Vocea Covurluiului, iulie 1885 (Anul 13, nr. 2784-2809)
1885-07-02 / nr. 2784
VOCEA COVURLUIULUI cinat cu presidenţia consiliului pe tot timpul absenţei D-lui Ioan Brătianu. Lucrările de construcţiune ale Băncei Naţionale din Bucureşci se urmază cu multă activitate, sub conducerea D-lor architecţi Cerkez şi Băicoianu. Temeliile, boltele şi galeriile sunt toate în beton. Sejlice că ele ar costa pănă acum aproape un milion. — Aflăm că D. Ioan Brătianu, ministrul ad-interim la resbel, a decis, în urma nemulţumirilor ivite în armată cu ocasiunea stabilirii tablourilor de înaintare, a amâna crearea celui de al patrule regiment de roşiori. Aşadar locotenenţii-coloneli de pe tabloul de înaintare nu vor fi înaintaţi în anul acesta. — D. Vidraecu, prefectul jud. Bacău, şi-a dat demisiunea, care sa şi primit. — Sâmbătă s a ţinut un consiliu de miniştri sub preşedinţa D lul loan Brătianu. — De Sâmbătă, 29 iunie, s a pus în circulaţiune un tren de plăcere între Focşani şi băile Podul-Putnei. Acest tren va circula numai Duminecă, şi va pleca din Focşani la 6 ore şi 15 minute. — Duminecă sora a sosit în capitală arhiepiscopul catolic Palma, care înlocueşte pe monseniorul Paoli. Eminenţa mea vine de la Roma, unde s’a făcut ceremonia consacrării sele. — Dilele acestea, prim-ministru a chiemat mai mulți medici spre ai consulta asupra sănătății sale și asupra curei ce trebue să facă. Ni se spune că medicii ar fi fost de părere că băile cari ar conveni mai bine primului ministru ar fi cele de la Ax les Bains. — Cetim în Voința naționala . Sâmbătă dimineța D. A. Stolojan, ministrul domenielor, a primit la ministerul său un însemnat număr de proprietari și cultivatori de vii, cariveniau să se plângă cătră D-sea contra măsurilor de distrugere a viilor,zicând că acesta e o calamitate din cele mai mari pentru ei, şi rugându-l să amâne pănă la toamă aplicarea acestei măsuri, pentru ca să poată lua rodul viilor, care, după cum susţin el, este mai îmbelşugat decât în cel din urmă ani. D. ministru Stolojan, după ce a ascultat cu multă bunăvoinţă plângerile interesaţilor, le a spus că guvernul, împins numai de o absolută necesitate, a recurs la acest mijloc extrem, ca o precauţiune pentru ca flagelul să nu se întindă mai departe. D. Stolojan a declarat categoric reclamanţilor cum că legea pentru combaterea filoxerei va fi aplicată cu cea mai mare echitate şi prudenţă şi că acei care ar comite excese de putere în executarea măsurilor de precauţiune vor fi daţi judecăţii, spre a şi primi pedeapsa meritată, iar persoanele lăsate prin aceste excese vor fi despăgubite. Cât despre revocarea instrucţiunilor date pentru distrugerea viilor filoxefate, D. ministru a declarat că D-sea nu poate face altceva decât a supune cestiunea consiliului de miniştri şi D-sea va susţinea cât va putea cererile interesaţilor. D. ministru a promis că în curând se va duce în Dealul Mare spre a se încredinţa despre modul cum se aplică legea pentru combaterea filoxerei, şi terminând a povâţuit pe ţărani ca, în toate cestiunile însemnate, el să fie cu chibzuire şi să aibă în vedere, pe lângă interesul lor propriu, şi interesul general , de altmintrele, ori de câte ori vor întîmpina vreun neajuns, să nu se adreseze guvernului, care va lua negreşit în consideraţiune ori ce cerere draptă. In urma acestor asigurări ale D-lui ministru Stolojan, sătenii