Vocea Covurluiului, ianuarie 1886 (Anul 14, nr. 2934-2958)
1886-01-15 / nr. 2944
I ANUL XIV. — Nr. 2,944, BONAMENT pentru România : un an . . . 20 lei 6 luni ... ionemt. pag. IV premiul ent abonaților pentru străinătate : un an ... 34 lei 6 luni ... 17 * Abonamentel sec in Galați la Adimstrațiunea ijiului, in districte la biuirie postale. Iledacțiimea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. MERCURT, 15 JANIJA RIE 1886. anuncie linia petit Pagina IV : 40 bani , III: So , I N SER TIU N I ji RECLAMI Pagina III : So bani La Cronică : 2 lei Repetîrile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu s înapoesc. [ APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. [ Administraţiunea : 22, str. Mare. Telegrame Sericiul partie, al ‘Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 25 ianuarie. — Sextul a continuat în şedinţa de astăi iscuţiunea legii contra canulului. D nil lavoranu şi românescu cer să se voteze legea aşa cum s’a votat o Cameră şi să se respingă modififările introduse de comitetul delegaţlor Senatului. Principele Dim. Ghica se pronunţă entru aceste modificări. I Şedinţa se rădică la 5ore. I — La Cameră D. Iepurescu des- I cltâ interpelarea cea adresată D-lui lainistru a instrucţiunii. Mai vorbesc la acest sens D-nil Voinov şi Ianoli. D. ministru al instrucţiunii răspunde că n’a violat legea şi că toate malurile luate au fost aprobate de consiliul permanent al instrucţiunii. In urmă se închide discuţiunea, şi se dă cuvîntul D lui Verussi spre a -1 desvolta interpelarea adresată totului ministru al instrucţiunii. Discuţiunea asupra acestei interpelii va continuă mâne. LONDRA, 25 ianuarie. — Daily Sews blameaza atitudinea ameninţăoare a lordului Salisbury faţă cu Grena, şi declară că este cu totul contară sentimentelor poporului angles. Din contra Times aprobă aceastatitudine și crede că dacă lord Salisbuty ar părăsi acum puterea, retragerea sea ar fi superioare din puncul de vedere al interesului general n Europa. ROMA, 25 ianuarie. — Ministrul de finanțe a pregătit proiectul de budget pe 1866 — 67, care presintă o sporire de venituri de 46 milioane frauci şi o micşorare de 9 milioane în cheltueli. Cheltuelele extraordinare sunt pe de altă parte reduse la 15 milioane. O recentă reformă a impozitelor va produce gradat o sporire de 64 milioane şi jumătate, şi aceasta cifră va fi atinsă în budgetul anului 1888 -89. Ministrul confirmă hotărîrea de a nu se mai emite rentă chiar pentru construcţiunile de drumuri de fer, manifestă intenţiunea de a converti căteva rente ce se pot răscumpăra, de a amorţi şi datoria publică şi de a reorganiza instituţiunile de credit. BELGRAD, 25 ianuarie.—Ziabey a remis guvernului sârbesc răspunsul prin care Porta anunţă că primeşte Bucurescii ca loc de întrunire pentru plenipotenţiarii însărcinaţi cu negocierile de pace dintre Serbia şi Bulgaria. A se vedea ultime serii telegrafice pag. III. GALAJi, 14 ianuarie 1886. Vorbind acum câtva timp despre intervenţiunea puterilor în afacerile Statelor balcanice, întrebam ce ar face puterile în cas când aceste State n’ar fi dispuse să asculte cu ochii închişi de ordinele ce li s’ar da din afară cari nu le ar conveni şi ar fi contra intereselor lor. Exprimam îndoiala că ar putea interveni cu forţa, şi chiar în acest caz adăogiam că patriotismul ar putea inspira mnicelor naţiuni balcanice resoluţiuni desperate. Evenimentele de atunci încoce ne au dat dreptate. Puterile au intervenit mai întâi pe lângă Statele balcanice spre a desarma. Aceste au răspuns cu politeţă că nu pot face pentru diferite consideraţiuni. Europa a’a erestut înse în drept de a insista. Nu ştim pănă unde va merge aceasta insistență. In orice cas puterile au căpătat deja un mic avertisment în persoaaa Angliei de ceea ce le aşteaptă când ar merge prea departe cu pretenţiunile lor de a dicta şi a’şi per*mite orice către naţiunile mici. Anglia a crectut de cuviinţă, nu ştim din ce motiv, să adreseze o notă Greciei, în care să’i comunice că, în cas când ar începe ostilităţile contra Turciei, ea, Anglia, împreună cu Germania, va împedeca-o de a exercita acţiunea sa pe mare. Mai mult încă , agentul britanic comunicând aceasta notă D-lui Deliaunis, preşedintele consiliului grec, a credut de cuviinţă să întrebuinţeze cuvinte lipsite de convenienţă. Acesta a trecut orice margini, şi D. Deliannis, indignat, a răspuns cu fermitate că respinge ingerenţa guvernului britanic in afacerile Greciei. Răspunsul D-lui Delianis era natural, dacă marile puteri îşi permit a