Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-26 / nr. 3184
■ft modifice tabloul situaţiunii cu colori mai plăcute. LONDRA, 5 Nouembrie. — Comitetul federaţiunii socialiste a hotărît a renunţa la procesiunea proiectată pentru 4 aut de 9 Nouembrie în cetate, fiind-că poliţia a interifiat o, dar a decis să ţină în aceeaşi 41 un mare meeting la Trafalgar-square. Lordul Salisbury a refuzat să prinescă deputaţiunea federaţiunii. HANOI, 5 Nouembrie. — Trupele francese au ocupat Cobang la 30 Octombrie fără a încerca nici o pagubă. ST.PETERSBURG, 5 Nouembrie. — Circulă stirea că prinţul Nicolae din Migrena ar fi candidatul la tronul Bulgariei. VOCEA COVURLUIULUI Cronica locală. — D. colonel Marian Dimitriseu secretarul general al ministeriului de resbel, a sosit în oraşul nostru cu tronul de Roman. — Iată mişcarea portului nostru pe 4 aua de 24 Octombrie . A sosit : vaporul danubian Friedrich de la Tulcea Ismail ; 2 vapoare angrese din Londra cu manufactură, ciment, ferărie, etc. ; 6 şlepuri cu cereale de la Prut; 12 fotoe tu peşce prospfrt şi sărat din Dobrogia. Au plecat : vaporul rus Bussy la Odes» ; vaporul rus Bulgaria, la Şistov ; vaporul Comisiunii europene II Bulin» ; 1 vapor încărcat cu cere Te şi 2 corăbii. — Trupa familiei ZiLzibar va da 1» teatrul cel mare astă seara Sâmbăta şi mâne eera Duminecă ultimele doni represent!ţiute acrobatice şi gimnastice. Biletele se găsesc la D. Costică casarul Teatrului. Buzea, a fost transferat în aceeaşi calitate la Ialomiţa. In locul său se va numi, se zice, D. Ştefănescu, preşedinte de secţiune la tribunalul de Prahova. — Şcrii pe cari le primim din Bulgaria ne anunţă că, în caşul când Ruşii vor ocupa Varna a lu un alt punct al teritoriului bulgar, guvernul regenţei va protesta şi trupele se vor retrage spre Şumla şi spre Târcova — D. Ferikide, ministrul de a teme, s’a reîntors de la Sinaia. D. I. C. Brătianu a plecat ier la Florie». D. general Budişteanu a fos' nsereinit să inspecteze punctele de pe frontiera noastra despre Austro Ungaria. — Cetim în România liberă. Aflăm că întrunirea delegaţilor Camerei, pentru ascultarea raportului asupra legii instrucţiuni publice, este fixată pe ziua de 4 Noiembrie. — MM. LI. se vor întoarce la residenţa de idrnă în capitală înainte de convocarea Camerelor. Miniştrii au început să lucreze proiectele de budget pentru anul 1867- 88. Ororuică Irxtarl exa. — Citim în Epoca: Aflăm în mod positiv că D. D Giovara, preș dintele tribunalului de Evinementele din Bulgaria — Se scrie urmîitorele din Berlin oficiosului Pister Lloyd: Se pare că ocuparea Bulgariei de cătră Rusi v.i deveni un fapt lude plinit. Se afirmă că Rusia voeşce aşi asigura în portul de la Varna un zălog, pentru ca apoi să poată dicta Bulgarilor voinţele seie din acest punct întărit. Pe aici se priveşce cu o mare îngrijire întorsătura ce crisa a început acum din nou să ia. Nu T3Bt încape îndoialâ oft r^g^nța, de și cedează îa unele puncte, nu se va supune la toate părerile rusesc și va începe o luptă sangtroasâ pentru «xstență. Prin aceasta cestiunea orientală se va desfășura în tdtă periculoasa el întindere. Este de asemene sigur că principele de Bismark a făcut 4^e^e aceste o încercare de apropiare în Petersburg, dar n’a reuşit. Cercurile conducătoare germane se arată acum mai înăsprite față cu cabinetul rusesc din causa acestei nereuşite. — Aceasta scrie este confirmată și de o altă telegramă din Londra,care zice : Actuala stare a cestiunii bulgare este privită de cercurile guvernamentale anglese ca foarte serios. Se crede că ocuparea Bulgariei de cătră Rusia din greu va putea fi înlăturată şi cre uiel o putere nu va interveni spre a o împedeca. Cercurile guvernamentale anglese sunt de părere că o manifestaţiune anti-rusă din partea Sopraniei va avea ca urmare sigură ocupaţiunea. De altmintrele un asemene demers din partea Rusiei ar produce o oarecare satisfacţiune prin unele cercuri politice din Aoglitera, deoarece prin aceasta Rusia ar dospri lovitură influenţei sale pe lângă popoarele creştine din peninsula balcanică și mai cu seama pe lângă Slav), și a aia de acesta ea nu va pute» trage din ocupațiune nici-un folos material, de oare ce nici Germani» aici Austro Ungaria nu vor pute» permite o ocupațiune pentru tot-d’auna a Bulgariei de cătră Rusia. — Compromisul propus de cătră partidul Xukov d a aduce l» regență pe șeful ei, D. Dragan Zaikov, a căzut în urma votului murii Sobrauil, d»oarece D. Zancik nu se bucură în ;era de simpatia și într&rea Iul în regență nu va produce de cât o ma» mare încurcătură. — Au sosit din Tarnov* scirl ct partidul Karavelov uzesce o nouî lovitură de Stat și ca ar fipropus Igeneralului Ivulbars o regenta compusa din R.