cu un singur geamantan. La părăsirea magazinului, nu mi­că i-a fost mirarea, constatând că hamalul a dispărut împreună cu geamantanul pe care îl avea în păstrare. Păgubaşul s’a plâns poliţiei care a luat măsuri pentru inden­­tificarea ş i arestarea botului. AGRESIUNE INTR’O CÂR­CIUMA— In cârciuma „La 2 Lei” din str. Stefan cel Mare 28, s’a pe­trecut eri seară o sălbatică agre­siune. Individul Vanea D. Mitu, fiind în complectă stare de ebrietate,­ a provocat un enorm scandal spărgând mai multe pahare și sticle. Un client voind să-l poto­lească, scandalagiul l-a lovit cu un pahar în cap, provocându-i o rană adâncă deasupra ochiului drept. Rănitul a fost transportat la spital, unde i s-au dat îngrijiri, iar scandalagiul a fost ridicat şi transportat la chestură unde a fost reţinut pentru cercetări. Pagina I­I-a. TIATIV.MINICA LITERE .ARTE­­i elevului Conferinţa d-lui prof. FI. Ştefănescu-Boangă O, profesor Ştefănescu-Boangă, rec­torul Universităţii din Cluj şi subse­cretar de stat la ministerul educaţiei naţionale a vorbit joi seara la Casa Şcoalelor, despre „Studiul individuali­tăţii elevului“. Cunoaşterea individualităţii umane, a propriei noastre fiinţe în ceea ce are specific individual, este o problemă care a frământat şi continuă să fră­mânte mintea omenească. Cu 29 secole înaintea noastră a ră­sunat celebra lozincă „Cunoaşte-te pe tine Însuţi“ rostită de Socrate, pentru că -1 considera această cunoaştere ca cea mai de preţ la care trebue să as­pre un om, fiindcă ea constitue te­melia Înţelepciunii omeneşti. Totuşi au trecut 25 secole şi această cunoaştere a persoanei umane nu a a- 3UBs în stadiul in care să ne mulţu­mească pe noi astăzi, datorită com­plexităţii firii umane, Cu atât mai greu ne va fi să cu­noaştem pe semenii noştri şi mai ales să înţelegem individualitatea umană, în copii, pentru că in aceste fiinţe, for­ţele potenţiale cari zac ascunse nu au posibilitatea să iasă la lumină decât în cursul desfăşurării vieţii lor. D-sa arată apoi diferitele Încercări de natură empirică, în decursul veacur­ilor, spre a se ajunge la cunoaşterea individualităţii umane. Trecând la problema studiului şi cu­noaşterea individualităţii din punct de vedere ştiinţific, conferenţiarul arată cum ştiinţele biologice şi în urmă şi patologice au trecut de la studiul gene­ralului, la studiul individului, apoi la cunoaşterea obiectivă şi precisă a indi­vidualităţii spirituale. Individualitatea este ceva care se des­făşoară şi prin urmare toate funcţiu­nile de natură fiziologică ca şi de na­tură psichologică sunt în devenire şi în mişcare şi n’au aceiaş valoare, la orice fel de etate. In ultimii ani studiul Individualită­ţii a fost pus în legătură şi cu societa­tea, studiindu-se în mod ştiinţific, şi atitudinile sociale ale fiecărui individ. Astfel, s-a stabilit că există două ca­tegorii de atitudini : conservatoare şi radicale. Persoanele care în structura lor sunt cu atitudini conservatoare în­clină spre naţionalism iar cele cu ati­tudini radicaliste spre internaţionalism. încheind, d-sa subliniază că şcoala e instituţia care trebue să facă educa­ţia individului şi să dirijeze forţele u­­mane. Nu este permis ca inteligenţele remarcabile să rămănă in intunerecul satelor. Este datoria dascălilor să descopere aceste valori dându-le posibilitatea să se desvolte pentru că mai târziu să poa­tă fi folositoare ţării. Numai