Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)
1887-01-24 / nr. 3256
i ANUL XV. — Hr; 8,256 abonamente pentru România Pe un an » 20 leî t 6 luni . . . io « VeSî pag IV premiul oferit abonaţiier pentru străinătate P« un an • . • 34 l ei , 6 luni . . . 17 * Abonamentel se fa. in Galaţi la Administrăbunea Siaruui, in districte la biuu unie postale. 10 BANI EXEMPLARUL. Redacţiunea : 22 gtr. Mare. APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. SAMBATA, 24 IANUARIE 1887. A N U N CI FI linia petit Pagina IV : 40 la#..i , III; 80 a I N S E R T I U N I 5i RECLAME Fagina III ; 80bani La Cronica : 2 lei Repețirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Articolele nepublicate nu se înapoesc. Administrațiunea : 22, str. Mare Xele^rra^rra.^ Serviciul part. al .Vocii Covurluiului' AGENȚIA HAVAS. BUCURESCI, 3 Februarie. — Camera a votat astăzi un credit de 5 milioane pentru aprovisionarea armatei cu materialul necesar. Se voteaza un proiect prin care se autoriseaza comuna Brăila a face un împrumut de 600 mii lei spre a construi un palat administrativ și casarme — Senatul s’a ocupat cu mai multe cestiuni de mică importanță. CONSTANTINOPOLE, 1 Februa-1 rie. — Cale indirectă. — Negociările cu sir Wolff nu s’au început încă. Sir Wolff aştepta o audienţă din partea sultanului, care probabil i se va acorda Vineri după ceremonia selamlâkuluî. ~ Negociările bulgăresci staîi pe loc. 7?-iiiî' Grekoff şi Stoiloff, sosiţi ieri, au visitat pe marele vizir şi pe ministrul afacerilor străine şi au conferit I sera cu sir White. D. Rakeff, al 3-le delegat, e aşteptat Vineri de la Filipopole. Se confirmă că D. Zankoff a hotărît să modifice mult proiectul său privitor la soluţiunea cestiunii bulgăresci Se asigură că câteva puteri au sondat disposiţiunile Porţii în privinţa măsurilor militare eventuale de luat ^Bulgaria. Marele vizir ar fi declara® că în nici-un cas trupele turcescî nu vor întră în Rumelia sau în Bulgaria, pentru că Turcia e hotărîtă a nu face nimic fără acţiunea colectivă a puterilor. ROMA, 3 Februarie — piarul Riorma spune că expediţiunea Salimbeni, atrasă într'o cursă, a căzut în mânile lui Ras-Alula. Acesta trateza pe prisonieriî se cu multă cuviinţă. De aceea membrii expediţiunii au scris familielor lor la 26 ianuarie, pentru a ’i asigura asupra sartei ce li s’a făcut. Aceste şcrii au ajuns la cunoşcinţa guvernului înainte de a se cunoste bătălia de la Şahiti, semnalată în depeşile dinjilele trecute. Se consideră că presenţa membrilor ex- pediţiuniî Salimbenî în lagerul lui Ras-Alula constitue pentru acesta un zălog preţios şi de cea mai mare importanţă. ROMA, 3 Februarie.Piers a făcut o demonstraţiune populară, calisată de recentele evenimente ce s’au petrecut împrejurul oraşului Massuach, în faţa Camerei deputaţilor. Ea a fost împrăştiată fără multă resistenţă de cătră poliţie, care n a făcut de cât puţine arestări. Se crede în general că discuţiunea în Cameră a creditului cerut de guvern pentru afacerile din Abisinia nu se va termina mâne și că va fi închisă printr’un vot politic. PETERSBURG, 3 Februarie. — Un uriaș imperial interzice pănă la un nou ordin exportul cailor prin fruntariile europene și transcaucasiane. CONSTANTINOPOLE. 3 Februarie. — D. Kabef va sosi Vineri sera. AGENTIA LIBERA. VIENA, 3 Februarie. — Se crede că publicarea decretului interzicend exportarea căilor în afară de hotarele imperiului austro-ungar se va face în curentul septămânei. In cercurile oficiose se spune că în anul trecut s’au exportat 6,000 cai mai mult de cât în ceial’alţi ani. NEAPOLE, 3 Februarie. — Cele d’întăi trupe ce se trimit la Abisinia au plecat ieri. PETERSBURG, 3 Februarie. — Ministrul finanţelor examină acum un proiect presentat de o societate francorusă pentru rădicarea şi desvoltarea culturei vinicole în Basarabia, în Crimea şi in Caucas. GENUA, 3 Februarie. — Escadra spaniolă ce se află în portul nostru a plecat ieri la Spezzia. MADRID, 3 Februarie. — S’a răspândit scriea că se fac mari cumpărări de cal şi de catâri în Spania pe seama guvernului frances. PETERSBURG, 3Februarie. — Ziarele rusesci anunţă că este vorba d a se înlocui pe toţii consulii ruşi, din căii două treimi sunt străini, prin funcţionari ruşi. Aceasta măsură a fost aplicată acum în privinţa consulilor cari funcţionază în Anglitera. VIENA, 3 Februarie. — Se telegrafieaza din Sofia că maiorul Panitza, în capul voluntarilor macedoneni, a făcut o intrare solemnă în acest oraș. PARIS, 3 Februarie. — Principele de Hohenzollern a sosit la Paris și a tras la otelul de Bristol. BERLIN, 3 Februarie.