-raVelov, K.ntzkov și Tsarov. Generalul Ktulbars, care » conunică acesta la Petersburg, a primit răspuns că Karavelov e nedemn de încrederea Rusiei şi Rusia ar agrea numai o regenţă compusă de Sira'jkov, mitropolitul Element şi Zankov. — La Paris se crede că Rusia va propune in scurt timp un candidat pentru tronul Bulgariei. — Volsgiul fostului secretar privat al principelui Alexandru, consilierul de cabinet Mengen, la Târnova, are de scop de a reţinea pe partisa- rii principelui Alixandru de la orice pas in favoarea realegerii lui. După scirile din Târnova, misiunea D lui Merges a avut un deplin succes pe lângă deputaţi. VARIETAŢI. Folosul ouelor ca nutriment. — Ouele paserilor conţin în mic volum mai mare cantitate de esenţă hrenitare decât cele mai multe alte nutrimente, înlesnirea cu care ele se găsesc şi se conservă precum şi calitatea pe care o aa de a nu da mijloc la falsificare le constitue ca un isvor de hrană din cele mai preţiose. Oul de găină, din causa lisnii féle digeraţiun’, a fineţei şi mal cu semi pentru avantagiele lui că contribueşte pentru recâştigarea puterilor corporale, este oul cel mai excelent, a cărui valoare Hippocrate, părintele medicine!, a constatait Onele gainei au fost obiectul unei adevărate adoraţuni la multe popoare din vechime. Romanii le educeau cu mare pompata serbarea zeiţei Ceres, iar la Greci nu obţine iu mai puţine onoruri. Japon se iubesc prea mult ouele, şi le mănâncă ca pe fructe, în urma mesei, şi de multe ori şi după portocale. Japontsil cel bogaţi, foarte pretenţios, când este vorbe despre oue, nu mănâncă ouele de găină cari umblă Incael şi încolo libre şi se hrănesc cum le vine lor. Trebue ca găinele sa fie hrănite cu opă şi să se oue în camere într’. dius destinata. Fe la noi Europeni se preferă ouele dărăpt clătin&odu-mă pănă la «x're cotate» camerei, nenorocit copil, »u n am ură contra D tele, ci Dumo mila?.. Eroi In o stare complectă de nebunia !... iți iert tot ce ai făcut și tot ce ai 4i*-- nebunia D-te'.etescusoasa!.. Vei fi singurul om vid ce se va putea lăuda că a rădicat mân* contra comtelu! Raul. . dar, din respect pentru D-te», nu te vei lăuda tu aresta!.. Vel pleca, și voi păstra secretul conduitei ,D-tele de ast»4( •• Numai, înainte de a te lăsa să pleci de la mine, voise să'ți probez pănă la ce punct vieța Déle era în mapele mele... Vorbind, comtele luă dou6 florete cu humbi atârnate de zid lânga pușca, pistoalele și albiele méle, aruncă un» a picioarele mele şi se puse In gardă cu ceei laltă. In priitul moment nu observai că acele florete »vesu butul I. Apucă iar m* d4'ită la picioarele mele şi mi aruncai cu furift asupra »dversarulu’ me, care mfi aştepta cu fermitate şi ţâră a perde nimic d*n sângele seu rece. In mal puţ’n de câteva secunde tusei atins de trtl ori in pept aşa de tare, încât la fie-care lovitură respiraţiunea mea se opri», şi de câte ori bumbul floretei îm! lovi» carnea, comandintul lint 4'(,ca cu vocea cea blând» şi gravă : — Vc4l ! .. — Ved, răspunsei eu în fine cu d'nţii strînşi şi cu capul în foc, ved că eşci brav dinaintea unui fer ino f**nsiv... dar ar trebui să vedem dinaintea unei fer care omora... şi vom vedea îndată... Imită me, D le comte, şi fă din floretă o spadă ! In acelăşi timp, unind fspta cu cuvintele, lovit cu i xtremitatea florete’ cârău.ida ce pardosia camer«, așa îl |cât rupsei bumbul, apoi r^luăl . — Acum în g*ril, D-le, îa g rdâ, și ține-te bine !... — Nenorocit copil ! strigă comandantul parând cu ghib&dia sca obicinuitH loviturile impetuoase ce’i dădeam, nenorocit copil ! A ests dura două sau trei minute Nu mai vedeam lămurit, i.u mal şeiam ce ho, lovam la hasard, îmi îndreptam arma maşinalmente şi far»a ţinea ecma de regulele cele mai simple a scrimei. N aveam decât o idee fixă, de cât o dorinţă :jsă omor !. şi g&siam că mâna ml servia prei încet dorinţa !... De odată simţii că vârful floretei mele atinsese și se înlucda în carne Comtele scăpă arms, c*cu in ge nunchi, spol is r sturnâ încet îndrept, pronunțând aceste cuvinte: — Femeea mes. . s rm na cei fe ^ me«1. . fiul meu .. nu l voi mal vedea.. Ea râmisel în picioare, mut, uimi cit, în fața acelui corp întiDS jos. Din rana f&cutâ in pept curgetul riu de sânge. V»ga mea privire c( 40 •■tipn fio retti ce că4use din mâna comandan tului... vedeam obiectele ca printr un nor, și cu toate aceste ve4ui bine bumbul la vârful acelei florete. Comtele Raul, în compătimirea sca pentru accesul furiei mele nebune nu luase bumbul armei sefe. Intre el și mine nu fusese luptă , ci omor ! Nu eram un duelist !.. eram an ! Basin !... (Urmarea pe mâne).