Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)

1886-10-26 / nr. 3184

■ft modifice tabloul situaţiunii cu co­lori mai plăcute. LONDRA, 5 Nouembrie. — Comi­tetul federaţiunii socialiste a hotărît a renunţa la procesiunea proiectată pentru 4 aut de 9 Nouembrie în ce­tate, fiind-că poliţia a interifiat o, dar a decis să ţină în aceeaşi 41 un mare meeting la Trafalgar-square. Lordul Salisbury a refuzat să pri­­nescă deputaţiunea federaţiunii. HANOI, 5 Nouembrie. — Trupele francese au ocupat Cobang la 30 Oc­tombrie fără a încerca nici o pagubă. ST.­PETERSBURG, 5 Nouembrie. — Circulă stirea că prinţul Nicolae din Migren­a ar fi candidatul la tro­nul Bulgariei. VOCEA COVURLUIULUI Cronica locală. — D. colonel Marian Dimitri­seu secretarul general al ministeriului de resbel, a sosit în oraşul nostru cu tronul de Roman. — Iată mişcarea portului nostru pe 4 aua de 24 Octombrie . A­ sosit : vaporul danubian Frie­drich de la Tulcea Ismail ; 2 vapoare angrese din Londra cu manufactură, ciment, ferărie, etc. ; 6 şlepuri cu ce­reale de la Prut; 12 fotoe tu peşce prospfrt şi sărat din Dobrogia. Au plecat : vaporul rus Bussy la Odes» ; vaporul rus Bulgaria, la Şis­­tov ; vaporul Comisiunii europene II Bulin» ; 1 vapor încărcat cu cere­ Te şi 2 corăbii. — Trupa familiei ZiLzibar va da 1» teatrul cel mare astă seara Sâmbăta şi mâne eera Duminecă ultimele doni represent!ţiut­e acrobatice şi gimnas­­tice. Bilete­le se gă­sesc la D. Costică cas­arul Teatrului. Buzea, a fost transferat în aceeaşi calitate la Ialomiţa. In locul său se va numi, se zice, D. Ştefănescu, preşedinte de secţiune la tribunalul de Prahova. — Şcrii pe cari le primim din Bul­garia ne anunţă că, în caşul când Ruşii vor ocupa Varna a lu un alt punct al teritoriului bulgar, guvernul re­genţei va protesta şi trupele se vor retrage spre Şumla şi spre Târcova — D. Ferikide, ministrul de a teme, s’a reîntors de la Sinaia. D. I. C. Brătianu a plecat ier la Florie». D. general Budişteanu a fos' nsereinit să inspecteze punctele de pe frontiera noastra despre Austro Ungaria. — Cetim în România liberă. Aflăm că întrunirea delegaţilor Ca­merei, pentru ascultarea raportului asupra legii instrucţiuni publice, este fixată pe ziua de 4 Noiembrie. — MM. LI. se vor întoarce la re­­sidenţa de idrnă în capitală înainte de convocarea Camerelor. Miniştrii au început să lucre­ze proiectele de budget pentru anul 1867- 88. Ororuică Irxtarl exa. — Citim în Epoca: Aflăm în mod positiv că D. D Giovara, preș dintele tribunalului de Evinementele din Bulgaria — Se scrie urmîitorele din Berlin oficiosului Pister Lloyd: Se pare că ocuparea Bulgariei de cătră Rusi v.i deveni un fapt lude plinit. Se afirmă că Rusia voeşce aşi asigura în portul de la Varna un zălog, pentru ca apoi să poată dicta Bulgarilor voinţele seie din acest punct întărit. Pe aici se priveşce cu o mare îngrijire întorsătura ce crisa a început acum din nou să ia. Nu T3Bt încape îndoi­alâ oft r^g^nța, de și cedează îa unele puncte, nu se va su­pune la toate pă­rerile rusesc și va în­cepe o luptă sangtroasâ pentru «xs­tență. Prin aceasta cestiunea orientală se va desfășura în tdtă periculoasa