Vocea Covurluiului, septembrie 1885 (Anul 13, nr. 2835-2859)
1885-09-01 / nr. 2835
ANUL XIII. — Nr. 2.835. 10 BANI EXEMPLARUL. 30NAMENT pentru România un an . . . 20 lei 6 luni ... 16 « ȘI pag. IV premiul irit abonajilor pentru străinătate un an ... 34 6 lun» ... 17 * Abonamentele în Galați la Adnistrațiunea 4‘aru' în districte la loturile postale. Redacțiunea: 22 str. Mare. || APARE IN TOATE ptuLE DE LUCRU. DUMINECA, 1 SEPTEMBRIE 1885. anuncib linia petit Pagina IV : 4° , II: «o , INSERTIUN1 gi RECLAME Pagina III : do bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. X eleg'iame Serviciul partie. :1 ‘Vocii Covurluiului, AGENTIA HAVAS. BERLIN, 11 Septembrie. — Menitul imperial publică nota adresata a la Varziu la 31 August de câlfă , de Bismark comtelut de Solms la ladnd, ca răspuns la nota spaniola g la 19 August în care guvernul rotestă contra procedărilor Germailor în insulele Caroline Nota D-lui e Bismark constată ca numeroase habilimente comerciale germane sunt rabilite de mult timp îa insulele Caroline. De mai multe ori aceste tabilimente afi cerut guvernului german să ia aceste insule sub protecțunea sea, iar ele n’ar fi adresat de igur acesta cerere dacă ar fi cre- zut că aceste insule ar putea fi relamate ca teritoriu spaniol. Ancheta care s’a făcut cu ocasiunea acestor propuneri a stabilit înr’un mod oficial că, afară de casele germane, cari întrec cu mult în amor și în însemnătate, nu se găsesc pe aceste teritorie decât câteva case de comerţ angleze şi nici o casă spaniolă. Guvernul german ar fi respins în acestei propuneri, dacă ar fi putut crede că Spania ar putea avea sau pretinde drepturi asupra acestor insule. Până în anul acesta nici o putere străină n’a exercitat acolo drepturi de suveranitate. Nota demonstră că încercarea făcută în 1874 de consulul spaniol din Hong-Kong pentru stabilirea unor acte oficiale privitoare la Caroline a fost respinsă în 1875 printr’o notă comună a Germaniei și a Angliei. Spania n’a făcut nici odată vr’un demers pentru a arăta că are intențiunea să exercite acolo drepturi de suveranitate. Asemene guvernul imperial neprimind notificarea vreunei luări în stăpânire, a fost în dreptul său și a lucrat cu bună credință când a ordonat sa se pună casele germane stabilite în insulele Caroline sub protectorul imperiului. De altmintrele guvernul german e gata să examineze pretenţiunile spaniole în negocieri amicale şi aşteptâ comunicarea titlurilor cari stabilesc că aceste pretenţiuni sunt bine întemeiate. In caşul când nu se va putea ajunge la vr’o învoelâ pe aceasta cale, el este gata a se raporta pentru soluţiunea cestiunii de drept la arbitragiul unei puteri amice. Cestiunea de altmintrele nu e aşa de însemnată pentru ca guvernul imperiului să se determine a se depărta de tradiţiunile împăciuitore şi amicale pe cari le a urmat totdauna in politica sea faţă cu Spania. D. de Solms a remis la 4 Septembrie o copie a acestei note ministrului afacerilor străine a Spaniei. LONDRA: Î1 Septembrie.Plimes crice că nota guvernului spaniol mulţumeşte pe deplin pe Germania. Terenul este astfel curăţit pentru negocierile privitoare la cestiunea principală, pentru deschiderea sesiunii ordinare. Sfârșitul sesiunii ordinare este la 15 Februarie, dar se stie că tot-d’auna sesiunile se prelungesc cu câte o lună pană la dou. Dacă dar cu toate aceste guvernul s’a decis a convoca Corpurile legiuitoare cu o lună mai inainte de epoca întrunirii lor regulate, e că nevoi urgente trebue să fi zorind şi că Adunările vor avea mult de lucru. Apoi guvernul mai ştie ca legiferanţii noştri nu prea fac treba tară târăgâelă multă. Oricum înse, convocarea anticipata a legiuitorilor ţerei arată că sunt cestiuni cari cer o grabnică resolvare Nu ştim cari vor fi acele cestiuni , dar putem fi siguri că încurcătura financiară în care ne găsim, neînţelegerea cu Francia şi poate şi nescuriva cestiuni exterioare pe cari le întrevede guvernul, nu sunt străine decisiunii ce a luat de a întruni mai curând pe mandatarii ţării. Ni se anunţă apoi că mai mulţi miniştri pregătesc proiecte importante spre a le supune Camerelor la deschidere. Aşa D. ministru al justiţiei va propune un proiect pentru organisarea judecatoreascà, D. ministru al comerciulul va propune câteva proiecte economice, iar D. ministru al instrucțiunii va presenta o nouă lege asupra învățământului, la care lucrează de mult cu secretarul stu general. Și ceialalți miniștri vor presenta de sigur alte proiecte. Discuțiunea tuturor acestor proiecte va cere naturalmente