atunci când selecţiunea acestor valori se va face pe cale ştiinţifică, rezultatele ac­tivităţii noastre vor fi nebănuit sporite. Majorarea salariilor funcţionarilor inferiori ai Fondului bisericesc din Bucovina — O măsură salutară a Mitropolitului Visarion — CERNĂUŢI, 30. — I. P. S. S. Mi­tropolitul Visarion al Bucovinei a su­pus discuţiei comitetului de direcţie de la Fondul bisericesc, situaţia mate­rială a funcţionarilor inferiori, ale că­ror salarii erau prea mici. In conformitate cu decizia comite­­tu­lui de direcţie, I. P. S. S. Mitropo­litul Visarion a aprobat majorarea re­tribuţiilor următoarelor organe silvice, cu începere de la 1 ianuarie 1937 : Conducătorii silvici-ajutori: Scraba ,.Mihai, Dimitrovici Artemon, Ujică Traian și Dobrowolschi Toader, cari aveau salariu gradului de 2000 lei, li s’a majorat salarul la 2700 lei. Următorilor brigadieri silvici ci­­tit­ a, li s’a majorat salariul dela 1000 la 1850 iei: Popovici Traian, Cotlar­­ciuc Valerian, Sandulean Vasile, Un­gurean Vasile, Constantinovici Ioan, Zalutchi Otone, Malaicu Ilie, Coma­­riţa Gheorghe, Cernea Carol, Cuclu­­rean Gheorghe, Nichiforel Orest, Cris­­tian Vladimir, Gheorghesi Zaharia, Chifan Constantin, Croitor Constan­tin, Bartoi Niculai, Onica Atanase, Netea Alexandru, Ursachi Octavian, Netea Gheorghe, Sanduleac Dumitru, Şindelaru Rem, Sahlean Arcadei, Pe­­truc Constantin, Zub Aurel, Ştefaniuc Mihai, Strachmnuschi Adrian, Mafteian Dumitru. Următorilor practicanţi silvici, ab­solvenţi ai Şcoalei de brigadieri, a­­vând salariul unui brigadier silvic d­v­ill­a, li s’a majorat dela 1000 la 1850 lei, urmând să fie încadraţi în acest grad: Corotociuc Octavian, Veseli Max, Mihalschi Eugen, Jucovschi Max, Vi­­chlidal Emanuil, Ştefanovici Isidor, Chilievici Victor, Clain Rudolf, Petri­­covschi Ştefan, Moroşan Eugen, Chist­­ler Francisc, Popescu Vasile, Nica Is­­trate, Secot Otocar, Gribovschi A­­drian, Stadler Ioan, Artmann Ferdi­nand, Jucovschi Antonie, Serata Vla­dimir, Huidei Emilian, Chindrac A­­lexandru, Zapotiţchi Mihai, Ivanovici Veniamin, Chirilovici Aurel, Hoşbotă Pamfil, Roşca Mihai, Huţan Gheor­ghe, Nenatie Octavian, Terleţchi Eu­gen, Andrişan Petru, Ciobotar loan, Ianovici Radu, Mihalescu Vasile, Ott Traian, Sfirid Constantin, Suşinschi Alfred, Polesciuc Toader, Bujdei Ves­pasian, Chisler loan, Lupaiescu loan, Adomniţei Constantin, Huţu Arcadie, Zota Mihai, Nuţu loan, Ianovici A­­drian, Chindraciuc Dumitru, Spaniuc Mihai, Monastirschi Ştefan, Pleşca Gh., Prelipcean Constantin, Lungoci Dumi­tru, Creţuleac loan, Rezuş Gheorghe. Un volum de peste 400 pagini, co­mentat cu adnotări şi tot felul de for­mulare de VASILE M. DIMITRIU Consilier la Curtea de Apel din Ti­mişoara. Preţul unui exemplar este 250 lei Cartea se poate procura — contra cost — de la autor, strada Gheorghe Lazăr Nr. 4, Timişoara (Cetate) sau T­ . . . . . . ,­­ prin­ Decanatele Barourilor sau Şefii Următorilor paznici (ajutori de pa- ■. .