Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)
1886-01-24 / nr. 2952
ANUL XIV. — Nr. 2.962 I B O N A M E N T pentru România d un an . • • 20 lei , 6 luni ... io • pag. IV premial ^nt abonațiîor pentru străinătate de un an ... 34 1*1 , 6 luni ... 17 ‘ Abonamente! se ac tn Galați la Administrațiunea Statuui,in districte la birourile postale. Redacțiunea : 22 str. Mare 16 BANI EXEMPLARUL. VINERI, 24 IANUARIE 18S6. anuncih linia petit Pagina IV : 40 banî , III : 80 , IN SERXN 1 Si RECLAME Pagina LII : 80 bani La Cronica : 2 lei Repejirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancate se refusa. — Articolele nepublicate nu s înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. || Administraţiunea : 22, str. Mare. Telegrame Seviciul partie, al «Vocii Covurluiului« agenţia havas. BUCURESCI, 3 Februarie. — La Senat fiind la ordinea 4^el raportul asupra petiţiunil D-lor Ciurcu de a li se permite reintrarea în fora, Senatul admite conclusiunile raportului de a se trece pur şi simplu la ordineafilei, în urma unei viue discuţiuni. D. Mârzescu voeşce sa anunţe o interpelare, dar este îtupedecat da o ceti în urma intervenţiunii D-lul ministru a instrucţiunii. Sgomot şi apostrofe violente, în mijlocul cărora şedinţa se rădică. — Camera a votat legea pentru diminuarea personalului monetăriei. In urmă se continuă dicuțiunea asupra proiectului pentru numirea și înaintarea în funcțiunile administrative, care se votează cu 74 voturi contra 10. Senai votează un proiect prin care se modifică art. 29 din legea caselor de economia. Asemene se voteaza proiectul de lege asupra tarifului postal și acel asupra convențiunii telegrafice de la Berlin. BERLIN, 3 Februarie. — Guvernul a supus Reichstagului un protocol semnat de comtele Herbert de Bismark și de D. de Courcel, ambasador al Republicei francese. Acest act diplomatic, care purtondaa din 24 Decembrie, este privitor la posiunile Germaniei şi Franciei de Africa occidentală şi din oceanul Pacific. Reusă din aceste că cele două puteri şi-au făcut concesiuni mutuale şi au fixat drepturile lor reciproce, spre a împedeca orice încălcare pe viitor dintr’o parte sau dintr’alta. LONDRA, 3 Februarie.— Lord Salisbury a avut ieri o întrevedere cu D. Gladstone în privința cestiunii grecesci și i-a supus depeșile sale înainte de a le expedia. D. Gladstone speră că va putea sa presinte chiar astăzji reginei lista complectă a noului cabinet. I ATENA, 3 Februarie. — Grecia a răspuns la nota colectivă a puterilor că protesteazâ contra a orice obstacol ce s’ar aduce acțiunii sale militare și că declină ori ce răspundere în cas de conflict. A se vedea ultime seri telegrafice pag. 111 CALAJI, 23 ianurrie 1886 O depeşă ce am primit ieri în ultimul moment ne anunţa că sultanul a sancţionat arangeamentul bulgaro turc şi că a făcut cunoscut puterilor acest arangeament, convocând în acelaşi timp conferenţa ambasadorilor spre a ratifica. Am publicat deja acum câteva (}Re basele acestui arangeament, prin care Porta recunosce unirea personală a Rumeliei cu Bulgaria, numind pe principele Alexandru guvernator al Rumeliei Orientale. Un punct litigios ce întuneca atmosfera orientală se află înlăturat. Rămân vnse încă doue ce-i lasă destulă obscuritate, şi aceste sunt Gestiunea arangeamentului dintre Bulgaria şi Serbia şi cestiunea pretenţiunilor Greciei. In privinţa primului punct se stie că delegaţii celor doue părţi beligerante, împreună cu delegatul Portei, au sosit deja în Bucureşci, loc ales pentru tratativele de pace, şi aceste tratative vor trebui să încete de la un monent la altul, dacă deja n’au început. Se fundază înse puţine speranţe pe o înţelegere directă, aşa încât va trebui să se aibă recurs tot la bunele oficie a marilor puteri. In ceea ce priveşte pe Grecia, aci situaţiunea e mai grea. Ştirile primite din acesta ţară ne au semnat starea acută de supraexcitare a spiritelor ce domnesce acolo şi disposiţiunile de carte animată atât populaţiunea cât şi guvernul elin şi chiar ragele George. Este adeverat că de câteva zile se observă o acalmia, dar e târnă ca acesta acalmiă să nu fie liniştea ce precedeza furtuna, care ar putea isbucni cu atât mai mare furiă cu cât ar fi fost mai mult comprimată. Guvernul elin preparase şi se zice că chiar telegrafiaze agenților sei în străinătate răspunsul său la nota colectivă a puterilor, care era identic cu răspunsul ce dăduse la telegrama marchisului de Saliebury. Intre aceste a venit telegrama D-lui Gladstone, ce sfătuia pe Greci la prudenţă, şi crisa anglesă. In faţa acestora