Vocea Covurluiului, februarie 1886 (Anul 14, nr. 2959-2982)
1886-02-01 / nr. 2959
aperând o instituţiune ce o au. Rămâne acum ca Corpurile legiuitoare să se pronunţe între considerentele Focşănenilor şi acele a interesului general. — D. deputat P. Verussi a încetat grabnic din viaţă alaltă seara în capitală. Răposatul era profesor de extatică la şcoala de Belle-Arte din Iaşi. — Principele Urusoff, ministrul plenipotenţiar al Rusiei s’a întors în Bucureşci. Sunt numiţi : D. Cesar Albinetz, director prefecture jud. Vasluia; D. Const. Simulescu, sub-prefect plăşilor Dealul Dâmboviţa, jud. Dâmboviţa. — S au promulgat legile prin cari se acordă în pâmintenirea D lor Vlad Manda şi Ovanes Branénu. VOCEA COVURLUIULUI Evenimentele din Balcani. — Din Constantinopole se anunţa că încrederea în efectul convenţiunii turco bulgare a slăbit mult. Obstacolele radicate de Rusia fac a se teme mari dificultăţi pentru recunoascerea definitivă a acordului intervenit. — După informaţiunile primite la Constantinopole din Atena, guvernul grec, departe de a provoca agitaţiunea în Creta, a făcut toate silinţele pănă acum spre a paralisa orice mişcare în insula. Daca înse anexarea nu s’a îndeplinit materialmente, causa e ca guvernul grec n’a voit o încă. — Se anunţă că există un acord între Portă şi guvernul bulgar spre a tarăgăi lucrurile pănă ce convenivenţiunea turco bulgara va primi aprobarea oficială a puterilor. Cabinetele europene par puţin dispuse a aproba acest mod de procedare. Ele au notificat că trebue a se separa cu totul cestiunea serbo-bulgarâ de cea turco bulgară. Aiesta e puțin gustat de diplomația otomană, căreia răstoarna proiectele. — Se scrie din St.-Petersburg : Solemnitatea primirii principelui Montenegroul indică lămurit că visitarea aici n are de scop numai dorința de a vedea pe cele două fiice ale sele, cari, cum să seie, primesc aci educațiunea lor. Se crede a se şei că şederea principelui Montenegroul la St.Petersburg va inaugura o nouă rasă în evenimentele din peninsula balcanică. Principele ar fi venit spre a afla lămurit până la ce punct ar putea compta pe sprijinul Rusiei în în cas când ar voi să iesă din rolul seii de spectator pasiv a luptei naţionalităţilor din peninsula balcanică. Acţiunea Montenegrenilor ar avea necesarmente un caracter anti austriac Montenegrenii au numeroase nemulţumiri contra Austriei. Mai întâi e Gestiunea Bosniei şi Herzegovinei ; apoi faptul că Austria încunjură Montenegrul cu fortificaţiunî ; în fine Montenegrenii se revoltază la ideea că Austria voeşte să-l atragă astfel în sfera ei de acţiune. E probabil ca principele Nichita, puțin satisfăcut de aceva sute de lucruri, va voi sa întreprinda ceva spre a scăpa de strinsoarea puternică a Austriei. — In Bulgaria și Rumelia Orientală se urmeaza înarmările pentru Iisbel cu o neîntreruptă activitate. La ianuarie a început în Bulgaria o noua chiemare de recruți sub drpel și în Filipopole a sosit colonelul bulgar Benderev spre a pune în lucrare reorganisiei armatei rumeliote. Să zice ca Rumelia Orientală va fi împârțită în ijesa distrncte militare, iar toata armata provinciei se va compune din două brigade, avend fie-care^câte •I regimente de câte 4.000 a noul, un regiment de artileriă, avend opt baterii cu câte opt tunuri fie-care, și un regiment de cavaleriă. Toatá aceasts forța armată va fi comandată de doui coloneii. — Se