­­ . v durari) li s’a majorat salariul dela 400 instanţelor judecătoreşti, la coman la 800 lei: Mironescu Ioan, Barbier Traian, Budnar Silvestri, Hurghiş Ni­­colae, Tătărău Amilofie, Carp Gheor­ghe, Big Petru, Nica Porfir, Iasinschi Pavel, Jitaru Alexandru, Rusu Gheor­ghe, Gazac Gheorghe, Grosu Constan­tin, Flocea Nicolai, Sulschi Gheorghe, Bendescu Orest, Posteuca Adam, Luța Petre, Onica Dimitrie, Grâul Mihai. iimeshmihi nenorocire din ju­deţu­l Cernăuţi — 0 gospodărie distrusă de foc. Proprietara carbonizată de vie — CERNĂUŢI, 30. —#O impresionan­tă nenorocire s’a întâmplat în comu­na Osehlib, din judeţul Cernăuţi. Pe timpul nopţii trecute, s’a de­clarat un puternic incendiu în gos­podăria văduvei Domnica Veghera. Din cauza vântului puternic, focul a luat proporţii, cuprinzând casa şi toate atenansele. Vecinii au alergat în ajutor, dar nu s’au putut apropia de gospodăria în flăcări, aşa că au fost nevoiţi să ia măsuri pentru salvarea caselor vecine. Proprietara casei, Domnica Veghe­ra, a fost carbonizată de vie. Rămă­şiţele cadavrului carbonizat au fost descoperite abia după ce întreaga gospodărie a ars până la temelii. Din ancheta jandarmilor rezultă că focul a luat naştere din cauza u­­nui cuptor defectuos. S­TIRI ARTISTICE Formidabila comedie „De ziua neveste-mi“în serie triumfală la Teatrul „Regina Maria“ HnHBBHnaBHBanimain Matineuri Sâmbătă şi Duminici Un succes mereu crescând, subliniat cu hohote de râs şi ovaţii la scenă deschisă, înregistrează formidabila co­medie „De ziua nevesti-mi“, care se reprezintă în fiecare seară la orele 9, precum şi în matineurile de astăzi Sâmbătă şi mâine Duminică la Tea­trul „Regina Maria“. „De ziua nevesti-mi“ se joacă de a­­proape două luni de zile încontinuu, cu săli arhipline şi a fost considerată de întreaga presă şi de public, drept cea mai bună comedie jucată în ul­timul timp pe scenele bucureştene. O montare senzaţională, cu toalete, muzică, 15 decoruri montate pe scena turnantă, precum şi o interpretare ex­cepţională, în frunte cu d-l Tony Bu­­landra, asigură acestei comedii un succes desăvârşit. „De ziua nevesti-mii“ se reprezintă în fiecare seară la orele 9, precum şi în toate matineurile. Viitoarea premieră „CLOŞCA“ •La Teatrul „Regina Maria“ a intrat în repetiţie piesa „Cloşca“, de autorul cehoslovac Edmond Conrad, cu d-na Lucia Sturdza-Bulandra şi d-l Tony Bulandra în rolurile principale. Muzică rusească la „Pro-Arte“ Sâmbătă 6 Februarie, orele 5 d. a., va avea loc în sala Dalles, a 8-a con­ferinţă experimentală despre muzica rusească, organizată de „Pro-Arte'' Va conferenţia d-1 Emil Ciomac. Programul muzical va fi interpretat de d-na Maria Snejina, d-1 Sandu Albu şi d-1 C. Meitani. Biletele la agenţia artistică „Pro- Arte“, Calea Victoriei No. 39, la Wa­­gons-Lits-Cook. ­ Opera economica a (Continuare din pagina 1-a) Ghica nu au, deci, valoarea unor o­­pere de pură ştiinţă economică, cât mai ales cuprind strădania de gân­dire a unui mare patriot de a răspândi idei noui, potrivite pentru ridicarea ţării din situaţia de primitivitate e­­conomică, în care se găsea“. In continuarea comunicării d-sale, d. prof. univ. Victor Slăvescu a pre­zentat distinşilor auditori, un bogat material de citate, din care să se poată vedea concepţia lui Ion Ghica nu numai asupra rolului economistu­lui, ci şi asupra ideilor economice, susţinute de el, şi anume : realizarea unităţii monetare între Moldova şi Muntenia, principiile economice libe­rale, unificarea măsurilor şi greutăţi­lor şi chiar a monetelor în compara­ţie cu ale celorlalte neamuri, necesi­tatea creditului, operaţiunile de ban­că, Creditul funciar rural pe baze de mutualitate, căile de comunicaţie în desvoltarea economică a ţării. Deasemenea Ion Ghica se ocupă în Convorbirile economice ale sale, într’o formă