Vocea Covurluiului, decembrie 1885 (Anul 13, nr. 2912-2933)
1885-12-01 / nr. 2912
ANUL XIII. — Nr. 2.912. ABONA ME N T s pentru România sunt un an ... 20 lei, 6 luni . . . i6 « Vezi pag. IV premiul oferit abonajilor pentru străinătate Pe un an . . . 04 iei . 6 luni ... 17 1 Abonamentel se fac in Galaţi la Administraţiunea Statulu, în districte la binomie postale. Redacţiunea : 22 str. Mare 10 BANI. EXEMPLARUL, APARE IN TOATE pi LILE DE LUCRU. DUMINECA, 1 DECEMBRIE 1885, anuncib linia petit Pagina IV : 40 bani , III: 80 , I N SERTI U N I Si RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se relasă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. str. Mare. X elegrame Serviciul special al Vocii Covurluiului. VIENA, 11 Decembrie. — Asigurările pacifice cresc, câci cercurile oficiale din St.Petersburg se familiari* seazâ câte puţin cu ideea unirii Rumeliei cu Bulgaria. BELGRAD, 11 Decembrie. —D Garaşanine, anunţând puterilor că negocierile pentru armistiţiil au căzat, declara că Serbia e gata a primi ace soluţiune din partea puterilor compatibilă cu demnitatea şi interesele ţerei. Şcriea despre o crisă ministerială se desminte. Nici o schimbare ministerială nu va avea loc înainte de încheiarea păcii. STUPETERSBURG, 11 Decembrie. — D. Coyander, agentul rus la Sofia, a fost primit de țar în audiență. El nu se va mai întoarce la postul seu. CONSTANTINOPOLE, 11 Decembrie— Sultanul «* rcut*Tjta.- iw irfTVîi~ terea lui Djevdet-pașa la Filipopole în urma observaţiunii ce a făcut D. Wadowitz, ambasadorul Germaniei, că Porta va fi nevoită a sprijini prin trimitere de trupe autoritatea comisarului seu. fiarele spun că o mie de Arnăuţi, sub comanda unui anume Zaid-paşa, au oferit serviciele lor contra Bulgarilor. A se vedea ultime spirite legiafce pag. III. QALAJI, 30 Nouembrie 1980. Printre proiectele ce se află în studiul Corpurilor legiuitoare este şi acela relativ la organisarea ministeriului de interne şi pentru numirile şi înaintările în funcţiunile administrative. Am arătat la timp cari sunt disposiţiunile acestui proiect. El e departe de a fi un adevărat proiect de reformă, dar necontestabil realizezi un progres asupra stării de lucruri actuale. Trebue să ne mulţumim şi cu atâta. Mai bine ,ceva decât nimic. Progresul realizat de proiect priveşte condiţiunile de numire şi înaintare, câci prevede titluri de la cele mai înalte funcţiuni pănă la cele mai mici din resortul administraţiunii. Până acum nu se cerea al titlu de cât acela a supunerii orbce. Dacă 'şi indeplinia sau nu cum se cuvine funcţiunea de administrator, puţin importa, putea chiar să facă abusuri, habar n’avea şi era destui spete puternice, să fie activ în alegeri, şi era funcţionarul model. In acesta privinţa proiectul prevede condiţiuni de capacitate pentru admisiune în funcţiunile administrative. Ministrul nu va irun* .Putea Tamási pe undem aacalu va întruni condiţiunile legii. Acesta e progresul. In ceea ce priveşte înse stabilitatea funcţionarilor administrativi, apoi îşi fac ilusiune cei ce cred că, votânduse proiectul, ei vor rămânea neexpuşi fluctuaţiunilor politice, chiar fiind capabili, oneşti şi activi. Vor fi daţi afară şi pe viitor ca şi în present. Proiectul prevede un adevăr oarecari formalităţi pentru suspendare sau destituire, utiind că nu se vor putea aplica aceste penalităţi fără vreo vină. Dar fiindcă lesne se poate găsi vină de cei mari pentru cei mici, apoi aceştia îşi vor da tot-d’auna demisiunile de cât să aştepte a fi învinovăţiţi, ceea ce vra să albcă tot darea afară de pănă acum. Cxarxlca, locală. — Astăiji pentru întâia oră timpul a devenit geros şi viscolea la noi Zăpadă înse e puţină. — Trenul accelerat de Bucureşci n’a sosit astfujt pănă la 3 ora, din causa zapecjii grămădită la Făurei, dincolo de Brăila. Gu acest* ocasiune^ ca şi altă dată, constatăm negligenţ* Direcţiunii căilor ferate. La primul viscol cât de mic, la prima plee mai mare, circulaţiunea se întrerupe. Ea şcie locurile unde linia este expusă,și cu toate aceste nu ia disposițiuni din timp să aibă pe acolo destul oamen! la disposițiune spre a opri grămădirea zăpedii prin curățire continuă. O economie ce se traduce prin desagremente mari pentru câletori. se _____ nine mi/„f aptele am '.uaicuui. — piarulu! Neue Freie Fresse i se comunică din Petersburg că speranţa că se va face în curând pace dispare din