Vocea Covurluiului, august 1886 (Anul 14, nr. 3110-3136)
1886-08-05 / nr. 3113
ANUL XIV. Nr. 13.113 BONAMENT pentru România e un an . . . 20 lei , 6 luni ... ioneŞi pag. IV premiul abonaţii erentru străinătate e un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamentel sec in Galaţi la Admnistraţiunea Statul,in districte la birurile postale. Redacţiunea : 22 str. Mare. 10 BANI EXEMPLARUL. MARȚI, 5 AUGUST, 1886, anunde linia petit Pagina IV : 40 ba.- i , III: 80 , I N SER TIUNI || RECLAME III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repeţirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancare se refusa. — Articolele nepublicate nu se fi APARE IN TOATE PILELE DE LUCRU.|| Administraţiunea : 22, str. Mare. AVIS CETĂŢENILOR De la 2 August până la 6 inclusiv, tot cetăţenii a căror reclamaţiuni fălite la primâria pentru înscrierea slor omişi sad ştergerea celor pe nerep înscrişi n’au fost admise cât şi cei cari n’au cerut de loc primăriei 3Ctificările datorite, au dreptul, ob- vând listele electorale comunale initive ce sunt afișate, să facă apel tribunalul local în termenul acestr cinci zile- La biuroul nostru cetenii pot găsi în ori ce timp listele efinitive pentru consultare. Apelul să face printr’o simplă cere, pe hârtie netimbrată, înscrisă grefa tribunalului de apelant în arsdnă sau prin procurator. Cererea 3 poate trimite şi prin poştă. Oricecte de procedură şi probaţiune suntupă lege, grătuite. Pentru cunoştinţa tuturor, punem un nou act în vedere condiţiunile avute de lege spre a figura în lise comunale . Pentru a fi alegător comunal legea are ca condiţiuni generale : 1. A fi omân de naşcere sau naturalisat ; A avea etatea de 21 ani împliniţi ; A avea domiciliul real sau credinţă de 6 luni în comună; 4. A ati o dare cât de mică cătră tatat, ,u a fi legalmente scutit de plata vestei dart. Ia comunele rurale şi în cele urane nereşedinţ* de district, alege nil can întrunesc condiţiunile de al sus votez* direct într’un singurlegid. Sunt scutiţi de cens cel ceia a ceti şi scrie. In comunele urbade reşedinţe de dft alegetorii cari întrunesc couţiunile generale de mai sus se îmbt lu doue colegie : Din primul colegiu fac parte toţi ei cari au un venit fonciar urban cel puţin cese sute lei. Sunt scul I de cens : a) Profesiunile libere ; Ofiţerii în retragere; c) Pensionarii Statului ; d) Cei ce au absolvit cel puţin o scala de înveţimînt secundar. Din colegiul al douele fac parte toţi acei cari au un venit fonciar urban mai mic de şase sute lei, sau cari plătesc cătră Stat o dare directă anuală de cel puţin 20 lei. Sunt scutiţi de cens cei ce au absolvit cel puţin înveţămîntul primar, cu condiţiunea de a plăti darea căilor de comunicaţiune sau a fi legalmente scutiţi de plata acestei dări. Alegătorii cari întrunesc aceste condiţiuni voteaza direct. Toţi ceial’alţi cari plătesc o dare oricât de mică cătră Stat voteaza prin delegaţiune. Censul nu se poate dovedi de cât prin rolul de contribuţiuni, chitanţele şi avertismentele împlinitorilor de dări pe ultimele şase luni, îngrijitorii de moşii, calfele de prăvălii, secretarii sau gramaticii şi in genere toţi amploiaţii caselor de comerciu şi al stabilimentelor industriale pot fi alegători comunali, neîntrând în categoria celor incapabili. XQlegrxa^m.a Serviciul part al ,Vocii Covurluiuluî* AGENŢIA HAVAS. BRUXELLA, 14 August.— ziarul Le Nord spune că nu trebuie să se considere ca un simptom îngrijitor, absenţi D-lui de Giers la întrevederea de la Gastein, Cancelarul imperiului rusesc nave» nici un motiv să figureze printre străluciţii diplomaţi, cari gravitezâ împrejurul prinţului de Bismark. D. de Gierst va vedea pe D. de Bismark, dacă în caletoria mea va avea ocasiunea sâ’l întâlnesc. Relaţiunile Rusiei cu imperiile din centrul Europii sunt tot aşa de bune ca și în anul trecut. Tripla înțelegere subsistat. VIENA, 14 August.—Se comunică di u Balgrad către Politische Correspondenz că guvernul serbase, în respunsul său , explicațiunile ce s'a adresat într’un mod amical de sublima Porta, a daclarat că toate sgomotele privitoare la convocarea reservelor și la concentrări da trupe sunt lipsite de temeiu. PESTA, 14 August. — Consulul general al germaniei fiind invitat de municipalitatea din Buda-Pesta a lua parte la serbările jubileului de scăpare. Budei a declarat că consideră că o îndatorire cu totul particulară de a asista la aceste serbări. CONSTANTINOPOLE, 14 August. —Poarta a oprit întrunirea congresului literar fixat la 27 August, și organizat de societatea Sylogos grecesc din Constantinopole cu ocasiunea a 25-a aniversare a acestei