telegrnfiézá din P<*riH <}iaru lui Wiener Alig. Zeitung : Situațiunea în ce priveşte că stiurile orientale se judecă aci în următorul mod : Rusia încerca şi acum să pună pedici uniuii bulgare ; e sigur însă că celelalte puteri nu vor admite decât schimbări neînsemnate în arangeamentul turco-bulgar. Şi fiindca Rusia doreşte menţinerea păcii, e mai mult decât probabil că în cele din urmă se va aproba un arangeament care să se depărteze cât se poate mai puţin de tratatul de la Berlin. In ce priveşte pe Anglia, nu se şcie încă dacă noul cabinet va mănţinea ameninţârile adresate de D. Salisbury Greciei ; se şcie înse că D. Gladstone, care dorește sa’și consacre cel din urmă ani al activității sale resolvării cestiunii irlandese, va căuta din toate puterile sale să lucreze pentru manținerea păcii. Prin evitarea unu res boiaer co-turc Anglia ar câștiga de altă parte pe Turcia, de care are lipsa în Egipt, și ar câştigi-o cu atât mai mult, cu cât în acest chip s’ar lua şi Rusiei ori ce pretext de a’şi intoree mânia împotriva Turciei. De altfel puterile sunt hotarice sa menageze cât se poate mai mult amorul proprii al Rusiei. Dacă ea va rădica cestiunea reforneior în ţinuturile turco armene, se crede ca Anglia va sfătui pe Turcia să facă toate concesiunile posibile. Guvernul frances crede de datoria sea să intervină pe toate căile pentru mănținerea păcii. — Darul Novosti este de părere că venirea la putere a D lui Gladstone trebue neapărat sa displată mai înainte de toate Germaniei, căci D. Godstone este un adversar convins al politicei principelui de Bismarck deși amândoul se arată că sunt îngrijați pentru mânținerea păcii în Europa Dar D. de Bismarck își urmeaza scopul prin mijlocul alianțelor în cari Germania juca rolul principal, și forțeza chiar Statele cari sunt tot atât de puternice ca şi Germania sub raportul militar a se supune supremaţiei diplomatice a imperiului. D. Gladstone din contra este du părere că numai inti’o alianţă a Statelor cari nu vor fi supuse influenţei germane se poate garanta pacea europană, în urma unei grupări a puterilor militare care sa permită de a regula fără nici un conflict interesele opuse ale puterilor. Tocmai în acesta se poate căuta explicarea faptului anormal ca Germania, amică a Rusiei, să favoriseze tendenţele rusofobe ale marchsului de Salisbury şi să se opună la aspiraţiunile rusofile ale D lui Gladstone. Cât pentru afacerile din Balcani, aceeaşi foc crede că simpatiile D-lui Gladstone pentru independeţa micelor State din peninsulă şi mărirea lor în paguba Turuie vor redeştepta speranţele şi curagiul lor, şi că prin însuşi faptul acesta situaţiunea în peninsula Bilcanilor se va agrava. In Fort* a fost însciințită în mod oficial ca Grecia nu va ataca pe Turcia, dar refusă de a desarma. Oștirea tur- Ieseu din Trauia a fost trimisă la Salonic Port* a primit de la Ristempaşa, ambasadorul seîl din Londra, asigurarea că politica lordului Rosebery în cestiunea balcanică nu se va deosebi de politica lordului Salisbury. — Pregătirile militare în Grecia se continua cu activitate. Intre rege și guvern domnesee înțelegere deplina, D. Delyannis ajhs ca ministerul mau-^ ține cu hotărîre programa naţională. Sgomotele din străinătate despre probabilitatea unei crise ininisteriale nu sunt întemeiate. In momentul de faţă orice modificare în politică ar provoca o agitaţiune pericoasa