personală, de muncă, credit, împrumuturile statului, pro­­­­prietate, industrie, finanţele, prod­uc­ţiunea, consumaţiunea şi schimbul, —­ plecând, în toată aceaste studii, — de la starea de lucruri din ţară. Asupra fiecăruia din capitolele a­­mintite, d. prof. univ. Victor Slăvescu aduce documentate referinţe. „Opera economică a lui Ion Ghica, — a încheiat d-sa interesanta comu­nicare desvoltată la Academia Ro­mână,­­ n’a pierdut nici până astăzi din valoarea ei. Iar economistul Ion Ghica, prin claritatea ideilor expuse, prin bogăţia materialului ce a întrebuinţat şi co­mentat, prin curajul cu care a com­bătut prejudecăţile, timpului său şi a apărat ideile cele mai generoase, prin talentul său neîntrecut, cu care a ştiut să prezinte problemele cele mai aride şi mai ales, prin preocupa­rea lui constantă de a fi un dascăl şi un îndrumător al naţiei sale, în ce priveşte organizarea ei (economică şi financiară) şi-a asigurat un loc de frunte în cultura românească şi i-a dat dreptul la veşnica noastră recu­noştinţă“. Cărţi şi Reviste A apărut in editura proprietatea autorului Noua pr. penală română „CURŢILE cu JURAŢI“ Art. 349—438 dăm în pachete colective contra ram­­burs. „Vremea de Duminică 31 Ianuarie ne prezintă într’un interesant sumar: Slugile străi­nilor, de C. A. Donescu . Decepţii şi speranţe în jurul Ardealului, de Emil Cioran ; Biroul moral al armatei, de C. Delaturtucaia ; „Să iasă liftele din ţară“, reportaj din Ardealul necunos­cut, de George Acsinteanu; Franţa faţă de Germania, de E. A. Poulopol Cartea. Fapte şi idei. Spectacolul, de după paravan. Pe copertă, un sugestiv fotomontaj, cu instantaneele ultimelor evenimente europene. Expoziţia pictorului Aurel Kessler Luni 1 Februarie a. c. va avea loc, în sala cea mare a Fundaţiei culturale Dalles, din B-dul Brătianu, vernisajul expoziţiei pictorului Aurel Kessler, cunoscut publicului nostru din ope­­rele expuse la diversele saloane ofi­ciale, precum şi din expoziţiile sale anterioare. Expune : peisajii, portrete şi naturi moarte. Expoziţia va rămâne deschisă până la finele lunei Februarie. In ziua de 2 Februarie a. c. ora 11 a. m. va avea loc în sala Dalles ver­nisajul expoziţiei de sculptură a d-nei Elena Tărăşescu. Expoziţia va rămâne deschisă până la sfârşitul lunei. „­VIITORUL” ! Citind aceste cereri şi oferte ma­trimoniale oricine are drept să fie cuprins de o mare curiozitate­­ reu­şesc ele să unească două vieţi pe drumul greu şi accidentat care este existenţa umană pe lumea asta ? E mai mult ca probabil că şi dacă se fac căsătorii în urma unor anun­ţuri — îndelung repetate — soţii păstrează cel mai adânc secret a­­supra modului în care s'au cunoscut, căci foarte arareori se poate afla a­­devărul aşa cum a fost... Totuşi, am cunoscut o atare pe­reche ; soţul între două­ vârste, foarte grijuliu de persoana lui, soţia şa­tenă, subţirică­­ întotdeauna , îmbră­cată frumos , amândoi funcţionari destul de înstăriţi. Era o pereche foarte liniştită, foar­te ordonată şi mereu zâmbitoare... Ori, mi-a fost dat sa aflu că aceşti soţi nu erau de loc mulţumiţi de cum trăiau. Fiecare din ei trebuia să contribue la coşniţă, la chirie şi la celelalte angarale. Atunci se certau ; soţul îşi învinuia soţia că e avară şi că în zilele cânc­’ eia cheltueşte, în casă,, totul, • redus şi de proastă calitate. ■ Se cunoscuseră prin anunţuri ma­trimoniale, s’au