Vocea Covurluiului, noiembrie 1885 (Anul 13, nr. 2886-2911)
1885-11-26 / nr. 2907
tului şi industriei noastre, aceasta mai ales în direcţiunea porturilor noastre de mare şi de fluvii. Socotind neapărata pentru înflorirea comerţului nostru adoptarea politicei de apă, sprijinim înzestrarea porturilor noastre cu toate îmbunăţirile, cu toate aşetamintele pe cari ştiinţa şi naţiunile înaintate le-au introdus în marile porturi europene. Cred cad că înflorirea porturilor şi oraşelor de comerţ contribue la binele Statului întreg, şi că din contra decadenţa acestor oraşe aduce după sine şi decadenţa materială a însuşi Statului, voim realţarea stării decoctute a marilor noastre porturi fluviale, şi dar sprijinim reîntinţirea porturilor france Galaţi şi Braila. VOCEA COVURLUIULUI Evenimentele din Balcani. Fiii popote, 4 Decembrie.— Subcomisarii Libia şi Gadban au cerut prefectului Dumitrof a le remite administracţiunea; acesta, în urma resoluţiunilor luate deradunarea notabililor, a refusat. Oposiţiunea Rumelioţilor este puternica şi unanima, dar calmul, ordinea şi seriositatea domnesce pretutindene. Pirul, 4 Decembrie.— Prenipotentul Milanovatz, care trebuia sa aducă asta i răspunsul guvernului serptsc, a trimis o scrisoare prin care arata ca ne putend vedea inca pe rege, va cauta să vie cât mai neîntârziat. Principele Alexandru a visitat astacjl avant posturile bulgare și sa întors mulțumit. Timpul n’ar fi tocmai reu, dacă n’ar fi prea rece. Suia, 5 Decembrie. — Mare temere e aci ca Bulgaria va fi prinsa intre doue focuri ; de o parte e probabil ca Serbii vor reîncepe ostiliuțile, iar pe de alt* nu se scie d«ea turen nu vor intr* in Rumeliă. Armata turce-ica a început a se concentra la frontiera și la Mustai* pașa se observa o mişcare utobiciuuita de trupe. Porta nici nu vrea sfi audă de propunerile Angliei d a se întruni o nouă conferenţa ; ea pare mai mult dispusă a se folosi de împrejurări. Alegerile din Anglia și probabila cădere a ministerului Salisbury au produs un reu efect aci. Belgrad, 5 Decembrie. — Armata serbă e pe deplin reorganisată ; toate divisiunile ei sunt concentrate într’un singur punct ( o ară de divisiunea Lejanin), așa in cât Serbii pot face dintr’un moment într’altul o lovitură decisivă. Serbii s’au folosit de încetarea ostilităților pentru a grămădi câtimi imense de material de resbel şi de provisiuni la Niş şi în apropiare de linia ocupată de armată. Filipopole, 5 Decembrie.— Se Zice că, faţa cu refusul prefectului de Filipopole d’a le preda administraţiunea, comisarii turceşci s’ar fi adresat Porţii, cerendu’i ajutore militare pentru a putea restabili ordinea. Sofia) 5 Decembrie.— Au sosit în formațiuni că Serbii, profitând de suspendarea ostilităților, s*a rădicat din nou 25,000 oameni pe cari i-au trimis la frontieră. La Nisse Z*ce Li creazâ 4* SÎ noapte peste 5,000 oameni la fortificațiuni. Constantinopole, 6 Decembrie. — Din ultima adunare a membrilor conferenţei transpiră că, în urma atitudinii lui sir White, sub-comisarii ti’i . i y .. 'H mişi lu Rumelia au fost rechiemaţi iar Djevdet paşa nu va merge la Filipopole pentru restabilirea stat'du quo ante decât după împăcarea diferendului serbo bulgar (Voina naţională). Filipopole, 4 Decembrie. — Mare surescitate domnesce în populaţiune din causa atitudinii comisarilor turci Rumenoţii sunt hotărîţi să nu renunţe cu nici un preţ la unirea lor cu Bulgaria. Mai multe deputaţiuni au plecat in Bulgaria la principele Alexandru. E temut ca Turcii să nu între în Rumelia în urma refusului prefectului de Filipopole d’a preda administraţiunea comisarilor turci. La graniţa turceasca nu se află decât câteva mii de oameni miliţiă. Aci se crede că mari sacrificii îl aşteptă pe Bulgari, mai cu seama în urma şcirii că Serbii vor începe în curând ostilităţile. Filipopole, 4 Decembrie.—Mamele, soţiele şi fiicele Rumelioţilor duşi la hotare pentru apărarea patriei comune contra năvălirii Şerbilor s’au adresat duios M. S. împărat^8el tuturor Ru- 8ilor, implorând înalta’l intervențiune pe lângă împăratul ca să aibă milă și să oprească năvălirea Turcilor asupră le. Viena, 4 Decembrie.— Se asigură că Austria este în perfect acord cu Germania întru cât privește misiunea lui Khevenhaler în Bulgaria. Sofia, 5 Decembrie.— Cu toate că trimisul serb nu s’a văzut pe aci trupele serbe se văd puse în mișcare Viena. 5 Decembrie. — Mare ferbere la Belgrad și mai cu seama printre notabilitâți pentru reînceperea ostilităților. Calafat. 5 Decembrie. — Armata serba din jurul Vidinului s’a împuținat, dar nu încetază a se întări în posiţiunile ce a ocupat. Belgrad, 5 Decembrie. — Circulă sgomotul că adunarea notabililor ce va fi chiemată a decide de pace sau va fi convocată de Iisbel. Diarele serbe încep a privi pacea cu mai multă reseuinaţiune. Circulă sgomotul că s’a încheiat armistiţiul pentru o lună. Berlin, 5 Decembrie. — Se anunţă că imperatorul a decernat principelui Alexandru al Bulgariei Ordinul pentru merit, şi că, graţie intervenirii imperatorului Wilhelm, ţarul a revenit asupra mâsurei pentru ştergerea principelui din armata rusă. Londra, 5 Decembrie.