Vocea Covurluiului, noiembrie 1886 (Anul 14, nr. 3189-3214)
1886-11-25 / nr. 3209
de un pericol iraineat; dar forţele Franciei sunt mai mari, şi în păturile populaţiunii francese nu se pot constata sentimente pacifice cari sa ne poata permite a trăi în voe.1t Se va zice că aceste sunt gogoriţe cu cari guvernul german caută a smulge totdauna voturile Reichstagului. Dar trebue să observăm că n’ar fi atât de mare insistenţa ministrului german de a se vota proiectul chiar înainte de Crăciun, şi într’un timp când sarcinele Germaniei sunt destul de grele, dacă guvernul german n’ar observa în aer simptome ameninţătore. VOUEA COVURLUIULUÎ Oxonicsi local-si — Vineri şi Sâmbătă s a tratat la Curtea de apel, secţiunea I, apelul D-lui avocat Leonida Sterea contra sentenţei tribunalului de Tulcea, prin care era condamnat pentru imputarea de calomni, contra D-lui Stătescu, prefectul de Tulcea. Curtea, cu totă frumoasa apărare a D-lui Sterea şi a mărturiilor aduse, a condamnat pe D. Sterea la 250 lei amendă Un foarte numeros public asista la desbateri. — Astăzfi Gălăţenii cunosc că Sâmbătă 22 curent marele Congres al naţiunii române, compus din Cameră, Senat şi Sf. Sinod, a ales cu 190 voturi la înalta demnitate de mitropolit primat pe P S.S fostul episcop al DunăreVie-Jos Josif. fcO îndouită bucuriă şi mândriă este pentru noi Gălâţenii că din sinul şi din mijlocul nostru s« rădicat la cea mai înaltă traptă episcopal pe care atât l’am iubit cu toţii pentru înaltele sale virtuţi, pentru dulcuţa inimei sale şi simţimintele sale româneşti. De aceea la aurul acestei spiri Gillăţenii fără deosebire de partide s’au grăbit cu toţi a exprima prin telegrame bucuria sufletului lor o dată cu felicitările ce adresau noului primat. Joi 22 curent aflăm că se va face in capitală învestitura rimatului Josef, după care apoi va veni în Galaţi spre a’şi lua adio de la cetatea şi cetăţenii pe cari atâta i-a iubit şi de cari ştim bine că se desparte cu adeverat regret. Iată telegrama adresată de comercianţii din urbea nostra noului mitropolit primat : ,Vestea rădicării lui Prea Sfinţiei Voastre la scaunul sfintei mitropolii a umplut inimele noastre de bucurie ; de acte», ca fii sufleteşci a iubitei noastre biserici ortodoxe, venim a ruga cerul să ve dăruescă ani mulţi şi fericiţi spre a conduce cu demnitate şi isbândă autoritatea supremă a sfin’ei noastre biserici.“ P. S. Sea a răspuns prin urmatoarea telegramă : „Cu mulţumire sufleteasca am primit felicitările ce’mi faceţi, pentru cari primiţi archiereştele mele bine-cuvîntări. nlosef mitropolit -primat — Iată discursul pronunţat de noul mitropolit Primat îndată după alegerea mea de câtră Congres : Prea sânţi părinţi, D-lor senatori, D lor deputaţi , Adânc mişcat de marea onoare ce ’mi-aţi făcut prin voturile Dv. alegându-mă la înalta demnitate de mitropolit Primat, vă mulţumesc cu recunoscinţă din totă inima. (Aplause prelungite). In acest act solemn nu văd decât voinţa lui Dumnezeu, manifestată prin sufragiele D-v., căreia mă supun cu umilinţă. (Aplause prelungite). Recunosc, D-nii mei, că sarcina ce puneţi asupra mea este grea, forţele mele nesuficiente pentru a răspunde la legitima D-v. asceptare, vnse cu ajutorul lui D-(Jeu, cu sprijinul patriotic al D-va tre, D lor senatori şi domnilor deputaţi, şi cu sfătuiril inspirate de Sântul Duh ale Sântului Sinod, autoritatea supremă a Sântei noastre biserici, promit solemn înaintea lui D-(Jsd şi a trei a nu avea altă ţintă în tot restul vieţei mele decât aceea de a lucra cu sârguinţi la desvoltarea simţimîntului religios şi la propăşirea şi susţinerea Sântei noastre biserici. (Aplause şi urări entusiaste. Voi sluji cu devotament şi credinţă ţerei şi Tronului, câci ţara, tronul şi biserica sunt nedespărţite. (Aplause frenetice şi îndelung repeţite). Promit încă D-nii mei, ca în toate actele mele publice a nu me inspira decât de simţimentele naţionale (Vil şi entustiste aplause) Troéscu M. S. Regele ! Triéscà Majestatea Sa Regina şi Augusta Dinastie ! Tráéscá România ! Tràéscà Corpurile legiuitoare şi guvernul M. S. Regelui ! — La demnitatea scaunului de episcop al Dunării de Jos sunt mai mulţi candidaţi. Se pare că mai mulţi sorţi va avea actualul vicar al mitropoliei de Bucureşci, P. S. arhimandritul Inocenţii, care are şi cele mai multe titluri. Diferite seouiote circulă în privinţa constituirii noului consiliu comunal, ca şi a D-lui prefect local. Unii susţin că vom avea în curând noue alegeri comunale, alţii că vom avea un nod prefect. Credem că încă sunt pripite aceste svonuri, dar nu e imposibil să avem schimbări, şi