el întindere. Este de asemene sigur că principele de Bismark a făcut 4­^e^e aceste o încercare de apropiare în Petersburg, dar n’a reuşit. Cercurile conducătoare germane se arată acum mai înăsprite față cu cabinetul ru­sesc din causa acestei nereuşite. — Aceasta scrie este confirmată și de o altă telegramă din Londra,care zice : Actuala stare a cestiunii bulgare este privită de cercurile guvernamen­­tale anglese ca foarte serios­. Se crede că ocuparea Bulgariei de cătră Rusia din greu va putea fi înlăturată şi cre uiel­ o putere nu va interveni spre a o împedeca. Cercurile guvernamen­tale anglese sunt de părere că o ma­nifestaţiune anti-rusă din partea So­praniei va avea ca urmare sigură ocu­paţiunea. De altmintrele un asemene demers din partea Rusiei ar produce o oare­care satisfacţiune prin unele cercuri politice din Aoglitera, de­oare­­ce prin aceasta Rusia ar d­­o­­spri lovitură influenţei sale pe lângă po­poarele creştine din peninsula balca­nică și mai cu seama pe lângă Slav), și a aia de acesta ea nu va pute» trage din ocupațiune nici-un folos material, de oare­ ce nici Germani» aici Austro Ungaria nu vor pute» permite o ocupațiune pentru tot-d’a­­una a Bulgariei de cătră Rusia. — Compromisul propus de cătră partidul Xukov d a aduce l» regență pe șeful ei, D. Dragan Zai­kov, a că­zut în urma votului murii Sobrauil, d»­oare­ce D. Zancik nu se bucură în ;era de simpatia și într&rea Iul în re­gență nu va produce de cât o ma»­ mare încurcătură. — Au sosit din Tar­nov* scirl ct partidul Karavelov u­zesce o nouî lovitură de Stat și ca ar fi­­propus Igeneralului Iv­­ulbars o re­genta com­pusa din R.-raVelov, K.ntzkov și Tsarov. Generalul Ktulbars, care » c­on­­unic­ă acesta la Petersburg, a primit răspuns că Karavelov e ne­demn de încrederea Rusiei şi Rusia ar agrea numai o regenţă compusă de Sira'jkov, mitropolitul Element şi Zankov. — La Paris se crede că Rusia va propune in scurt timp un candidat pentru tronul Bulgariei. — Volsgiul fostului secretar pri­vat al principelui Alexandru, consi­lierul de cabinet Mengen, la Târnova, are de scop de a reţinea pe partisa- rii principelui Alixandru de la ori­ce pas in favoarea realegerii lui. După scirile din Târnova, misiunea D lui Merges a avut un deplin succes pe lângă deputaţi. V­ARIETAŢI. Folosul ouelor ca nutriment. — Ouele paserilor conţin în mic volum mai mare cantitate de esenţă hrenitare de­cât cele mai multe alte nutrimente, înlesnirea cu care ele se găsesc şi se conservă precum şi calitatea pe care o a­a de a nu da mijloc la falsi­ficare le constitue ca un isvor de hrană din cele mai preţiose. Oul de găină, din causa lisnii féle digeraţiun’, a fineţei şi mal cu semi pentru avantagiele lui că contribueşte pentru recâştigarea puterilor corpo­rale, este oul cel mai excelent, a că­rui valoare Hippocrate, părintele medi­cine!, a constatait Onele gainei au fost obiectul unei adevărate adoraţ­uni la multe popoare din vechime. Roma­nii le educeau cu mare pompata ser­barea zeiţei Ceres, iar la Greci nu obţine i­u mai puţine onoruri. Japon s­e iubesc prea mult ouele, şi le mănâncă ca pe fructe, în urma mesei, şi de multe ori şi după