căsătorit după ce s’au convins fiecare ce venituri avea. Urma ca în toate să fie „parte dreaptă", dar tânăra femeie ţinea să fie mereu elegantă, soţul nu în­ţelegea să facă jertfe băneşti, după ce altfel le fusese învoiala. Au dus-o astfel două sau trei ani, apoi au di­vorţat.. Probabil că au urmat alte anunţuri bine ticluite... Să fie acesta un caz rar şi să se poată întemeia tovărăşii durabile în­tre oameni cari îşi caută norocul cu ajutorul tiparului ?... După mulţimea acestui fel de a­­nunţuri — mai ales în străinătate — sar putea crede că rezultatele sunt bune, şi sufletele se găsesc prin che­mări în haosul largei lumi. Recomandabil, negreşit, că nu poate fi un atare mod de a găsi un­ soţ, sau soţie, căci trebue să fie cine­va prea stingher, prea timid, sau un mare visător de noroace fantastice ca să-şi închipue că e posibilă asi­gurarea pe viaţă cu o persoană care este exact în aceiaşi situaţie... La Paris există o societate denu­mită „La lisière vert“ care dă baluri şi serate pentru membrii înscrişi cu dorinţa de a se cunoaşte şi a vorbi apoi de căsătorie. Informaţiunile mai sigure se pot lua de cei interesaţi la biroul societăţei care prezintă oare­care garanţie, în orice caz mai mult decât o pot face anunţurile ispiti­toare. Sunt însă o sumedenie de tineri şi tinere, ba chiar — să iertaţi şi mai în etate serioasă ■— cari se a­­muză publicând cereri de fotografii şi diverse amănunte. E trist că se gă­sesc naivi, şi mai ales naive cari răs­pund... LORINA RUBRIC­A^' ________ ____ • • HIUIE de CĂSĂTORIE... -tXI TRIBUNALUL JUDEŢULUI RAMNICU-SARAT EXTRAS D-1 Dimitrie I. Prodan, proprietar, din comuna Gradinele, judeţul Ro­­manaţi,­prin petiţia în reg­­ia No. 2098 din 1937, a cerut acestui Tribunal, în­trucât a achitat pe toţi creditorii săi, radierea inscripţiunilor luate pe ave­­r­ea numitului, pe baza legii lichidă­rii datoriilor agricole din 7 Aprilie 1934. In conformitate cu dispoziţiunile menţionatei legi, sunt convocaţi îna­intea acestui Tribunal, în Camera de Consiliu, pentru ziua de 23 Februarie 1937, orele 9 a. m., toţi creditorii nu­mitului, spre a-şi da avizul asupra a­­cestei cereri. Prezident, Indescifrabil. Grefier, Indescifrabil. VIAŢA CAPITALEI Opera Romina a dat aseară al doilea spectacol, cu reputata cântăreaţă Vera Schwartz (Viena), în rolul­ titular al operei „Aida“, de G. Verdi,­ având ca parte­neri pe d-na Ol. Grozowska. (Amne­­ris)d-nii: , Nicu­ Apostolescu (Rada­­mes), Jean Athanasiu (Amonasio), G. Idolescu (Ramfis), I. Roşea (Regele), A. Machedon­­ (mesagerul). Conducerea muzicală, d-l Umberto Pessione. Din asistenţa numeroasă notăm pe d-nele: Prosper Constanti­nescu, ge­neral G. Marinescu, general-Pârâianu, M. Costescu, general; Racoviceanu, Stratulat, Plopeanu,­­Siculescu, Medi­­greceanu, Manoilescu, Tir Toanin,­­ C. Orăşeanu, Mavrachi, Al. Groz­ea, Io­­nescu,­ L. Babici, col. Zeciu, Gabrie­­lescu, P. Şeicaru, iî* .