Vocea Covurluiului, decembrie 1886 (Anul 14, nr. 3215-3236)

1886-12-04 / nr. 3217

ANUL XIV. — Nrl 3.217. abonament pentru România Pe un an ... ao let , 6 luni . . . io * V»­JT pag. IV premiul c­ent abonaților pentru străinătate (WfPe un an ... 34 lei » 6 luni ... 17 ( Abonamentel se fac in Galați la Ad­ministra punea faru­lui, în districte la biu­rorile postaie. Redacțiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. JOI, 4 DECEMBRIE 1886. ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , IIII_86 * INSE­R T IU NI Si RECLAME Pagina III : Solani La Cronică : 2 lei repejirile se fac cu rahat însemnat. Scrisori nefrancate se reiasă. — Artico­lele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. I Administraţiimea : 22, str. Mare. X©l©ëfra,3ap.3 Serviciul part. al »Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 14 Decembrie. — Camera în şedinţa de astăzfi » con­tinuat discuţiunea pe articole a pro­­iectului de răspuns la m­sigiu. Au vorbit contra D nul N. Popp, Tache Ionescu și T. Majorescu, or pentru D­oil I. Vaulpineau, St. Sen­aria și D Nacu, ministrul finanțeior. Adresa în total s’a votat cu 104 voturi contra 29. După aceea se trage la sorți com­i­­siunea de 20 membri care împreuna cu biuroul să mearga­­la palat spre a presenta adresa M. Sele Regelui. — Senatul a votat proiectul pen­tru plata datoriilor lui C. A. Rosetti și un credit pentru terminarea linice­­lerate Focşani-Odobesci. PARIS, 14 Decembrie. — Ministrul va cere astăzfi Camerei să voteze au­torisaţiunea de a percepe 2 ,din 12 părţi ale impozitelor. Votul pare si­gur, pentru ca cele trei grupuri ale stângei sa hotărît a ’1 acorda. VIENA, 14 Decembrie. — D. de Loband­i a informat deputaţiunea bul­gară că nu va fi primită la St. Pe­tersburg. Deputaţiunea va pleca la Berlin unde '­ este asigurată o recepţiune neoficială. ROMA, 14 Decembrie. — Fune­raliile lui Minghetti au fost impo­zante. Prinţul Amedeo representa pe rege. Baronul de Keudell, ambasadorul Ger­maniei, preşedinţii Camerelor şi D. de Robilant fineau panglicele. Un cler numeros asista­t ceremonia Mul­țimea era imensă. BERLIN, 14 Decembrie. — Indi­vidul care a spart un giam al pala­tului este un lăcătuș numit Boehmke E un stricat care a venit din Mag­deburg pentru a atrage asupră’sî a­tențiunea prin acest atentat. Impent­­ratul era într o odaia de alăture când s’a aruncat petra. Suveranul se arăta îndată la fereastra și fu aclamat de mulţime. VIENA, 14 Decembrie. — Depu­­taţiunea bulgatresua nu aşteptă de­cât ordinele din Sofia pentru a se duce la Berlin. Ea va pleca probabil astă soră sau mâne de diminaţă. Nu este vorba de o caletorie la St -Petersburg în urma silinţelor deşerte ale depu­­ţiunii pentru a fi primită în mod neoficial A s« vsd?!& uitisae sein telegrafia« pag III GAlATîy 3 Dtcemrbie 1886. Se ştie că în sesiunea trecută Ci­­mereie au dat autorisaţiune guvernu­lui să încheie araogaamente proviso­­rie comerciale cu Spatele cu cari ar h fost începute la acea epocă nego­­ciări, cu condițiune ca să aibă de b»să tratatul încheiat cu Elveția a­­cuoî în urmă și ca durata lor să nu treasa data de 1 ianuarie 1887. Un asemene arangeament proviso­­riu s’a încheiat cu Franci*, și guver­nul la supus Corpurilor legiuitoare. De oare­ce chiar tratatul definitiv e probabil că se va încheia pe aceleşi baze, credem util a le face cunoscute comercianţilor. Arangeamentul prevede că mărfu­rile francese vor fi tratate la intrarea lor în România după tarifele conven­ţionale a celor­l­alte State cu cari a­­vem încă convenţiuni vechi, afară de articolele cuprinse în o listă antentă pe care am publicat-o ieri. Mărfurile cuprinse în acesta listă, precum şi cele necuprinse în tarifele convenţio­nale cu cele­ilalte State, vor fi supu­se, la intrarea lor în România, sunt taxelor de intrare prevec­ute în tari­ful general vamal român. Acum se anunţă că sunt gata şi negocierile pentru încheiarea unui tratat definitiv comercial cu Francia. Acest tratat va trebui să fie supus cât de curând Camerelor, de­oare­ce arangeamentul provisoriu expiră 1a 1 ianuarie. Nu ne rămâne clar de cât a dori să vedem cât mai curând re­gulate în mod definitiv recţiunile comerciale dintre cele două ţeri. Cronica loca­lă: —­ Asară a plecat cu trenul de Bu­­cureşci D. consul al Germaniei, iar atjî diminaţa a plecat D. consul ge­neral al Marii Britanii Sanderson. — Ier! am publicat programa