multă vreme Dacă mai punem la socotela şi interpelările, cari nu vor lipsi a curge ca plaea, apoi vom înţelege cât de ocupată are a fi viitoarea sesiune. Printre interpelări unele vor fi imA se vedea ultime scrii telegrafice pag. III. GALA ]I, 31 Avgust 1885. După informaţiunile ce primim din Bucureşci, Camerele noastre vor fi convocate în sesiune extraordinară pentru ziua de 15 Octombrie, adecă cu o lună înainte de termenul fixat Administraţiunea 22, str. Maro, portante şi furtunase, precum cele relative la conflictul nostru economic cu Francia şi la crisa financiară ce ne băutuie. Să sperăm înse că mandatarii noştri vor arăta în viitor o mai mare râvnă de lucru de cât în trecut. Cronica l0c31.it — Consiliul comunal a ţinut acera şedinţă. S’a ocupat cu mai multe cestiuni şi numiri. Intre altele a aprobat a se cumpăra o cantitate de 104 metri cubici de nîsip cu preț de 61/^ lei metrul, a admis oferta D-lui Marghiloman din Brăila de a procura comunei o cantitate de 2 metri cubici petru sfârîmatâ de Prasova. — Aflăm că D. G. Robescu este decis a ’și da din nou demisiunea din calitatea de ajutor de primar și de consilier comunal. — In ședința de asera consiliul comunal a numit pe D na Polixenia Nedelcu în postul de ajutoare a maiestrei de croitoria de la școala secundară de fete a comunei. — In noaptea de 29— 80 August, necunoscuți făcetori de rele au escaladat poarta din dos în ograda D Iul farmacist Nicolae Andrea de pe strada Domnescu, disp. II, s’au introdus în camera servitorului D. Teodor şi i-su furat hainele. Poliţia a luat măsuri de urmărire. — A fi la 2 ore s’a făcut ceremonia înmormîntării D-nei Serfiotti. Un numeros public asista şi numeroase şi alese coroane împodobiau carul funebru. Rămăşiţele au fost conduse la Fileşoi. Felicia «VOCII COVURLUIULUI, 20 SACRIFICIUL FILIAL Traducţiune de B. IONASCU PARTEA 1. Spada Viperă. VII. Urmare Aubigot se răpeai pentru a o lua, dar Gaston îl întrecuse cu o săritură şi o ţinea sub calcâin. In momentul când Aubryot, cu risicul de a se înțepa, se pleca pentru a o lua, arma lui Gaston descrise în aer un cerc de foc și lama flesibilă se lipi de obrazul miserabilului, pe 19* ’1 brăsdui cu o trăsetură sângeroasa, de la unghiul drept a labei, până deasupra sprincenei stânge, Aubryot scoase un țipet teribil și, încovoindu-se, cu mânele pe pâmînt, vroi să se rapedâ ca o forâ selbateeâ pentru a mușca pe Gaston de picior. Cei doul adversari se luară corp la corp, și deja, Nicu, care urmărea cu nebiuișceastă luptă înverșunata, rădică pistolul încărcat și era să tragă asupra lui Aubryot, cu riscul de a ucide pe stăpânul seu, când venu pe cel doul oameni fătând fiecare câte o săritură înapoi și se puseră în gardă. Inse în același timp, Aubryot scoase un nou țipet, tot atât de înfricoșat ca și cel întăi. Mâna sea nu mai cunoscea mânerul spadei gele pe care o luase Gaston, lăsându’l pe a sea. Nu mai era un duel. Gaston strălucind de legitimul orgol ,i care taiă în două pe un monstru, ningea, cu spada sus, asupra lui Aubryot, care se dădu înapoi fără măcar să se apere și nar fi putut străpunge de 20 de ori, dacă, chiar în îmbatarea victoriei sale, ordinul suprem a Elisei n’ar fi resituat în inima sea. — Dăi ! Nicu ! cu biciul, acum ! cu biciul ! strigă el în fine. Bretonul nu așteptă să i se (}ecâ de două ori, și, lăsându’și pistolul jos, se răpcdi la biciul poștalionului pe care sgomotul luptei îl atrase și privea acea scenă, cu gura căscată. Atunci, fu de plâns. Orbit de sânge, nebun de ruşine şi de turbare, Aubryot părăsi în iarbă spadarea inutilă şi începu a fugi de înaintea valetului, căutând o ieşire şi urlând ca un câne bătut. La,fine zări prin coridorul care împărţea în două pavilionul şi a cărui două uşi râmaseră deschise, stradela luminată de felinarele căruței de postă și să rapidi. Când nu mai avu înaintea lui pe rivalul seu, Caston simți strîngândui-se exaltarea care-i dăduse victoria. Nicu desarmase, adecă restitui postilionului instrumentul de care se servise, și luându’și pistolul, îl petrecu în înciugetare cu un suspin. Ajutând stăpânului seu să se îmbrace, îl118e : — D. vicomte a făcut rea de nu m’a lăsat, ar fi fost rămas mâne pe pământ o frumoasa văduva mai mult. Acest regret naiv conrespondea negreșit cu secretele cugetări a lui Gaston, câci se grăbi de a răspunde : — Ea n’a vrut şi apoi aşa’l era datoria. Nicu mândru de asta confidenţă, adaose zimbind cu un aer înţeles : — Cunosc tu femeile. Mai întăi nu vor, apoi când nu le asculţi, nu sunt, tot da una nemulţumite.