s’au retras, rămânând să aştepte hotărîrea luată în consiliul de miniştri în aceasta afacere. — Cu trenul de Vârciorova de Sâmbătă dimineiţa D. G. Vernescu a părăsit capitala. — Aflăm că lotul principal de 20 mii lei al loteriei de Ploeşoi, care sa tras Dumineca trecută, a fost câştigat de trei ţerani din judeţul Prahova, cari cumpăraseră în tovărăşie 15 bilete. — Lucrările pentru restaurarea localului Adunării deputaţilor continuă a a se executa cu multă activitate şi se crede că la finele lunei lui iulie ele vor fi complectamente terminate. O comisiune, compusă din Dnii deputaţi St. Bellu, I. Codrescu şi I. Urlaţeanu, a fost numită de biuroul Camerei spre a aviza la mobilarea şi luminarea localului Adunării deputaţilor, care este reconstruit într’un mod radical. După cât aflăm, comisiunea este de părere ca mobilierul cel vechiu să fie schimbat cu un altul nou. După cât aflăm, comisiunea este de părere că mobilierul cel vechiu să fie schimbat cu un altul nou. S’au început tratări cu compania de gaz de la Filaret pentru introducerea gazului fluid în întregul local. — D. D. Sturza, ministru al instrucţiunii publice, şi D. Sp. Haret, secretar general al acestui minister, erau aşteptaţi Sâmbătă diminaţa în capitală. — Cetim în VIndépendance roumaine . Se asigură că D. G Radu, directorul divisiunii comunale de la ministeriul, de interne va fi numit prefect al judeţului Falciu. — Scrisorile şifiarele din Occident sosesc acum prin Predeal cu mult mai curând de cât mai înainte. In curând organisarea distribuirii va fi terminată, şi atunci publicul va profita de aceasta amelioraţiune. — Canonira anglesă Kokatrice, care staţionază de obicei în porturile Dunării, a aruncat la 5 Juliet cora în portul Constanţa. — Peste câteva zile vor pleca Rusia. colonel Wartiadi și vete nărui D. Colben spre a cumpărai] pentru armată. — Aflăm că D. Kenin, ministr plenipotențiar al Terilor-de-Jos, pleca în curând în străinătate în vitutea unui congediu. In timpul absenței sale afacer legațiunii vor fi gerate de D. E. Ger secretar interpret. — O persoana din Tulcea asigu că lăcustele din jurul acelei localiti sunt aproape exterminate. Serbarea aniversării a 50 a Acdemie! mihailene din Iași. Precum am fost arătat în câte va mere consecutive a daruim nostru, acea serbare semi-seculară a întemeiăriî învi mîntuluî înalt din Moldova a avut loc filele de 26 şi 27 iunie a. c. Mercurmineţă în 26 ale curentei, pe la 7 ore, început a se aduna în pieţa Ştefan-cel-M, scóalele primare, scóalele secundare, scol superioare, scoala militară, scoala technică, utorităţile, delegaţiunile şi multe alte plane distinse invitate. Cortegiul a ples în ordinea stabilită prin programă la oră spre metropolis în sunetul musicelor. oficiul divin s’a săvârşit de însuşi I. P. S. metropolitul Iosif, încunjurat de mai cler. După finirea serviciului divin s’a ţii o panahidă şi după acesta P. S. S. episopul de Roman Melhisedec a ţinut un curs elocvent, prin care a arătat că birica şi scoala urmăresc acelaşi scop, adt acel de a lumina şi instrui. După fivm acestui discurs procesiunea a plecat de metropoliă pe jos în sunetul a doue nu, pănă la liceu. In fruntea procesiunii era I. P. S. metropolitul Iosi, însoţit de S. L. arhiereii Melhisedec, Irimia şi Varian Râmniceanu, D. ministru al cultelor D. Sturza, directorul acestui minister, Spiru Haret, D. Culian, rectorul