por­tocale. Japontsil cel bogaţi, foarte pre­tenţios, când este vorbe despre oue, nu mănâncă ouele de găină cari um­blă Incael şi încolo lib­re şi se hră­nesc cum le vine lor. Trebue ca găi­­nele sa fie hrănite cu op­ă şi să se oue în camere într’. dius destinata. Fe la noi Europeni­ se preferă ouele dărăpt clătin&odu-mă pănă la «x're cotate» camerei, nenorocit copil, »­u n am ură contra D tele, ci Dumo mila?.. Eroi In o stare complectă de nebunia !... iți iert tot ce ai făcut și tot ce ai 4i*--­ nebunia D-te'.etescu­­soasa!.. Vei fi singurul om vid ce se va putea lăuda că a rădicat mân* contra comtelu! Raul. . dar, din res­pect pentru D-te», nu te vei lăuda tu aresta!.. Vel pleca, și voi păstra secretul conduitei ,D-tele de ast»4( •• Numai, înainte de a te lăsa să pleci de la mine, voise să'ți probez pănă la ce punct vieța D­­éle era în mapele mele... Vorbind, comtele luă dou6 florete cu humbi atârnate de zid lânga pușca, pistoalele și albiele méle, aruncă un» a picioarele mele şi se puse In gardă cu ceei l­altă. In priitul moment nu observai că acele florete »vesu butul I. Apucă i­ar m* d4'ită la picioarele mele şi mi aruncai cu furift asupra »dversarulu’ m­e, care mfi aştepta cu fermitate şi ţâră a perde nimic d*n sângele seu rece. In mal puţ’n de câte­va secunde tusei atins de trtl ori in pept aşa de tare, în­cât la fie-care lovitură res­­piraţiunea mea se opri», şi de câte ori bumbul floretei îm! lovi» carnea, comandintul lint 4'(,ca cu vocea cea blând» şi gravă : — Vc4l ! .. — Ved, răspunsei eu în fine cu d'nţii strînşi şi cu capul în foc, ved că eşci brav dinaintea unui fer ino f**nsiv... dar ar trebui să vedem di­naintea unei fer care omora... şi vom vedea îndată... Imită me, D le comte, şi fă din floretă o spadă ! In acelăşi timp, unind fspta cu cu­vintele, lovit cu i xtremitatea florete’ cârău.ida ce pardosia cam­er«, așa îl |cât rupsei bumbul, apoi r^luăl . — Acum în g*ril, D-le, îa g rdâ, și ține-te bine !... — Nenorocit copil ! strigă coman­dantul parând cu ghib&dia sca obi­cinuitH loviturile impetuoase ce’i dă­deam, nenorocit copil ! A ests dura două sa­u trei minute Nu mai vedeam lămurit, i.u mal şei­am ce ho, lovam la hasard, îmi în­dreptam arma maşinalmente şi far»­a ţinea ecma de regulele cele mai simple a scrimei. N aveam de­­cât o idee fixă, de cât o dorinţă :jsă omor !. şi g&siam că mâna ml servia prei încet dorinţa !... De o­dată simţii că vârful floretei mele atinsese și se înlucda în carne Comtele scăpă arms, c*cu in ge nunchi, spol is r sturnâ încet înd­­rept, pronunțând aceste cuvinte: — Femeea mes. . s rm na cei fe ^ me«1. . fiul meu .. nu l voi mal vedea.. Ea râmisel în picioare, mut, uimi cit, în fața acelui corp întiDS jos. Din rana f&cutâ in pept curget­ul riu de sânge. V»­ga mea privire c( 40 •■tipn fio retti ce că4use din mâna comandan tului... vedeam obiectele ca printr un nor, și cu toate aceste ve4ui bine bum­bul la vârful acelei florete. Comtele Raul, în compătimirea sca pentru accesul furiei mele nebune nu luase bumbul armei sefe. Intre el și mine nu fusese luptă , ci omor ! Nu eram un duelist !.. eram an ! Basin !... (Urmarea pe mâne).

Next