poate curând. — Cu trenul de a(Jî diminaţă s’a Întors în oraş D. prefect Lupu Kostaki, ce a fost la Bârlad pentru o serbare intimă de familiă. — Cu trenul accelerat de •}* diminaţă s’a d întors din Bucureşci D. Ressu, primar, şi D. C. Buşilă, senator. Cronica laaterleire — Cetim în Epoca: Se vorbeşte că guvernul are intenţiunea de a contracta un împrumut în aur destul de considerabil pentru a stabili etalonul de aur în sistemul monetar al ţârii Se m îidice că tot în acest scop se va proceda la mărirea capitalului social al Băncii Naţionale. Nu ştim pănă la ce punct acesta scrie e întemeiată. — E probabil că, făcendu-se alegerea mitropolitului-primat, Camera, Senatul și Sinodul se vor întruni Mercursad Joi pentru alegerea unui nod episcop în locul episcopului ales mitropolit. — In întrunirea intimă colectivistă ținută la D. C. F. Robescu s’a discutat de a se obţine de la primulministru permutarea mai multor prefecţi. — Suntem positiv informaţi că D. Ioan Câmpineanu nu va rărpânea în mod definitiv în postul de primar. D-sea va ocupa postul de primar pănă ce Camera va vota o lege prin care nu va mai fi incompatibilitate între postul de profesor şi cel de primer. După acesta D. Câmpineau se va retrăge, şi D. C. F. Robescu îi va lua locul. — Sâmbătă s’a ţinut la palat un consiliu de miniştri, în care s’a discutat proiectul de lege relativ la reforma înveţămîntului, precum şi cestiunea comisiunii pentru elaborarea proiectelor de lege. — Răspunsul Camerei la mesagiul tronului va fi gata Marţi. Ieri comisiunea de răspuns s’a întrunit din nou la Cameră. — Liberalul, din Iaşi, reprodus defiarele din capitală, afirmă că prinţul Vogoride şi-a pus candidatura la tronul Bulgariei, şi zice că D sea a şi plecat la Petersburg în acest scop. Adeverul este că, deşi în cercurile politice străine s’a pronunţat numele prinţului Vogoride ca candidat posibil la tronul bulgar, D-sea ÎDse nu a făcut nici un demers în sensul acesta şi încă mai puţin a plecat la Petersburg, căci în momentul de față se află la Bucureșci. — Sa confirmă stirea că negocierile pentru încheiarea unui tratat de simplu adevĕrul. Cu acest preț nu vei fi neliniștit. Vizitiul promise tot. Monttoiert îl ordonă să ia primul tren după acel ce era să ducă pe comtesă. — Cât despre D. Max de Pierrefort, dacă va veni, Usă’l să cred* că pledi In străinătate. Părăsi pe Gaspard și se duse în lot* graba la gară. — /ina mă cunoajce, tsl (J*1*9 0l mergând ; m a ventut bine în timpul luptei de la hanul de la Juvisy; nu trebue să mă vadâ. Sosi la gară în momentul când era să plece trenul. Nu zări pe comtesă, care era deja instalată la un compartiment. Sări iute în un vagon de a doua clasă. Sosind la Psris, așteptă spre a se scoborî pănă ce D na de Mocris ieși din gară. Plecă răpide și el, și putu zări pe mulatresă închițând oblonul cupeului seu, care plecă la trapul cel mare. — Bun, se gândi Montadert, se întoarse acasă. Sunt sigur a o găsi. Se urcă într’o birjă și se duse în strada Grange-Batelière. XVI După prevederile lui Moutadert, Comtesă negra se dusese acasă. Ea locuiă în strada Friedlacd un mic otel de aparență misterioasă, a cărui fațadă era pe jumătate ascunsă de două arbori mari ca formali o adevărată întăritură de verdiță. — Elena, fae D-na de Mocris servitorii sale, îmi vei pregăti cuferele ; plecăm mâne dimineață cu trenul de 9 ore , Bruxela. Servitoarea, obicinuită de mult cu fantasiile stăpânei sale, nu fu surprinsă de acest ordin neașteptat. Sa mulțumi a întreba dacă absența va fi lungă, spre a şti ce trebue să ia. — Plecăm pentru foarte mult timp, răspunse Ziua; grârădesce tot ce vei putea încuiere; Justin va expedia vestul, Justin era servitorul de încredere a comtesei. Elena se înclină și întrebă dacă D-na voia să’și schimbe toaleta. — Nu pentru moment, am de ficut curse , dar prepară’mi pentru 9 ore asta seara costumul meu de bărbat. Scil, blusa și șapca. La 8 ore Z na se întorsese. Prânzise într’un restaurant de pe bulevard cu una din amicele sale, vicomtesa Albens, apuca groomului Toby. Pe când cele două femei ieșind din restaurant, un om se apropie de ea, și luându-și șapca . — Trebue să chiem trăsura Doamnelor ? întrebă el. Comtesă tresări. Recunoscuse pe Mégot. — E inutil,zise ea cu voce tare. Apoi ÿiae răpide încet : — La 10 ore fii la Tremurătorea ! Mégot se duse, fără a observa pe Vilguerin care ’l pândia de diminață și aurise locul de întâlnire. Cale două amice se urcară într’o birjă. Zina reconduce pe D-na d'Albena in strada Bassano, apoi se întoarse acasă. — A venit cineva? întrebă ea pe Elena. — Niim-ne, D-nă. — D. marchu ? —