Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)
1887-01-15 / nr. 3248
ANUL XV, — Nn 8,24» abonament pentru România Pe un an . . . 20 lei , 6 luni . . . 10 « V«ŞI pag. IV premiul cent abonaţii» pentru străinătate Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamente se fac in Galaţi la Administraţiunea «Ziarului,în districte la birourile postate. Redacţiunea : 22 atr. Mare. BANI EXEMPLARUL: «cm VINERI, Ifi IANUARIE 1887. A N U N C I E liuia petit Pagina IV : 40 bani III : 80 . I N S fc R T I V N I ji RECLAME Pagina III : 8o bani La Cronică : 2 lei Repedune se fac cu ratat însemnat. Scrisori nefrancate se retusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. Administraţiunea : 22, str. Mare. ’ou- T^leg'iams Serviciul part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 26 Junusrie — Io Şedinţa de »41 * Camere! s’an petre» 1 cot nisce scandaluri ne ma! pomenite, cari se pot crac^erisa de teroare par UmenUrâ guvernamentală. Fiind » se devolu interpelare* D lu! A Djuvara asupra coaverițiuni! consulare cu Germani», primul ministru declară că dq pots răspund a« um. pice însă că ouî târ40 v* veni cu aceasta coavențiune, care acum se negocieazâ, și adaoge că va ven* cu convențiun! consulare și cu alte State. — La Senat D. Mâ»z seu a adresat guvernului două interpelări. .LONDRA, 26 Januarie. Maui se va desch de Parlamentul. Camera comunelor se va ocup« mal înt&i de reforma regulamentului 8EU interior. Prima cestiune de tx^minat este aceea de a se sei dacă de acum în»ipte o simplă majoritate va fi de a juna pentru a aduce închiderea disecţiunii. LONDRA, 26 «Ianuarie.— Limbagiul ţinut da 4 *rul Standard pare a arăta că cabinetul ’şi va da silinţele spre a amâna or’-ae desbatere în prifii t* cestiunii irlandese. ROMA, 26 J*au*rfo.— Prinţul A 1* XAndru de Battenberg, îl soți t dfratele stu, prințul Francisc «Josif, otlatoresc amîndoui sub numele de baroni de Hartenan. Un secretar ti însoțesce. Prințul AliXandru și fratele său au plecat din M lan după abez*. E se duc la Genua. AGENȚIEI LIBERE. 00 NvST A N TINOPOLE. 26 Jaua rie. — Toţi auibasadorii puterilor, afară de sir W. White, ambasadorul AngHterel, au primit, pe D Z^nccft D. de R&dowiz, ambasadorul Germsin It i-a făgăduit ajutorul eeu. VIENA, 26 Januarie — In cercurile noatre cele mai bine informate sa dice cA svonurie «.Urinante, car &a causat o emoţtiue aşa de viu, ablcăieri, au fost inventate de fiarele anglese în profitul Augliterei, care are interes să împingă la un resbel pentru a pescui în apă turbure. Aceleşi diare, şi într’un scop identic, tu dat soirea că influenţa lui sir W White este astăzi preponderentă pe lângă Sublima Porta, BERLIN, 26Ianuarie. — Gazeta de Voss anunță că o fabrică din Berlin, primind din Francia o comandă de ether sulfuric, s’a informat pe lângă guvernul german dacă poate primi acea comandă. Guvernul a răspuns să continue a preda marfa Ură grijă, dar să o ta- X ze scump. A ie vede» wlria» iirî telegrafice pag III GALAJ, 15 ianuarie 1887. A-i’altieri s’a desvoltat în Cameră şi interpelarea Daul Maiorescu asupra vandalismului exercitat a doua zi după atentatul contra primului ministru asupra redacţiunilor a trei li.i»re din opoziţîune, România, Epoca, Independenţa română. Ilustrul orator a arătat în temeni moderaţi cei caracterisezi discursurile, dar cu o putere de argumentare nerefutabilă, cât de culpabilă a fost conduita autorităţilor în faţa actelor de violenţă comise de mulţimea cetăţenilor pacinici a l poliţiei, sub b'âid* ocrotire a eî. şi cum nici pănă *s- W4»j după patru luni, nu s’a luat nici o măsură pentru descoperirea autorilor, ceea ce probez* interesul puteri! de a nu se descoperi. A răspuns primul ministru, s*C mei bine n’a răspuns nimic la faptel imputate de D. Miorescu. S’a mărginit numai a face personalităţi ca şi cu interpelarea D-lui Fleva. Ş\ ca şi cum primul ministru nu s’ar f simţit de t&ică a lupta singur cu un orator c& D. Majorescu, a chiemat în ajutor pe colegul stu D. Stătescu care şi D sea s’a depărţit de la moder&ţiunea ce întrebuinţază de ordinar. ahsultatul interpelării era de preve- zut, mai ales că se luasem