con­certului ce D. Popovicî, bariton ro­­mân, va da Vineri seara,­­ curent, în sala Apollo, D. Popovici e un artist român de prima valoare. ziarele stră­ine şi cele din Bucureşci sunt pline de naraţiunile cele mai măgulitoare despre succesele căpătate de D sea în concertele sale. D-sea e des tine­rat a încânta cu vocea sea seratele date la curţile din Bucureşci şi Viena, câci trebue să spunem că D. Popo­vici e membru al Operei imperiale din Viena. In trecerea sea prin Ga­laţi, D-sea s’a decis a da numai un singur concert. Nu ne îndouim dar că Gălaţenii vor ţinea să admire pe artistul român. — Astă sera la operă se dă, în beneficiul primidone! Adelina Por­pora, opera Roy Blas, musica de tstrul Marchetti, nu­ Cxonica Intoxlexa. — Cetim în L'Indépendance rou­­­maine . Se pare că s’ar fi rădicat neînțele­geri între D­nii miniștri Ferechide și Sturza. — D. Gr. Ghici, delegatul Ro­mâniei în Comisiunea europeana a Dunării, e însărcinat a gera afacerile legaţiunii române din Viena pe tim­pul absenţei titularului, D. P.Mavro­­gheni. — Se vorbeşte cu insistenţă în cer­curile guvernamentale de hotărîrea ce ar fi luat D. I. C. Brătianu de a dizolva Camerele. Se pare că ceia­l­alţi miniştri şi preşedinţii Corpurilor legiuitoare nu aprobă aceasta măsură. — Ieri D. de Hitrovo, ministrul Rusiei, a avut o întrevedere cu D. ministru al afacerilor străine. Intre­­vorbirea a avut de obiect obstacolele ce se opun la încheiarea conversiu­nii comerciale. — Cetim în Epoca : Ieri, în şedinţa secretă care a pre­cedat pe cea publică la Senat, D. V. A. Urechiă, raportorul comisiunii pentru elaborarea răspunsului la me­­sagiul tronului, a dat cetire acestui răspuns, care s’a şi trimis la tipo- Folicla .VOCII COVURLUIULUI * OUfIL FATAL MARTIRIUL UNEI MAME PARTEA II­Fiul de adopţiune VI. (Urmare) Intoarcerea Puţin câte puţin, cu cât treceau filele, feţele se Inseninau la caste­l perdeau acea expresiune tristă din nomentul sosirii. Frescele colori a juneţei şi a săn­­­ăţii reveniau pe obrajii Diane!, şi se utluiu ca altă dată prin lungele co­­rdoare veselele troducțiuni a vocii sale pure. Numai ni­te tristețe grab­nice și fără causă aparentă nu lipsiau nici­o­dată de a reapuca pe juna fete când se afla în presența micei Bianca, căreia cu toate aceste îi arăta mai multă iubire chiar de­cât mama sea. Goutrau continua a se purta cu o regularitate aparentă, și generalul murmura vorbind de el : — Desperasem prea iute... George avea dreptate... Mă înșelam judecân­­du’l prea sever... D-­feui lie bine­­cuvântat.. Sângele bun nu poate minți ! George nu lăsa să treaca o­­l fara a veni la castel. Comtele îl primia în adevăr ca pe un fiu şi’l arăta în toate modurile plăcerea viuă şi sinceră ce găsia de a’l primi. Jumătate din viaţa junelui se petrecea ast­fel lângă Duda, cu care tăcea musica, sau o acompa­nia împreună cu generalul în lungi preumblări călare. Serile adunau pe George şi Dini­­lia generalului sub castanii seculari a parcului, când timpul permitea­, într’un mic salon de véra când ple­ca silia a nu părăsi casa. In aceste apropiări continue era imposibil ca amorul lui George pen­tru Diana să nu gaseasca o mie de mijloace de a se manifesta în mod se­cret. Era asemene imposibil ca Joia­na să nu înţelegă mutul limbagiu a timidului seu adorator, şi ca genera­lul şi femeea sea să nu fie iute puşi în curentul situaţiunii. Dar, de ore­ce o cunosceati şi n’o împedecau, e că o aprobau. Iătă cel puţin ce ’şi­­ficea George cu logica înamoraţilor, şi pe fie­care­­fi se simția din ce în ce mai plin de speranță și de încredere în viitor. Intr’o searâ George, reluând drumul vilei sale, își­­zise: — Mâne voi vorbi generalul... mâ­ne se va decide soarta mea !... VII. Cererea Deci a doua (fi, pe la 2 ore după ame­fa, George plecă la castelul de Presles, bine hotărît a nu mai întâr­fia sub nici­ un pretext de marsa decisivă de la care depindeau viitorul şi fe­ricirea lui. In acea­­fi adoptă ţinuta corectă şi nereproşabilă a unui gentleman însăr­cinat cu o înaltă misiune diplomatică. Apoi, în loc de a veni călare ca de obiceiu, sosi în o rup­tare caleasca descoperită trasă de­­ cal de sânge curat și condusă­­ la Daumont. Generalul se afla în imensa sea bibliotecă. In momentul când servi­torul introduse pe George Herbert, el se preumbla cu braţele încrucişate, cu capul plecat, și privirea sea oferit acea expresiune de tristeță care acum 34

Next