Vocea Covurluiului, decembrie 1886 (Anul 14, nr. 3215-3236)
1886-12-04 / nr. 3217
ANUL XIV. — Nrl 3.217. abonament pentru România Pe un an ... ao let , 6 luni . . . io * V»JT pag. IV premiul cent abonaților pentru străinătate (WfPe un an ... 34 lei » 6 luni ... 17 ( Abonamentel se fac in Galați la Administra punea farului, în districte la biurorile postaie. Redacțiunea : 22 str. Mare 10 BANI EXEMPLARUL. JOI, 4 DECEMBRIE 1886. ANUNCIE linia petit Pagina IV : 40 bani , IIII_86 * INSER T IU NI Si RECLAME Pagina III : Solani La Cronică : 2 lei repejirile se fac cu rahat însemnat. Scrisori nefrancate se reiasă. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. I Administraţiimea : 22, str. Mare. X©l©ëfra,3ap.3 Serviciul part. al »Vocii Covurluiului« AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 14 Decembrie. — Camera în şedinţa de astăzfi » continuat discuţiunea pe articole a proiectului de răspuns la msigiu. Au vorbit contra D nul N. Popp, Tache Ionescu și T. Majorescu, or pentru Doil I. Vaulpineau, St. Senaria și D Nacu, ministrul finanțeior. Adresa în total s’a votat cu 104 voturi contra 29. După aceea se trage la sorți comisiunea de 20 membri care împreuna cu biuroul să meargala palat spre a presenta adresa M. Sele Regelui. — Senatul a votat proiectul pentru plata datoriilor lui C. A. Rosetti și un credit pentru terminarea linicelerate Focşani-Odobesci. PARIS, 14 Decembrie. — Ministrul va cere astăzfi Camerei să voteze autorisaţiunea de a percepe 2 ,din 12 părţi ale impozitelor. Votul pare sigur, pentru ca cele trei grupuri ale stângei sa hotărît a ’1 acorda. VIENA, 14 Decembrie. — D. de Lobandi a informat deputaţiunea bulgară că nu va fi primită la St. Petersburg. Deputaţiunea va pleca la Berlin unde ' este asigurată o recepţiune neoficială. ROMA, 14 Decembrie. — Funeraliile lui Minghetti au fost impozante. Prinţul Amedeo representa pe rege. Baronul de Keudell, ambasadorul Germaniei, preşedinţii Camerelor şi D. de Robilant fineau panglicele. Un cler numeros asistat ceremonia Mulțimea era imensă. BERLIN, 14 Decembrie. — Individul care a spart un giam al palatului este un lăcătuș numit Boehmke E un stricat care a venit din Magdeburg pentru a atrage asupră’sî atențiunea prin acest atentat. Impentratul era într o odaia de alăture când s’a aruncat petra. Suveranul se arăta îndată la fereastra și fu aclamat de mulţime. VIENA, 14 Decembrie. — Deputaţiunea bulgatresua nu aşteptă decât ordinele din Sofia pentru a se duce la Berlin. Ea va pleca probabil astă soră sau mâne de diminaţă. Nu este vorba de o caletorie la St -Petersburg în urma silinţelor deşerte ale depuţiunii pentru a fi primită în mod neoficial A s« vsd?!& uitisae sein telegrafia« pag III GAlATîy 3 Dtcemrbie 1886. Se ştie că în sesiunea trecută Cimereie au dat autorisaţiune guvernului să încheie araogaamente provisorie comerciale cu Spatele cu cari ar h fost începute la acea epocă negociări, cu condițiune ca să aibă de b»să tratatul încheiat cu Elveția acuoî în urmă și ca durata lor să nu treasa data de 1 ianuarie 1887. Un asemene arangeament provisoriu s’a încheiat cu Franci*, și guvernul la supus Corpurilor legiuitoare. De oarece chiar tratatul definitiv e probabil că se va încheia pe aceleşi baze, credem util a le face cunoscute comercianţilor. Arangeamentul prevede că mărfurile francese vor fi tratate la intrarea lor în România după tarifele convenţionale a celorlalte State cu cari avem încă convenţiuni vechi, afară de articolele cuprinse în o listă antentă pe care am publicat-o ieri. Mărfurile cuprinse în acesta listă, precum şi cele necuprinse în tarifele convenţionale cu celeilalte State, vor fi supuse, la intrarea lor în România, sunt taxelor de intrare prevecute în tariful general vamal român. Acum se anunţă că sunt gata şi negocierile pentru încheiarea unui tratat definitiv comercial cu Francia. Acest tratat va trebui să fie supus cât de curând Camerelor, deoarece arangeamentul provisoriu expiră 1a 1 ianuarie. Nu ne rămâne clar de cât a dori să vedem cât mai curând regulate în mod definitiv recţiunile comerciale dintre cele două ţeri. Cronica locală: — Asară a plecat cu trenul de Bucureşci D. consul al Germaniei, iar atjî diminaţa a plecat D. consul general al Marii Britanii Sanderson. — Ier! am publicat programa concertului