Univităţii, D. Dim. Gusti, D-nii generali Raviţă şi Vlădescu, D. prefect al oraşului mai multe persoane de distincţiune din omul nostru. Ajungând procesiunea in ornea programei la liceu, a fost primită un imn intonat de chorul vocal. Aici a ţinut un discurs de ocasiune Culiano, rectorul Universităţii, apoi un curs D. Burla, directorul liceului, asupra veţămintului primar şi secundar de la ii, incoce, D. ministru Sturza a rostit asem un discurs relativ la înveţămint. După ace D. ministru a dat o visită D-lui direc Burla şi a visitat apoi conservatorul de n sul. Stăruia mai apoi a crede în el, a apera, a goni de la ea ideea unei trădări. Spera mertu a l revedea, mai cu rema lu ultimele timpuri, când era pe pragul morţii. Cam în acea epocă mama şi copila făcuseră cunoscinţă cu Armand junele despre care am vorbit. Locuiau meia fu cuartalul latin amil doue. Ocupt àlu o casă întunecată, din strada Sântului Jacob, doue mici camere, una în care lucrați, ceea- 1 altă unde se culcați alăture, în doue paturi de fer. In ofcera mama se întorsese singură, ceva mai curând, pentru a găti mesa, când areji prin părete un sgomot ciudat. Ar fi emis cineva suspine înădușite, planșete. Se opri din lucrul ei surprinsă și ascultă. Sgomotul persista, devenia mai înțeles și pleca din camera vecină. Berta știa că acea cameră era locuită de un june pe care’l întâlnise uneori pe scări și care o saluta totd’auna cu respect. Observase deja aerul trist a acelui chiriaș, aspectul miserabil a hainelor sale... El oare se plângea, era bolnav poate? Ieşi pe carte, şi-şi lipi urechea de brusca uşei. Nu se înşelase. Viju pe vecinul ei trântit peste pat, svârcolindu se îmbrăcat. Cheia era la uşă. O întoarse şi întră. La sgomotul ce făcu, junele se sculase răpide. El o privi cu totul ruşinat, cu ochii roșiți. — Ierta mea... murmură ea. Am auzrit suspine... Suferi ? Dânsul părea a nu înțelege, cu totul zăpăcit de a fi surprins astfel. — Nu sufer, răspunse el. — Ai veni o scârbă ? Făcu astă întrebare cu aerul ei bun, matern. Junele, înduioșat, începu a plânge. — Sunt vecina Délé, murmură ea, ne cunoascem noi. Dacă pot să'ți fiu utilă.. Junele, cam bănuitor la început, fu ademenit de fisionomia onestă (.ompatimitoare a lucratoril. li povesti totul. Istoria mea era aceea a multor juni plecați din provincia la Paris pentru ași încerca norocul și cari nu găsesc de multe ori decât decepțiune, miseriă, boala, sfârșire și moarte. Dânsul se ijurma Armand Rivière. Își părăsise ținutul, Charenta, mai fără mijloace, numai cu banii de voiagiu în posi nar. N avea vocațiune bine determinată. Venea să caute o treaba, o treavagă pe care o ambiponeza toţi tu ce au puţina educaţiune şi caii i şei ii ce sa tacă. Se ducea la Pa) pentru a scrie îu un biurou, du txpnsiunea consacrată... Care biuro orl care !.. Aducea cu dînsul dre sprijin câteva scrisori de recomadare ce un amic a tatalui seu, ai ploiat la contribuţiuul, ii de duse. Pi duse pe mamă fiind încă mic. Sora să câştige la Paris destul bal pentru totul sta şi pentru el. După zâpâcela primelor zile, pi dusă de imensitatea stradelor, a cailor, de sensaţiunea infinită ce produ aspectul capitalei, se puse hotarii pe lucru. Duse scrisorile în consoliţi, unele după altele, şi decepţiunile scepure. Pretutindene cuvinte , ne, dar nimic precis, plângeri şi vae asupra greutăţilor tuturor treburile