Vocea Covurluiului, iunie 1885 (Anul 13, nr. 2760-2783)
1885-06-01 / nr. 2760
a ANUL XIII. — Nr. 2.760.bonament ntru România un an ... 20 lei , 6 luni . . . io ‘ I VeȘî pag. IV premiul r »ferit abonajilor pentru străinătate ?e un an . . . 34 l ei , 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac în Galaţi la Adjiinistraţiunea 4‘aIu‘ ui, în distinate la bir- 0urile poştale. Redacţiunea : 22 str. Mare Xelegra,xî2.e Sîmdul partie, al Vocii Covurluiului, AGENŢIA HAVAS. LONDRA, 11 iunie. — Daily News ftDgagezâ cabinetul sâ’şi mănţie demisiunea, câci venirea torilor la putere ar stimula pe liberali şi ar asigura astfel triumful lor la alegeri. limestice din partea sea că votul accidental al Camerei nu justifică retragerea cabinetului și angajeza pe D. Gladstone să rămână la afaceri PRESTA, 11 iunie.—Cu ocasiunea viitoarelor negocieri în privinţa convenţiunii comerciale ce se va încheia cu România, guvernul a trimis ocirculară tuturor camerelor de comerţ pentru a le invita să exprime părerea lor. Aceeaşi invitare s’a adresat comercianţilor cari fac comerţ cu Romania. : CONSTANTINOPOLE, 11 iunie. — Provenienţele din Spania mediterana sunt supuse la aplicarea rigu rosa a regulamentului choleric din 1867. A se v^des ultime scrii telegrafice pag. III. 10 BANI EXEMPLARUL. SAMBATA, 1 IUNIE 1835. A in u in A. I a linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , I N S E R TI U N I ji RECLAME Pagina Iii : So bani La Cronica : 2 lei Repetirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc.p I APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. § Administrațiunea : 22, str. Mare. I GALAJ 1,31 Pănă acum eram obicinuiți a vedea pe D. Gladstone tot-d’auna triumfând ori de câte ori apera projected sele în Parlamentul angles, de si succesele sele în materia de politica externă nu ’ recomandat de loc încrederii publice şi a representţiunii naţionale. Cu atât mai surprinfetare a fost pentru noi dar ştirea ce ne a transmis’o Agenţia Havas despre înfrângerea ce a suferit şeful cabinetului angles în Camera comunelor, care cu o majoritate de 10 voturi i-a retuzat aprobarea budgetului veniturilor. Votul dat de Camera comunelor era, cel puţin pentru celelalte ţări, cu totul pe neaşteptate, şi abia acum a început lumea a-şi pune întrebarea care să fi fost causa unei asemeni schimbări de opiniune în sînul Parlamentului angles ? Răspunsul la aceasta întrebare nu este tocmai greu de găsit. Se ştie ca nu numai partidul oposiţional din Anglia, ci pănă şi amici intimi şi independenţi al D-lui Gladstone, au reprobat conduita şi lipsa mea de energie în cestiunea conflictului afganorusesc, mai cu samă după ce s au convins din publicarea cărţii albastre anglese, publicată malidele trecute, despre eroicele opintiri ale lordului Granville, caritoate au sfârşit cu ruşinase concesiuni faţă cu pretenţiunile ruseşci. Nemulţumirea faţa cu cabinetul actual era în Anglia, în toate straturile societăţii, atât de generală şi profundă, în cât nu’i trebuia de cât cea mai neînsemnată ocasiune pentru a se ivi pe faţă în contra actualului cabinet, şi aceasta ocasiune pare a o fi procurat întoarcerea în ţară a generalului Lumsden. Intr’o convorbire ce revocatul general a avut cu ocasiunea trecerii sale prin Viena cu courespondentul lui James, D sea a declarat că se simte laric atins de modul de procedare al lui Gladstone, și că, fără a ascunde nimic, va căuta îndata după intoarcerea sea în Anglia sa lamureasca opiuiunea publica asupra situațiunii ce s’a creat patriei sale prin necorecta și puțin demna purtare a primului ei ministru. Aceasta amenințare pare a fi contribuit în prima liniă la înjghebarea unei majorități antiguvernamentale. In urma votului dat de aceasta majoritate, D. Gladstone, cedând usanțelor constituţionale, a presentat reginei demisiunea cabinetului. Care va fi sfârşitul acestei crise ministeriale, nu se poate prevedea încă de pe acum, cu toate insistenţele îuse alejurului Daily News, organul cel mai apropiat al D-lui Gladstone, de a’şi mănţinea demisiunea, noi am inclina spre credinţa că sfârşitul acestui incident va fi tot rămânerea D-lui Gladstone la putere, poate cu puţine modificări în personalul actualului cabinet, câci dacă partidul liberal a susţinut până acum cu toate greşelele sale pe D. Gladstone, a făcut-o în convicţiunea că el este singurul om în Anglia care ar putea să ducă la un bun sfârşit cestiunea reformei electorale, şi nu