­Stănescu, Ales­­sianu, dr. Alexandrescu, Miculescu, Chiriţescu, maior Sandovici, Berlescu, Wally- Georgescu,­­ Marie Urdeanu, Charlotta Vasilescu, Petra Pandelescu, Nina Valerian, Mioara Berlescu, San­da Petrescu, Tutta Mihăilescu, Vanda Cristescu . d-nii: colonei Victor Ma­rinescu, Wiener, dr. Chiriţescu, maior Berlescu, maior Sandovici, G. Plo­peanu, M Savu, procuror Prosper Constantinescu,,­­Stratulat, dr. Tomes­­cu, general Racoviceanu, Alex. Tas­­sian, C. Popescu, ing. Augustin, M. Costescu, director Const. Stănescu, Radu Grosi, dr. Alexandrescu, V. An­­toniu, I. Manolescu, dr. Sava Goiu, V. Popovici Alessianu, inspector G. Miculescu, Negroponte, căp. V. Cocea, consilier Ionescu, Eugen Metaea, col. Baziliu, col. Zeciu, director Gabrie­­lescu, Nicolae Mânu, Const. Georges­cu, V. Nicolescu,­ G. Baldovin, Octav Luchide, Georg Manoilescu, consilier Ioanin, A. Romanowsky, G. Amigda­­lis, Siculescu, B. Marian, V. Sontescu, Gh. Iacobescu, V. Durmitru, Marin Ne­­delcu, etc., etc. " - Sala Dalles Consiliul Britanic pentru relaţiunile cu străinătatea, din Londra, secţia Bu­cureşti, a dat aseară un reuşit con­cert, sub patronajul ministrului An­gliei la Bucureşti. Programa a fost executată de artiş­tii englezi: Cyril Smith (piano), Keith Folkner (bariton) și d-na Cristabel Ful­­lard (pian), cuprinzând muzică en­gleză. • Din­ selecta asistență notăm pe : Sir Reginald Hoare, ministrul Angliei, cu d-na, Soaldes cu d-na, dr. Wappner cu d-na, dr. Mateescu, Spondor, Coe­­lin, Kammerning, I. Feder cu d-na, inspector Nicolescu cu d-na, Panduru, John Arditi, Radu Georgescu, Floria D-na Basil Ștefănescu, a­u oferit Miercuri, un ceaiu intim câtorva prie­tene, dintre cari­: d-na Richard Fra­­nasovici, contesa Della Porta Radiani Gararra, d-na­­general Coandă, d-na Nina Duca Polizu, d-na Ștefania Ren­­nae­r, d-ma S Rosih, d-na Marioara Stoianovici, d-na Jean Soneriu, d-na Cella Misirliu, d-ra Ileana Coandă, etc. # Duminică 21 Februarie a. C., socie­tatea „Principele Mircea“, organizează un ceai dansant cu prelungire, în a­­celaș decor de la balul japonez. Intrarea 80 lei. # Asociaţia femeilor medici, dă astăzi, Sâmbătă 30 e, un ceai dansant, în ca­sele d-nei dr. Medeea Niculescu, din str. Cămpineanu No. 60, atineuri dansante Societatea „Leonardo“ a studenţilor în limba şi literatura italiană, de sub preşedinţia de onoare a d-lui prof. A­­lexandru Marcu, organizează mâine, Duminică, orele 5—12, un matineu dansant, în saloanele Şcoalei italiene (str. Luigi Cazzavillan No. 28), sub patronajul Excelenţei Sale d-lui Ugo Sola, ministrul Italiei la Bucureşti. * Duminică 31 Ianuarie ,„ între orele 5—12 p. m., va fi în saloanele socie­tăţii „Progresul Silvic“, din B-dul Ta­­r­che Ionescu No. 31, matineul dansant al Asociaţiei învăţătorilor din Muni­cipiul Bucureşti. Matineul va fi onorat şi cu prezen­ţa d-lui dr. C. Angelescu, ministrul e­­ducaţiei­ naţionale. Au sosit în Capitală: LA HOTEL ATHENEE PALACE: D-na și d-1 Anton Bibescu, d-1 E­­meric Charles Grauer, bancher, d-1 Carol Krebs, inginer, d-na Lucie Vi­­ziru-Grossu, d-1 Emile Karats, d-1 Franz Weisengrund, d-1 Petre Carp, d-na Pauline Krausz, d-1 G. Căpită­­neanu, d-1 Oscar Klodz, d-1 Oscar Dan, d-1 Lajos Komar, d-1 Simion Garibian. LA HOTEL ESPLANADE, TEL. 3.43.30 D-1 dr. Popa Augustin, profesor, din Blaj ; d-1 Isvoranu A. Iancu, indus­triaș, din Bacău ; d-1 Wolf Emanuel, reprezentant, din Viena; d-1 Stern­heim Marcel, director, din Timișoara ; d-1 Farkas ,, director, din Braşov; d-1 Visnitzer Iosif, industriaş, din Cer­năuţi ; d-1 dr. Hanschek Ion, filosof, din Praga ; d-1 Bernat­ Martin, pro­prietar, din Cluj; d-1 Dobrev Arpad, proprietar, din Cluj; d-1 Cohn M„ proprietar, din Galaţi; d-1 Casabian Carol, proprietar, din Chişinău; d-1 Laurich Eduard, inginer, din Berlin ; d-1 Wolf Summer, comerciant, din Cernăuţi; d-1 