—Se anunță din St. Petersburg lui Daily Telegraph că în cercurile dimprejurul imperatorului se vorbesce de doue sau trei corpuri de armată concentrate la sudul Rusiei și cari ar fi destinate eventual pentru Bulgaria. Filipopole, 6 Decembrie. — Astăzi când Porta se prepară a pune în executare decisiunile conferenţei pentru restabilirea statului quo, lumea începe a se agita din nou, şi dacă nu se va recunosce cel puţin unirea personală sub principele Alexandru, e foarte probabil că o a doua revuluţiune mai violentă decât întâia nu Vă 101cir(11A ft îsbucni. (L’Imlép roum.) Niș, 5 Decembrie. — Regele Milan este în o situațiune din cele mai penibile. Din toate părțile e silit a reîncepe resbelul. E fmite din nenorocire că acesta este singurul mijloc pentru a’și conserva tronul, și e mai mult decât probabil că în cele din urmă va ceda la presiunea tuturor partidelor, unanime a cere resbotul pănă la extreme. Dar de altă parte, dacă Serbia va începe ofensiva cu riscul și pericolul acu, aflu din sorgintă autorizată că Austria nu va face nimic în favoarea ei, ci din contra îi va face aceleşi imputări ca și principelui Alexandru. Petersbug 5 Decembrie.— în cercurile noastre politice se admite că Serbia va profita de armistiţiu spre a reorganisa forţele sale şi a se pune astfel în măsura de a reîncepe ostilităţile. In prezenţa unei asemeni stări de lucruri, se consilieza Bulgaria a se reconcilia cu Turcia şi Rusia, spre a putea duce cu mai multă autoritate negociaţiunile din pace. Berlin, 5 Decembrie.— Lunea acii e foarte surprinsă de doue articole, publicate unul de Fest şi altul dtl Vossische Zeitung, cari atacă cu violenţă politica de protecţiune serba Austro-Ungariei. Nici-o propunere de pace nu s’i făcut încă pe faţă. Se vorbeşce aci de a se recunoscui Pascal între doue sughiţuri. Aide ! vorbeşce-ne poţiu de iniraţirea raselor Dar ai uitat cum te a primit astaii principele de Modau* ? Ce palma, am cu mei ! IJu sgomot de curiositate se rădicase în camera vecina. »Se au(|iau exclamatiuul de mirare. — Ce vra sa (Jica asta ? întreba Keonc cu jumătate voce. — Vom vedea! îi râspunse tot asemene Jeao. Incep a uu mal ti su părat pe tine care al silit a petrece sora aici. Devine interesant. De ceea-1'alta parte se făcuse puțin liniștea. Prima voce reluă atunci cu un accent de mânia rea deglisat. — Colomban a vorbit din punctul de vedere moral, (|i e oratorul, o palma morala, iata totul ! Nu una din acele palme adevărate cum fie care din noi am primit... Junii ofițeri se priviră în cabinetul unde cinaserâ. Negreșit pale ca se pronunțaseră din gluma toate aceste cuvinte.... dar nu... nimene nu protesta nici nu râse. Vocea tot continua în ceealaltâ sala. — Mai întâi Colomban n’a înțeles nimic din ceea ce s’a petrecut. Pentru aceea a ijis ca am primit o palmă, când din contra principele a fost foarte amabil. Numai i-am oferit un pahar de bere, şi el mi-a zili : Nu se poate astăzi, regret mult, din causa fetei mele... dar va fi pentru altă data. Jean şi Henric se priviră şi de astă data, creitend în vr o prinsare Dar fura siliţi a înțelege ca acea farsă se juca serios. Atunci, apucat de o data de mânia, Jean deveni foarte palid. Atins de desmințirea lui Pascal, Colomban se revoltă și jură, cu tenacitatea omului care a băut, că văzuse și auzise foarte bine și că Pascal primise palma, palmă morală dacă voia, dar în fine o palmă. Și alte mărturii se uniră cu a sea a doue sau trei persoane ce asistaseră de departe la întrevederea minoua nilui cu principele. Pascal se angagease prea mult în minciuna sea spre a da înapoi. E. insistă. — Ei bine, z'se el, fiindca ve îndeletnicifi a crede că s’a petrecut astfel, vă voi ,da o probă... prind o mie de franci contra , că mâne mă voi duce la principele de Modava. — Mă prind că nu ! strigă Colomban. — Nu te mai ocupa de acei oameni, Pascal, interveni unul din locutori spre a buișci conflictul. Familia de Moldava sunt aristocrați îndrăciți ! Ni face a vorbi de el ! In mica sila Jenn se sculase, U u gli ele sele ÎI întrau în palma mânelor, atât își strîngea pumnul cu turbare. — A ! Z!8Q el, trec peste margin !* Vino, fleurie ! Și împingend cu violență cu pi ciorul ușa ce l separ* de sala de mâif ] Cife, Jean trecu cel d’intai. Henrii mal liuișcit, îi urma, gata a’l da a.i;| tor în cas de trebuinţă. Deschizendu se, uşa făcuse cu atiL mai multă violenţă că rasturnase cât va scaune ce se aflau puse drept el Ca un fel de baricadă. Poţi se Interserft, şi, fie surprindere, fie curiositate, fie frică, bo fă«# o mare tăcere. Acea mulţime de \W persoane era ţinută in respect pria