e admisibil că, dacă acel partid s’a călcat pe inimă primind de dragul acelei reforme umilirea Angliei în Lţa lumii şi a Rusiei, să risce acum şi compromiterea acelei mari reforme. Cxorxica, locală. — D. senator V. A. Urechiă a sosit în urbea noastra și a plecat cu trenul de ieri seara. — Iată convocarea făcută de comisiunea interimară a comunei noastre pentru alegerile comunale : Conform disposițiunilor art. 48, combinat cu art. 25 din legea comunală, și art. 60 din legea vechia electorală, subsemnații membrii comisiunii interimare a acestei urbi, convoca pe D-nii alegători, înscriși în listele comunale definitive, publicate cu No. 1,032 și 1,033 din anul curent, pentru a proceda la alegerea membrilor consiliului comunal în locul celui disolvat, în număr de 18. Operaţiunea acestor alegeri va avea loc în zilele şi localurile jos indicate, şi anume : I) . Alegătorii indirecţi (a colegiului ( cameră) înscrişi pe lista definitivă comunală sub No. 1.033 din ac., divisaţi pe secţiuni, conform art. 60 din legea electorală, se vor întruni în ziua de 9 și 10 iunie viitor, orele 9 a. il., în localurile jos notate, spre a alege delegaţii ceruţi din partea acestui colegiu, şi anume : a) . Alegătorii cuart. III în localul seaalei No. 1 de baiați a Statului, strada Seaalei, cuart. II, spre a alege 13 delegați. b) . Alegătorii cuart. III în localul seoalei primare de baiafi a Statului No. 3, strada Popa-Stamati, spre a alege 13 delegați. c) . Alegătorii cuart. IV şi V în localul seoalei de baiaţi a comunei No. 1, din piaţa Ştefan cel Mare, spre a alege 15 delegaţi. Toţi delegaţii aleşi astfel se vor întruni la 23/24 iunie viitor, ora 9 a. m., cu alegătorii direcţi a secţiunilor respective, spre a vota pentru alegerea membrilor consiliului comunal, în localurile unde sunt chiemate a se întruni secţiunile, şi anume : II) . Secţiunea I-a, compusă din alegătorii direcţi a cuartalelor I şi II, înscrişi în lista comunală definitivă pe anul curent No. 1.032, dimpreună cu delegaţii acestor cuartale, ce se vor alege de alegătorii indirecţi (col. III Cameră) din acele cuartale, se vor întruni la 23/24 Feliola «VOCII COVURLUIULUI, 59 ^ HIATUL FERMECAT FIUL PARASIT Traduc(iune de B. IONASCU PARTEA III. mântuitorul. VI. (Urmare) Valentini, încremenit, încercă să’l oprască. Linişcesce-te, bravul meu, linişcesce-te ! latul lm Carol adaose cu o exaltare crescândă : — Nu sunt om onest !.. Sunt un t&uiar, un vechiu criminalist, un asasin !.. Pictorul se dădu înapoi din instinct. — Un asasin !.. Gras-Double avu un zimbet amar. — Vezit bine câ’ți fac oroare ! Artistul își stăpâni impresiunea. — Nu, nu... ai fost mai mult nefericit decât culpabil poate. Și apoi n’am dreptul să te judec. Trecutul D-tele nu împedecă de a’ți fi riscat vieața D-tele pentru a scăpa pe a mea... Nu trebue să văd decât serviciul făcut. Gras-Double urmă : — Cu o ora, mai puțin de o ora, înainte de a te scoate din apă, mă scoboriam pe malul Senei, de ceea l’altă parte, pentru a arunca pe un bătrân fără apărare. Junele tresări fără voe — Am cetit înaiare povestirea acestei crime... Să fii D-tea ? — Sunt tu ! răspunse Gras Double cu o voce surdă. — D-tea care eșdi crezut mort, înecat ? A ! m’au crecjut înecat ? — piarele au anunțat’o ! — Nu sunt din nefericire. — Dar bâtrînul ? — Nu ecia ce s’a făcut. — Diarele spun că l’au dus la Bicetre. — Și nu l’au recunoscut ? — Nu l’au recunoscut. — Pentru asta am venit să te văd. — Pentru a’mî spune ceva asupra acelui nenorocit ? — Nu, câci nici eu nul cunosc. Dar pentru ca să răspândesc asupra lui binele ce ai crezut a’mi datori... Eu n’am trebuinţă de nimic... înse omul acela e nenorocit prin greşala mea. A trebuit sâ’l despae de averea mea... a l scoate din familiă, al depărta de acel cari îl iubiau poate... Dacă n’aşl fi primit sarcina de al face să dispară, poate că alţii s’ar fi dat înapoi în faţa crimei... Deci tu sunt culpabilul, principalul culpabil. Așa dar ai ascultat de alții ? — Un miserabil m’a tarît, m’a îmbetat. — Și îl cunosci ? — Pe el da. Dar pe ceia-1 alți nu’l cunosc.. Nu scifi în ce scop, pentru cine am lucrat. — Și n’ai putea sa mi dai nicî un indiciu asupra lor ? — Nici unul. — Poți să’mi povestesti ce s’a petrecut ? — Pentru asta am venit la D-tea. Eu, la primul cuvînt ce aşi spune, m’ar aresta și n’ar crede de loc în cuvintele mele. Sunt sub supraveghiarea poliţiei. Nu cunosc pe nimene în Paris^ nimene in care să mă pot în SAU