—După Nor voe Vremia, toate forturile și lucrările înaintate de pe hotarele apusane ale imperiului rusesc, adecă de la Varşovia, Osovtze şi Kovno, pot fi privite ca terminate. VIENA, 3 Februarie.—i ziarul Badische Landeszeitun reaminteşte că în timp de pace oraşul Kehl a fost ocupat de trupele lui Ludovic XIV. TRIEST, 3 Februarie.—Arestarea căpitanului Scarpa din Lloydul austriace a produs aici o mare sensațiune. Se zice că aceasta arestare este provocată de descoperirea ce s’a făcut anul trecut de fraude însemnate constatate prin examinarea comptabilitățiî administraţiunii Lloyd dar. VIENA, 3 Februarie.—fiarele de aci anunţă că principele Alexandru de Battenberg se va duce la Bucureșci pentru a fi acolo când se va întruni Sobrania. Aceasta scrie, care sosește din Sofia, nu este confirmată de nicăire. BELGRAD, 3 Februarie. - D. Z. Stoianoff a sosit aici ieri. Dînsul a avut o lungă întrevedere cu regele Milan şi cu D. Ufaraşanin, preşedintele consiliului. A plecat astăzi la Sofia, unde a fost chiemat pentru a lua parte la deliberările Regenţei. CONSTANTINOPOLE, 3 Feruarie. *— Sir Drumond Wolff va fi primit mâne Vineri în audienţă de cătră sultanul. ROMA, 3 Februarie.—Oposiţiunea din Cameră a decis să voteze creditele extraordinare cerute de cabinet, stabilind inse că acest vot nu va însemna că oposiţiunea are încredere în politica cabinetului. foiîol» „vocii COVURLUIULUIOMUL FATAL URTIRIOLULEI MAME PARTEA IIIBianca de Presles X. (urmare) Atonei ce însecioezâ acesta co- 1 pdiă sentimentală ce joi ! cu destul ' ^âogăcia, am regretul a țî-o spune? Acest rol nu e pentru D-tea, te nailifz a’l părăsi iute! De 15 s*u de ani, scumpul meu vicomte, aîeteci loLe Amărăciunile imaginabile y'4** 0 léle! Dacă n’au de letristire de (Jece ori, nu e grebla D-téle! Și iată că de o dată la ultimul moment, când nu e vorba de cât de a întinde mâna spre a apuca un milion, desminți în mod prostesc și ridicol și faptele și principiale D-téle ! Se pare că în inima D-téle mil» părintască se moaft cu fierea de aloeş, care sejdice că nu se desfăşură decât la 100 de ani. Lasă aceste fleacuri absurde, te rog, şi redevine vicomtele Gontran de Presles, adecă jucătorul desfrânat, gentilomul îndeplinit care, când e lipsit de bani, şi-ar vinde sufletul dracului pentru un pumn de aur! Tatăl D-teleinterzis îți lasă o avere ! Mâne vei prescota cererea. Ne am înțeles ? — Nu. — Esutezi ? — Nu estitz, refus. Pentru a doua oara D. de Port avu pe buze un zimbet de o copresiune diabolică, zimbetul lui Mefigocofeles legând la picioarele lui Ifaust grelele inele a lanțului răului. — Să evităm neînțelegerile, scumpul meu vicomte, chise el apoi. Imi pare rău, îți jur, că mă împingi tot d'auna fără voea mea la extremități pe cari blândeța caracterului meu mă face să le găsesc forte penibile.. De orea ce mă forsezi, mă văd silit a proceda cu D-tea altmintrele decât cu consiliul... Ascultă-mă dar cu atenţiune şi cântăresce cu îngrijire cuvintele mele... Trebue, mă auzi bine, trebue ca interdicţiunea generalului comte de Presles să fie pronunţată ! Trebue! O voesc ! — Sunt în dependenţa D-réle ! murmură Gontran palid şi cu dinţii strînşi, și mă fac să simt cu cruzime aceasta ! Dar în ce interes e acest ordin ce’mi da ? — In interesul creanței mele, la dracu ! Uiți că’mî datorescl 50 mii fr.? — Consimțisesî a așteptat. — Fără îndoieiâ, pentru că credeam că nu pot face altmintrele.,, Astăzi văd că me înseara, și naturalmente îmi schimb părerea şi voesc să fiu plătit îndată... Ei, D --ul meu, scumpul meu vicomte, şi D-tea ti face asemene în locul meu Afară de aceste de ce te ai plânge ?... Mi se pare că ideea ce’ţi dau îţi va profita mai mult D-tele decât mie... O dată ce'mi vei plăti cel 50 mii fr. al mei, știi bine că ți vor rămânea din milionul D-téle 950 mii fr., ceea ce e o sumă frumoasâ ! .. Fiindcă Gontran nu răspundea D. de Polart reluă : — Afară de aceste voințele sunt libere, și nu pretind a influența pe a D-tele .. Iți acord trei Zile spre a 72