merge cu ingerenţa lor până a călca în picioare şi sentimentele de demnitate naţională a micelor State. Ore Europa crede că cei slabi nu mai au în vinele lor nici o scînteie de patriotism şi că şi ar pleca capul fără a murmura dinaintea forţei, chiar când li sar impune acte de umilinţă ce le ar lovi amorul propriu naţional, cum a procedat Anglia cu Grecia ? In acest cas faptul recent petrecut la Atena i-a dovedit că se înşeta. Când o naţiune, ca şi un individ, se vede lovită în ce are mai scump : onoarea naţională, atunci face abstracţiune de slăbiciunea mea, şi cu risicul de a peri, caută sâ-şi salveze onoarea. Poporul elin a dovedit acest , câct, îndată ce a aflat despre remiterea notei britanice şi de atitudinea ministrului britanic, s’a adunat în meeting şi a făcut o manifestaţiune dinaintea palatului regal, dând preşedintelui consiliului o resoluţiune din partea poporului, prin care protestă contra demarsei Angliei care atinge suveranitatea ţerei, şi declară că poporul e gata a sacrifica totul pentru apărarea drepturilor elenismului Iată cam la ce se pot aştepta marile puteri când, basându-se pe forţa lor, ar căuta să mergă prea departe cu pretenţiunile lor de autoritarism cătră naţiunile mici. Exemplul de patriotism al Grecilor le va servi oare pentru viitor? Cel puţin e permis a o crede. OxorLica, locstră» — Iată mişcarea populaţiunii oraşului nostru de la 5 până la 11 ianuarie : născuţi: 12 băiaţi legitimi, 19 fete legitime şi 1 nelegitimă, total : 32 (din cari 11 israeliţi) ; căsătorii : 5; morţi: 31 (4 israeliţi), din cari 10 pănă la 1 an, 8 de la 1 la 5 ani, 1 de la 5 la 20 ani, 4 de la 20 la 30 ani, 2 de la 30 la 40 ani, 4 de la 40 la 60 ani, 4 de la 60 la 80 ani. — D. prefect al judeţului nostru s’a întors atj1 diminaţa din capitală. — Consiliul comunal al comunei rurale Cudalbii, din plasa Siret, judeţul nostru, este disolvat. Idiota «VQCU COVURLUXULui, 45 BANII DRACULUI PARTEA I. Ursula de Maurienne (Urmare). înainte de a se opri trăsura, tînărul ofiţer sări din ea şi alergă să se arunce în braţele socrului său, a cărui faţă îi părea că denotă urmele unei lungi suferințe. — Te gătesc tare schimbat,J’s® dinerul. Nu cumva mi-ai ascuns vrebela grea ? — Nu, r&spunse principele cu o zece gravi. N am fost bolnav. Dar am suferit mult la acest din urmă timp. — Și eu n’am șciut nimic ! —Jise Ilerric cu un ton de imputare. Ce s’ai întâmplat ? Ce este? — Intră în salonul Ursule!, în etagiul de jos,Jise D. de Modana. Ea iți va spune lucruri pe cari n’a crezut că trebuia să ţi le scrie. — Nu cumva căsătoria nosUa ?... atâta putu (Jice tânărul... — Du-te ! reluă principele împingendu’l cu blândeță, Ursula te așteptă. După câteva secunde amîndoui tinerii se aflau împreună în salonul D-sdrel de Maurienne. Era o sală vasta și plină cu mii de lucruri mărunte cari denotă gusturile delicate a unei femei. Când întră Henric, Ursula ședea gânditoare pe un fotoliu. Ea se sculă. O secundă fu de ajuns lui Ilenic ca să înțelegâ că se întâmplase ceva foarte grav de la plecarea lui. Inainte de a face un pas ca să apuce mâna pe care ea o întindea ca să o acopere de sărutările și lacrimele sale, bietul tînăr înțelese că avea să audă o schimbare de hotărîre. Fața logodnicei era de o paliditate mortală. Dar nu se arăta pe dânsa nici-o urmă de slăbiciune. — Ursule , zise el în sfârșit. Ce este ?... ce s’a întâmplat ?... vorbesce... simt că me amenință o nenorocire... Dar, vorbesce o dată, câci înebunesc ! — Irennic ! răspunse tânăra fata cu o voce a cărei accente aveau asprimea întregei sale ființe... înarmezâ-te cu tot curagiul tău... Căsătoria noastră nu se mai poate face... — A ! nenorocitul de mine, strigă D. de Prégibert, numai cât te-am ventut și am înțeles ceea ce aveai să spui. Dar te înșeli dacă crecji că o să renunț la fericirea ce mi s’a acordat., Tu mi te ai făgăduit, și eu nu te voi lăsa ! Ursula nu se gândise că logodnicul ei, înainte de a renunța la ea, avea să facă toate sforțările putincioase pentru a o obținea de soție. Cu toate aceste strigătul de revoltă a lui Ilenric o amenința cu o luptă învierșunată. Ea își încordă puterile, întindendu’şi nervii pănă a’i rupe, pentru a’şi putea împedeca orice emoţiune. Apoi, vorbind încet şi pregătită să minţască cu o hotărîre nestrămutată... — Ilennic,Jise es, regret mult mâhnirea ce sunt silită sâ’ţi pricinuise... dar, încă o dată, ți-o repet, căsătoria noastra e imposibilă. — Pentru ce ? — Pentru că am reflectat foarte mult dinJ*ua când, într’un avânt de care’ți aduci aminte, tatii meu