dr. Weiss Merghert, co­merciant, din Braşov. * Domnul şi doamna Victor N. Popp mulţumesc pe această cale tuturor acelora cari prin prezen­ţă sau scris au participat la du­rerea pierderii iubitului lor fiu Dinu V. Popp-Capsali, dr. Galipin cu d-na, pr. re­verend Eden, C Stănescu, S. Arnoldy, G. Sweet, Milton Spead, Baldwin, Moares, G Anghelescu, Tudor An­drei, M. Andreews, Gh. Valentini, Mand­rivescu, personalul legaţiei en­gleze şi numeroşi membrii ai coloniei engleze de aci. Traian Bratu cu Lucia Didopol; Barba­t Miklos cu Elisabeta Nagy; Mitu Negoiţă cu Maria Steavu; Ro­mulus Rădulescu­ cu Georgeta Nopa­­ră ; Constantin Dincă cu Filofteia A­­postolescu ; Eugeniu Gidan­ cu Clara Stroli; Tănase Gheorghe cu Ioana Radu; Gheorghe Deacu cu Constan­tina Gălugăru ; Emil Barbu cu Maria Bugnar; Grigore Găplescu cu Roza Litman ; Constantin Alexandru cu Maria Ionescu ; Petru Kiss cu­ Victo­ria Toma; Nicu Cotigă cu Elena Io­­­nescu ;■ Iosef Steyrer cu­­Ecaterina Ră­dulescu­­;­Nicolae Olteanu cu Nedelea Radaman ; Mailach Simon cu Sendra Ci­ubotasiu ; loan Nimitan cu Elena Chiriac; Ilie Davidsohn cu­ Elisa Zissu; Ariton Nac­u cu Ana ,Biezo; Nicolae Ionescu cu Margareta , Turcu ;■ Ion Russu • cu­­ Marta Târnoveanu ; David Sorin cu Vera,Reif; Nicolae Tatu cu Maria Petruceanu ; Simion Croitor cu Elisabeta Renyhand; Iser Aron cu Touba Ciubotariu; Constantin Spătaru fi­ica Victoria Softa ; Mihail Lupescu cu h­ala 13 Buzeşti, dă azi. Sâmbătă uu Luiza Kovács; căpitan Gh. Veronea­nu cu Charlota Streitman; Tudoran Societatea „Principele Mircea“, ceai dansant cu prelungire, în saloa­nele societăţii „Crucea Roşie“, strada Biserica Amzei No. 29, în folosul can­tinei şi dispensarului medical din Ca­lea Griviţei No 233. Intrarea 60 lei, Nicolae cu Cecilia Odobăşteanu , Spi­­r­idon Becheriu, cu Maria Ilie. Reuniune t­ealuri Qasátorlj nostr| Societatea Generală de Gaz şi de Electricitate A V I Z SOCIETATEA GENE­­RALA DE GAZ ŞI DE E­­LECTRICITATE, reamin­teşte abonaţilor ei că, con­form condiţiunilor gene­rale de abonament şi în interesul lor, sunt datori a lua măsurile necesare pentru a apăra de frig contorii de gaz expuşi la îngheţ, acoperindu-i cu pături, câlţi, etc. şi a su­praveghea ca în timpul gerului ferestrele,­­ uşile şi coşurile de ventilaţie, unde se află aşezat conto­rul, să fie bine închise. Pentru mai multă sigu­ranţă, se recomandă în­trebuinţarea spirtului de­naturat în proporţie de o jumătate litru de bec a­­supra capacităţii contoru­lui, spirt pe care abonaţii sunt rugaţi să-l ţină la dispoziţia agenţilor Socie­tăţii singurii însărcinaţi cu turnarea lui în contori. GREFA TRIBUNALULUI PRAHOVA Secţia 4-a EXTRACT D-na Polixenia Fanati N. Stanciu, din comuna Drăgăneşti-Prahova, cu petiţia înregistrată la­­No.­­14687/936, a intentat proces de divorţ soţului său Panait N. Stanciu pentru cauze le­gale. Din căsătorie a rezultat copila Maria, de 3 ani. Soţii n’au avere. Acest extract se va publica conf. art 285 c. c. Grefier, Indescifrabil. No. 1886 din 15 Ianuarie 1937. ­­ U !» DAU CALEA VICTORIEI 46 QL/jAUPAMT Eh­el­ m!Dl PATRU FTAJE Anul XXIX No. 8717. WM •MM ! Toată lumea selectă va petrece astăseară ! Grandiosul BAL­­î­t Mascat şi Costumat organizat de SOC. PERS. ADITIV al­­­in .h­ SALOANELE „ARTA1 JAZZ şi ORCHESTRA NAŢIONALA NUMEROASE SURPRIZE şi PREMII (Costume se găsesc în sală) Municipiul Bucureşti Primăria sed­.