precauţiu'U^a votuli î pe faţă, ceea ce probezâ de sjuns tema guvernului ca la votul secret să nu alunece mulţi în credincioşii sei nemulţumiţi din suflet, dar neîndrăsnind a se da pe faţă. La votul pe faţă negreşit că nu puteau vota contra guvernului de cât cel ce subscriseseră moţiunea D-lui Mgorescu Guvernul a repurtat astfel o strălucită victoria numerică. Dar numai o comparaţiune între cel ce la votat contra guvernului şi cei ce au votat pentru a jo de a stabili a cui a fost triumful moral. v*"*f X osa-Ice* lecsit$ci. — Nu ştim dacă alte minister«^ gândsc la încurigearea comerțului, al instrucţiunii fose nu numai că se gândesce, dar a şi luat măsuri seriose pentru acesU Sc scie că la fiecara trimestru elevii salelor steandare fac câte o probă scrisă. Până acum elevii făceau pe acelaşi caiet ruspatru probele scrise. Ministeriul instrucţiunii a luat acum înse măsura de a cere aceste probe la Bucureşci. Pentru ce? Ar fi pueril a crede că are sa ceteasca zecile de mii de probe din tota ţara. Deci nu se poate explica măsura D-lui Iainiptru »l instrucţiunii de cât pe dorinţa încurageării vînzetoriîor de hârtiâ. In adever pănă acum elevii ave*u nevoe numai de un caiet pe an, de aci înainte vor avea nevoe de pa tru, câci caietele trimise ministerului nu se mal înapoiesc. Laudabilă intenţiune ! — Trupa germană a D-lul Morissou dă astă searâ comedia Kean de Alcxandru Dumăg grolul luiTSman se va juca de D. Morissou. — Catim în Epoca . Aflăm din isvor autorisat că M. S. Regele nu numai a cerut ministrului de interne un raport scris asupra tuturor incidentelor aifel de ieri, dar încă a luat măsuri de a se informa despre acesta incidente şi pe alte căi decât cele oficiale. — Cu tot succesul relativ ce a dobândit Muţi, D. Brătianu nu este mulţumit. Putem afirma că ieşind de la fiola „VOCII COVURLUIULUI“ 66 om FAUL s^xir MARTIEIUL UNEI MAME PARTEA IIIBianca de Presles V. La castel. Cor.tr u a doua 4 plecă întru în timpinuea amicului stu L^ jimitate drum în’â ui o calescă ,minunată tr^să de d n cal ce se g?sira mal bur 1 în Toulon . 1 r V zitiul opri trăsuri ve4end pe y GontrAD. Ac^st din urmă se presenta fo oblon și strîrse amîndouă mânele ce O&ronul de Polart îl întindea cu efusiune strigându-i : — A ! scumpe vicomte, cât sunt de fericit de a te vedea !... Vrei să mă scobor cu D-tea, sau vre să te urci lângă mine ? — Scobor- te, dacă vrei, scumpul meu baron, replică Gontran. Etc înainte, și avem tot timpul spre a sosi la castel pentru ora prânzulu’.^ D. de Port părăsi trăsura și’ștreru brațul sub a lui Gontran. — In adever, 4foes baronul, scifi că’lui va fi foarte greu a părăsi fiu, mâna D voatre Provence, scumpul meu Godran ! Nu ți-ași pu^ea spune cât mi-ai devenit de necf.ssr...NTș pute» sta fără D-'î», și creie 4^ei de ier m * a părut forte lungi pentru că nu •e Vf deam... — C ede. scumpe bsroo^, răspundea Gontran, că simt pentru D tea o simpatiă cel puțin egală cu aceea ce’țî inspir. . — Ași suferi mult d*că mari îcdoui, și cu toate aceste va trebui sfc ne separăm .. Preseața mea in Af* ica este ind’Bpensibilă .. trebue să i a acolo spre a începe lucrările de exploatare în concesiunile imense ci mi a acordat guvernul .. — Și si să pisc! în curând ? — Pres cu aici, vs !... Baronul suspină. Qoctrau crea că trebuia să suspine și el. Baronul reluă : Ca cine o să prânz se?... —■ Vom fi în familia. . t tâl m i cumnatul m- a și s aîodoue surorii mele.. — Nu va fi nic’.un străin ? — Nici unul. — Cum ! nici chiar persoanele de l’altă-ier!... acele cari îmi desplac atât de mult un Domn decorat și unul june... — Seiu ce vrei să 4foî--. baronul de L^barcès și copatele Ruil de Simeuse .. — Da... Nu vor fi ? — Nu. — Atât d&I reu ! — Pentru ce ? — Pentru că’mi propuneam de a le fi cu totul desplăcut. In fine partida nu va fi de cât amânată Spune’nl, scumpul meu vicomte, sper că voi fi primit roși bine de cât îo ziua când am fost presentat. Te pre vin că, dacă m- și vedea îndu rurat de fete cLorartifose, aşi găsi lucrul de forţe cu gust. De oare ce sunt invitat, trebue să fiu primit cu detincţiune, câci dacă ar fi aitmintile, nu m’a?! gena de a arăta nemulţumirea mea.