societăți. Toate corpurile savante din Europa erau invitate la acest congres ; mai mulţi delegaţi mai cu sema francesi sosiră deja. Pretextul acestei opriri ar fi acela că Sylogos n’a cerut autorizaţiunea Porţii, dar în realitate Germania nu pare străină acestei decisiuni. CONSTANTINOPOLE, 14 August. —Ştiinţe positive din Filipopole semnaleaza că la finele săptămânii din urmă, comandantul militar al Rumeliei a primit din Sofia ordin telegrafic spre a ținea toate trupele gata de plecat la primul semnal în timp de 3zile, și că Mercuria din urmă, acest ordin a fost reînouit și confirmat și că trimiterea de muniţiuni şi material de resbel în Rumelia nu înceteză, asemene 500 lăzi cu cartuşe au sosit de curând în Filipopole ; asemenea trebue a se nota invitarea făcută mai înaintea agricultorilor de a grăbi strîngerea recoltelor, deoarece materialul lor de transport ar putea fi rehiziţionat în fiece moment. CONSTANTINOPOLE, 14 August. —Cercurile otomane cred că atitudinea Serbiei invocată de Bulgaria este numai un pretext, câci legaţiunea Serbiei interpelată de marele vizir a reînnuit asigurările de pace. CONSTANTINOPOLE, 14 August. —Toţi musulmanii locuitori în Bulgaria şi Rumelia se pregătesc a emigra în massa în Turcia unde Poarta şi sultanul le vor înlesni stabilirea, dându-le pâmânt de lucrat şi material agricol. BRUXELA, 14 August. —Sarbatoarea naţionala a început ieri seara. O banda de iudmijt a cântat Mirseillese înaintea Palatului regal. N’a fost nici o desordine. A se vedea uitiase sein telegrahce ptg. III. QALAJI, 4 August 1886, întrevederea de la Gastein a dat loc la fel de fel de conjecturi în presă și în cercurile politice din toate statele Europei. Un articol din Journal des Débats lucreaza indirect spre o alianţă între Francia şi Rusia în vederea unor nouă grupări. Ziarul La Francezice că cei două împăraţi vor fi luat hotărârea, ca ele în caşul unui conflict între Rusia şi Anglia, să rămână neutre. In ceea ce priveşte Francia, ea doreşte evacuarea Egiptului şi abolirea liniei vamale rumeliote diola VOCII * CQVURLUIULUI, 33 COMTESA NEGRA PARTEA Iontadert și Vilguérin XIX (Urmare) Linul Valentinei distrasese pe trei aamende la cercetărilor lor. Nu se mai gândiau acum nici lanţul pe care’l credeau închis în sala jos, nici la mișcările neobicinuite cari Vilguérin cretiuse că le vede arbore. Afara de aceste, dacă ar fi fost ceva ascuns acolo, loviturile de reiver, l’ar fi dat jos sau l’ar fi con’îu« a se arăta. Diaristul nu mai avea nevoe de ajutorul seu. Il concediă. Acesta se dădu jos. Apoi îşi reîncepu naraţiunea. Povesti întrevederea sea cu costumiera, arătă şapca găsită în cimitir şi expuse speranţanţele sale de a ajunge în curând graţie acelui indiciu, la descoperirea inimicilor Valentinei. Filip era încremenit. Credea pe logodnica sea de aci înainte la adăpost de orice pericol, graţia substituirii de cadavru şi aurului de deces. Şi iată că acea îndrăsnaţă înşelătoră fusese inutilă. Montadert se sili a’l asigura. Inlăuntrul seu era departe de a fi liniştit. Intervenirea lui Mégot, despre care nu se îndouia că fusese trimis de acei de cari se temea, îl demonstra că miserabilii descoperiseră retragerea Valentinei. Trebuia a lucra cât mal iute şi a’l întrece, adecă a’l demasca şi a’l pune afară din stare de a vătăma, înainte de a fi putut el lucra. ţiaristul prescrise amicului seu măsurile de prudenţă cele mai riguroase, apoi luă concediu de la cei două înamorați. Jos pătrunse în sala unde fusese instalat Mégot. Filip însoția pe amicul său, spre a închide cu îngrijire toate ușile după el Amîndouă se apropiară de patul improvisat unde fuse depus rănitul. Mégot era acolo, cu fața întorsă la părete, și părea a dormi profund. Vilguerin întrase el în cameră după cel două luni. — Ai visat !ziseJiaristul acestuia. — Iți jur, D-le, că am veitut un corp mişeându se în arbore, ba chiar ramura pe care era, fiind prea slabă, am aucjit-o trosnind și îndouindu-se... — Aide, bravul meu băiat, întunerecul te a făcut să vezt reu ! conchise Montadert lovind vesel pe umorul interlocutorului seu. Acesta avu o mină zăpăcită. Cum se îndouiau de Vigilența sea acum ! Reporterul puse un deget pe buze și făcu o clipire din ochi care voia să f^ă : — Tst !... Orice voi spune, taci... — Iuțales ! răspunse cu o mișcare din cap amantul Justinei, încântat de a vedea că patronul nu mai glumise! Montadert reluă : — Doarme acest câte goale... Ei bine , îl menagez o frunoasa deșteptare... Vei sta aci lângă el pănă în tjiuă... Și mai cu seama nu’i perde din vedere* Din parte’mi voi preveni comisarul, și mă voi preocupa de a’l găsi locuință.