­iu­ verde Serv. Licitaţiilor Publicatiune Se aduce la cunoştinţa generală ei, se vor ţine în localul comun al licita­­ţiunii publice cu oferte închise, pen­tru închirierea compartimentelor din pieţe, după cum urmează: 1) In ziua de 22 Februarie om­., o­­rele 16, compartimentele din hala Dr. Botescu, exterior, pe timp de tmn an, dela 1 Aprilie 1937 — 1 Aprilie 1938 ;­ compartimentele No. 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 23, 25, 27, cu vechile destinaţiuni. Chiria iniţială dela care începe lici­taţia este cea prevăzută în condiţiu­­nile speciale pentru închiriere. 2) Idem, în ziua de 23 Februarie crt., orele 11, compartimentele din hala Dr. Botescu, interior, pe timp de un an, dela 1 Aprilie 1937 — 1 Aprilie 1938. Compartimentele No. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 61, 63, cu ve­chile destinaţiuni. Chiria iniţială de la care începe lici­taţia, este cea prevăzută în condiţiu­­nile speciale de închiriere. 3) Idem, în ziua de 24 Februarie crt., orele 11, compartimentele din Piaţa Filantropia, pe timp de un an, dela 1 Aprilie 1937 — 1 Aprilie 1938. Compartimentele No. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, cu vechile desti­naţiuni. Chiria iniţială dela care începe lici­taţia, este cea prevăzută în condiţiu­­nile speciale de închiriere. 4) Idem, în zilele de 2 şi 3 Martie crt., orele 11, compartimentele din hala Griviţa, pe timp de un an­ dela :23 Aprilie 1937 — 23 Aprilie 1938. Com­partimentele litera „A“ şi No. 1, 2,­­3,­­ 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30,­­ 31, 32, 33, 34, 35, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 62, 65, 66, 72, 73, 74, 75, cu vechile destinaţiuni. Chiria iniţială, de la care începe lici­taţia, este cea prevăzută în condiţiu­­nile speciale de închiriere. Garanţia provizorie pentru admitere la licitaţie este de 5%, iar cea defini-­­ tivă de 10%. Art. 88—110 din L. C. P. precum şi art. 229—230 din noua lege adminis­trativă sunt aplicabile acestor licita­­ţiuni. Orice alte informaţiuni, precum şi condiţiunile speciale de închiriere, se pot vedea zilnic la Serviciul Licitații, între orele 11—13 juni. Primar, (ss) AL. D. MATAR. Șeful Serv. Licitații, (ss) George Buzduga No. 1431/333 L. C. 29 Ianuarie 1937. Minis.Agriculturii şi Domeniilor A­VIZ Ministerul Agriculturii şi Do­meniilor cumpără sămânţă de cânepă din recolta anului 1938 de calitate bună, fără corpuri străine şi cu puterea de germi­naţie normală. Ofertele vor a­­răta cantitatea, puritatea, dacă se poate şi forţa de germinaţie şi vor fi însoţite de o probă de cel puţin­­/■­ de kilogram. GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secţia 4-a C. C. EXTRACT D-na Regina Georgescu, funcţio­nară, domiciliată în Bucureşti, str- Ştirbey Vodă No. 99, prin petiţia în­registrată la No. 65939 din 28 Noem­­brie 1936, a intentat acţiune de divorţ contra soţului său Gheorghe Geor­gescu, domiciliat în Bucureşti, str. Mirceşti No. 22, pentru motive deU*- ' minate de lege. Din căsătorie a rezultat o fetita, *» numele de Elena­ Zoie, de S ani. Act dotal nu există. '■ Termen în şedinţă publică pentru ziua de 8 Februarie 1937. Prezentul extract se va publica In ziarul „Viitorul“, conf. art. 285 c. e, modificat. Grefier, Indescifrabil. No. 7196 din 29 Ianuarie 1937. Dosar No. 8893 din 1936.­­ ii ta.­aam ! Avocat Şoseaua lancului M Tel. 417.35

Next