ce D. Popovicî, bariton român, va da Vineri seara, curent, în sala Apollo, D. Popovici e un artist român de prima valoare. ziarele străine şi cele din Bucureşci sunt pline de naraţiunile cele mai măgulitoare despre succesele căpătate de D sea în concertele sale. D-sea e des tinerat a încânta cu vocea sea seratele date la curţile din Bucureşci şi Viena, câci trebue să spunem că D. Popovici e membru al Operei imperiale din Viena. In trecerea sea prin Galaţi, D-sea s’a decis a da numai un singur concert. Nu ne îndouim dar că Gălaţenii vor ţinea să admire pe artistul român. — Astă sera la operă se dă, în beneficiul primidone! Adelina Porpora, opera Roy Blas, musica de tstrul Marchetti, nu Cxonica Intoxlexa. — Cetim în L'Indépendance roumaine . Se pare că s’ar fi rădicat neînțelegeri între Dnii miniștri Ferechide și Sturza. — D. Gr. Ghici, delegatul României în Comisiunea europeana a Dunării, e însărcinat a gera afacerile legaţiunii române din Viena pe timpul absenţei titularului, D. P.Mavrogheni. — Se vorbeşte cu insistenţă în cercurile guvernamentale de hotărîrea ce ar fi luat D. I. C. Brătianu de a dizolva Camerele. Se pare că ceialalţi miniştri şi preşedinţii Corpurilor legiuitoare nu aprobă aceasta măsură. — Ieri D. de Hitrovo, ministrul Rusiei, a avut o întrevedere cu D. ministru al afacerilor străine. Intrevorbirea a avut de obiect obstacolele ce se opun la încheiarea conversiunii comerciale. — Cetim în Epoca : Ieri, în şedinţa secretă care a precedat pe cea publică la Senat, D. V. A. Urechiă, raportorul comisiunii pentru elaborarea răspunsului la mesagiul tronului, a dat cetire acestui răspuns, care s’a şi trimis la tipo- Folicla .VOCII COVURLUIULUI * OUfIL FATAL MARTIRIUL UNEI MAME PARTEA IIFiul de adopţiune VI. (Urmare) Intoarcerea Puţin câte puţin, cu cât treceau filele, feţele se Inseninau la castel perdeau acea expresiune tristă din nomentul sosirii. Frescele colori a juneţei şi a sănăţii reveniau pe obrajii Diane!, şi se utluiu ca altă dată prin lungele cordoare veselele troducțiuni a vocii sale pure. Numai nite tristețe grabnice și fără causă aparentă nu lipsiau niciodată de a reapuca pe juna fete când se afla în presența micei Bianca, căreia cu toate aceste îi arăta mai multă iubire chiar decât mama sea. Goutrau continua a se purta cu o regularitate aparentă, și generalul murmura vorbind de el : — Desperasem prea iute... George avea dreptate... Mă înșelam judecându’l prea sever... D-feui lie binecuvântat.. Sângele bun nu poate minți ! George nu lăsa să treaca ol fara a veni la castel. Comtele îl primia în adevăr ca pe un fiu şi’l arăta în toate modurile plăcerea viuă şi sinceră ce găsia de a’l primi. Jumătate din viaţa junelui se petrecea astfel lângă Duda, cu care tăcea musica, sau o acompania împreună cu generalul în lungi preumblări călare. Serile adunau pe George şi Dinilia generalului sub castanii seculari a parcului, când timpul permitea, într’un mic salon de véra când pleca silia a nu părăsi casa. In aceste apropiări continue era imposibil ca amorul lui George pentru Diana să nu gaseasca o mie de mijloace de a se manifesta în mod secret. Era asemene imposibil ca Joiana să nu înţelegă mutul limbagiu a timidului seu adorator, şi ca generalul şi femeea sea să nu fie iute puşi în curentul situaţiunii. Dar, de orece o cunosceati şi n’o împedecau, e că o aprobau. Iătă cel puţin ce ’şificea George cu logica înamoraţilor, şi pe fiecarefi se simția din ce în ce mai plin de speranță și de încredere în viitor. Intr’o searâ George, reluând drumul vilei sale, îșizise: — Mâne voi vorbi generalul... mâne se va decide soarta mea !... VII. Cererea Deci a doua (fi, pe la 2 ore după amefa, George plecă la castelul de Presles, bine hotărît a nu mai întârfia sub nici un pretext de marsa decisivă de la care depindeau viitorul şi fericirea lui. In aceafi adoptă ţinuta corectă şi nereproşabilă a unui gentleman însărcinat cu o înaltă misiune diplomatică. Apoi, în loc de a veni călare ca de obiceiu, sosi în o ruptare caleasca descoperită trasă de cal de sânge curat și condusă la Daumont. Generalul se afla în imensa sea bibliotecă. In momentul când servitorul introduse pe George Herbert, el se preumbla cu braţele încrucişate, cu capul plecat, și privirea sea oferit acea expresiune de tristeță care acum 34