cabinetul Deiyannis a credut oportun a amâna răspunsul sta pănă după rezolvarea crisel arglese și pănă ce D. Gladstone va avea timp a examina oficial situațiunea. Aceasta amânare dăduse chiar loc la Atena la interpretarea că se produsese un reviriment în disposiţiunile guvernului grec. însuşi guvernul a trebuit sa desmintă acesta interpretare a măsurei sale, adecă că ar avea de gând să se supună dorințelor puterilor, așa încât trebue să așteptăm răspunsul cabinetului elin la nota colectivă spre a șei cari sunt în definitiv disposițiunile sele. Pănă când nu se va şei acest răspuns, nu se poate face că Grecia s a supus voinţei puterilor. Fără îndoiela e mult că cabinetul din Atena a amânat răspunsul seu că nu primeşte desarmarea , dar în acelaşi timp a continuat şi a grăbit armările, ordonând să se cumpere noue vase şi chiemând sub arme a doua parte a contingentului pe 1885, a cărui încorporare în armata activă fusese amânată cu consimţimântul Camerei. Acesta indică ca supunerea Greciei depinde de condiţiunile ce i se vor opri de puteri, şi nimene nu poate garanta că nu va reveni la disposiţiunile sale resboinice în cas când aceste condiţîuni nu ’i ar conveni. P. S.—Abia scris,serâm liniele de mai sus, când primirăm telegrama ce ne anunţă că guvernul grec a răspuns la nota colectivă a puterilor, protestând contra oricarui obstacol adus acţiunii sale militare şi declinând orice răspundere în cas de conflict, Cronica locală. — D. Moscova, secretarul general al ministerului de interne, după ce a lucrat câteva tile cu D. Constaminescu, inspector financiar, și D. Radulescu, șef de serviciu în minister, la regularea corupturilor comunei de la 1881, a plecat la Bucuresci. Se crede că fiind necesitate de mai mult timp de a se face o lichidare complectă în corupturile comunei şi a se sei lămurit situaţiunea sea financiară, ca astfel să se poata asocia o goio,a «VOCII COVURLUilJLUI, 53 BANII DRACULUI ( PARTEA II. Denisa Guérin.Urmare). — Mă prind rămăşag că aţi venit să ve daţi şi pădurea de Lansleberg pe câteva bilete de bancă. — Ați gâeit ! — Dar, după ce veți arunca aceastâ pădure frumoasa în cuptorul Parisului, cu ce aveți sa vă mai incalcjaați ? Nu știU însă de ce vă mai întreb aceasta... Din contra mai bine e că sunteți un om risipitor, fărâ de care lumea nu v ar mal zări nic'-o-dată . — Prea fericit de a vă vedea și asculta ! (jUse Montmarin, care nu lăsase încă mâna grăsulia a notăresei. Am avut plăcerea să sărut aceasta mânușită frumoasa acum vre... vre .. — Plăcere învechită, câci e de acum un an, când ați vândut cea din urmă moșidră. Dar șciți că v’ați ruinat cu totul, Domnul meu ! — Imi e tot una !zise Montmarin cu un suris nepăsâtor. Când și când sora mea, devenind văduva, îmi va da puțin o pensiune alimentară. — Dacă vă bizuiți pe aceasta, apoi aveți sa mâncați încă mult timp păne uscată !... D. comte de Beaujeu, cumnatul D-voastre, are să vă ingroape pe toți, v’o spun eu aceasta, de și are 25 sau 60 de ani mai mult de cât nevesta sea .. Aproposito, se află bine D na sora D-voastre? — Foarte bine. Dar aproposito și eu... Știți că ilustrul meu cumnat a descoperit încă un loc pe moșiile sele unde a avut lagăr C.sar. — Aceasta’i a patra acea descoperire, mi se pare ? întrebă D-na Daligand zimbind, câci își aduse aminte că în Savoia lumea își cam râdea de descoperirile istorice, și uneori preistorice, a gentilomului de la țară. — A patra ? cel puțin ! Dar aceasta nare să fie cea din urmă, fiți sigură ! — Când va ajunge la a (Jecea, are să capete crucea Legiunii de onoare ! — Gură rea ce sunteţi ! şi cum vă place să râdeţi ! Pentru moment se mulțumesce sa şi pună candidatura la Institut. — Și are sa fie numit ! D na de Beanjeu e o femee destul de frumoasa pentru acesta... Fie (J*8 între noi oamen! cinstiţi, de şi spuneaţi că eu aşi fi o gură rea. — Şi de ce nu ! zise Montmarin... ş’apoi sora-mea nu e numai frumoasa... e şi destul de mândră şi înţeleptă, de şi are un bărbat de două ori mai in vrâstă de cât dinsa ! Şi vă puteţi închipui ce minuni poate face o femee cu atâte virtuţi ! — N’aveţi sa tăceţi o dată . Am sa spun tot ce spuneți pe socoteala ei ! — Puteți să i le comunicați chiar imediat. Ea are să vinâ, mi se pare, peste vr’o 15 (Jl^e na sa lucreze pentru a egerea bărbatului scit la Institut. — Care probabil trebue să sufere tare de reumatism, de vreme ce’și nimete nevesta în o campania atât de savantă... (Jian D na Daligand într’un acces de umoare. Dar, serios, îmi pare bine că vine, câci poate ar bine-voi să asiste la o serată ce am să dia.