în opiniunea publică, care spnjineşte unanim cererile naţionale. — Din Belgrad se anunţă că, în urma notei colective a marilor puteri către Portă, prin care se respinge cererea unei despăgubiri de răsboiu, se speră că în curând se va încheia pacea între Serbia şi Bulgaria. Cu toate astea se fac pregătiri pentru orice eventualități. Au plecat iarăși educi trenuri militare cu trupe la Niş. Personei înseninate confirmă că » X’stă înțelegi între Grecia și Serbia, fata lui Thibaud, adecă o fetâ de o nașcere obscură ? — Nu m’ai ofensat în amorul meu propriu, (zise Jean, presupunând că mu ași interesa pentru averea D-tele* De ce dar îmi faci acesta injuria ere. tread că m’ași opri să compar vechimea numelui meu cu al D téle ! și dacă ar trebui să mă mândresc cu numele meu, apoi n’-și putea o face cu mai multă plăcere de cât atunci când mi-ar fi permis sa ornez cu farmecul virtuții și frumusețele téle. — Dacă i așa, Jean, răspunse Denis, abandonandu se bucuriei ce i inunda inima, iți repet dar că te iubesc din tot sufletul meu ! — A ! Deniso ! Deniso ! reluă tânărul ofițer la rândul mău, răpit de fericire și de durere în același timp, acum când te-am suivit vorbindu mă astfel, ce voeșci dir să mă fac ? — Soțul meu... Oda! soțul meu! în curând! — A ! exclamă el cu transport, ai deschis cerul sufletului meu ! Dar ca și cuai s’ar fi deșteptat deodată dintr'un vis frumos . — Vai !zise el cu un ton sfăşiutor, acesta’i imposibil ! — Nu, răspunse copila încetișor, lucrul e cu putința, visul nostru se va realiza... Acum să intram în bal, in aceasta sarbatoare a logodirii noastre.. Mâne, Jean, voi vorbi cu tatăl lui . Ea se sculase. Jeaau o apropia un moment de inima mea și lipi buzele pe fruntea curată și nobila ce ea ii oferia... Un minut după aceea el se aflau în sainele pline de o veselă animațiune. Sc.ii lectorii de ce D. Thibaud nu voise să asiste la balul amicilor sei. Nenorocitul era tot l a una cu frica in inimă de a nu întâlni pe cineva care să ’l fi cunoscut altă dată și care să ’lJică în gura k mare : — Numele tău nu e un l'h.baud cel bogat, ci Bernard asasinul ! Dukgand și soţia aea, C.'.il sciaO pe Bernard cu aiesta temere, nu făcuserâ nici o încercare [ie lângă el ca sa ’1 înduplece să se arate ia bal Deuisa din* contra insisese tare mult, rugând pe tatăl el ca s o acom panii ze. Fetitiu întâia ca pe‘.e în vieţi lui Bernard resistase rugăminții copilei sale, scusându se cu ura sea morta crescânda pentru sgomotul și animațiunea adunănlor mari Atunci Denisa arătase dorința de a rămânea acasă și de a nu mai asista la bal. D-na Leontina, aurindo, se revoltase, 41ând că nu va mai da bal dacă Denisa avea sâ lipseasca. Astfel că, pentru a fi toți împăcați, se convenise, dupa cum Iederii își pot aduce aminte, că Deuisa va muge la bal fără de tatăl ei, dar sub afectuoasa priveghiare a D-nei Daligand. Acesta se oferise să opreascâ pe Deuisa să dormă la dînsa după bal, înse Bernard insisese ca fiica sea să se intercft acasă după bal, ori la ce era ar fi.' In loc să încerce să dormft pe când el își închipuia pe Denisa că petrecea la bal, nenorocitul tată stătu tata noaptea deștept în cabinetul seu de lucru. El își aștepta copila, pe de o parte vesel pentru că’i procurase plăcerea de a se amusa în societate, dar pe de altă parte desperat de vieța retrasă și singuratică la care era osândit de fatalul său renume.