ce în ce, fiindcă cu greu se va stabili o înţelegere între puteri. —oiarul rusesc Swiet din Petersburg crede că cu cât mai curând va reîncepe principele Alexandru ostilităţile, cu atât mai curând vom avea pace definitivă. In ceea ce priveşte pe noul comandant al Şerbilor, citata fac că se crede că nu este o capacitate militară, şi că reputaţiunea sea ca militar a dobândit’o numai prin reclame. — Şi telegrafieza din Niş că regele Milan, însoţit de prim-ministrul Garasanine și colonelul Topolovicî, a inspectat lagerul. Ragele a fost viu aclamat de trupe. — O tegrama din Nisfioe « s a comunicat principelui Bulgariei că Serbia nu va trata pe alt tărâm decât pe cel creat la 28 Noiembrie de contele Khevenhiiller, în numele celor trei imperii. Principele ar fi fost invitat de-a trimite pe delegații săi pentru a se fixa linia de decnarcațiune și zona neutră. La aceasta invitare principele a răspuns cu înaintarea trupelor sale de lângă Pirot și Trn. — Din Viena se telegrafiază că comtele Khevenhuller, care se duce la Belgrad, duce, afară de instrucțiunile precise a ministrului afacerilor străine, o scrisoare autografă a imperatorului Francisc-Josef cătră regele Milan. Aceasta scrisoare ar fi concepută în un sens eminamente pacific. Se afirmă că imperatorul a primit trae 15* rePrejentantul Agjstro IJuga. :pl lî4 Q‘ —k) FN ‘V ÎCv.— ea sear^a,ci limbagiul ţinut de el principelui Bulgariei ar fi trecut peste limitele trase în instrucţiunile sale. — Neue Freie Presse e de părere că nu mai lipseşce astăcjli spre a aduce prompta retabilire a păcii între Serbia şi Bulgaria de cât o schimbare a politicei ruse în un sens favorabil unicii bulgare. „E imposibil, zice ea, a separa aceste două afaceri una de alta. In adevăr, dacă Europa va consimți la unire, principele Alexidru va acorda Serbiei condițiuni de pace foarte acceptabile. Că Turcia Fonda «VOCII COVURLUIULUI, ♦banii dracului TraducJiune de ST. P. BURGHELEA, PARTEA I. Ursula de Maurienne (Urmare). 15 1 Omenii de grajd, cu furcile rădicate se încercară a’l ajunge, dar el le scăpă, grație răpiticiunii genei sale. După câteva secunde dispăruse. Bernard Guérin petrecuse tot începutul 40ei în cancelaria amicului fetii Daligaud, primul notar de la St.-Jean de Maurienne, cum 4*cea D-na Leontina Dalgaud, născută itpatelard. f Cei doul amici vorbiseră de tine- Tfiţ* lor, r&mânând mult timp la mesa şi fumând ţigări bune, luând cafeaua şi licvorurile. Veniseră clienţi, dar D-na Daligand se însărcinase a primi în locul bărbatului seu, şi nimeni nu se gândise a se plânge. Pe când patrona dicta lui Rémy Benoit, primul scriitor, un act de recunostere a unui copil natural, Daligand sorbia un păhăruţ de licvor şi încerca a prepara pe Bernard la desilusiuni mari. Bravul băiat râdea de cuvintele notarului. — Vei vedea, Daligand, zicea el, vei vedea că am să mă întorc cu poșunarele atât de pline de bilete de bancă, după ce voi vorbi două minute cu Pascal, încât nu voi mai ști ce să fac cu ele. — Doresc acesta, răspundea Daligand, puțin asigurat, cu toate cele ce vănuse și au-se, prin nestrămutata încredere a amicului său. — Doresce și pentru D-tea, vechiul meu camarad, continuă Bernard, câci am a’ți cere o promisiune. — Care? — Iți amintesci viaurile ce formai când erai scriitor la Lyon, unde ne am cunoscut? — Da, zise Daligand. îmi amintesc. Doriam să am un câștig mare la loteriă. Atunci ași fi cumpărat o cancelaria la Paris, aproape de Palais-Royal. — Cu totul aproape de Véfour și de Bières Proveveaux, continuă Bernard r 40ud. Ei bine, nu te mai gândesci 88tă4l la acele frumoase proiecte ? — O ! zise Daligend zimbind... Tot am avut un câștig mare luând pe fiica lui Chatelard. — Da, reluă Bernard, ai o femee frumoasa și bună... Dar un vis nu impedecă pe celal’alt. Când voi avea bani de întors cu lopeta, voi lua un pumn spre a’ți cumpăra o cancelarie la Paris. — Ar fi poate cu putință, murmură Daligand, foarte sedus de perspectiva de a se transporta pe marea scenă parisiană. Numai, sărmanul meu amic, spre a gândi la realizarea acestui vis, ar trebui a avea faimoșii bani de cari vorbesc... — Ei bine, mă duc să caut, 41«Q Bernard cu o superbă încredere. Sunt 3 ore trecute. Pascal s’a întors negreșit. La revedere. — Șansă bună ! zise notarul stingând mâna amicului său pe pragul ușei. In momentul când cei două amici se separau, Daligand zări departe un