Vocea Covurluiului, ianuarie 1887 (Anul 15, nr. 3238-3262)

1887-01-24 / nr. 3256

i ANUL XV. — Hr; 8,256 abonament­e pentru România Pe un an » 20 leî t 6 luni . . . io « VeSî pag IV premiul oferit abonaţiier pentru străinătate P« un an • . • 34 l ei , 6 luni . . . 17 * Abonamentel se fa. in Galaţi la Ad­­m­ini­străbun­ea Siaru­­u­i, in districte la biu­­u unie postale. 10 BANI EXEMPLARUL. Redacţiunea : 22 gtr. Mare.­­ APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU. SAMBATA, 24 IANUARIE 1887. A N U N CI FI linia petit Pagina IV : 40 la#..i , III; 80 a I N S E R T I U N I 5i RECLAME Fagina III ; 80bani La Cronica : 2 lei Repețirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusa. — Artico­­lele nepublicate nu se înapoesc. Administrațiunea : 22, str. Mare Xele^rra^rra.^ Serviciul part. al .Vocii Covurluiului' AGENȚIA HAVAS. BUCURESCI, 3 Februarie. — Ca­mera a votat astăzi un credit de 5 milioane pentru aprovisionarea arma­tei cu materialul necesar. Se voteaza un proiect prin care se autoriseaza comuna Brăila a face un împrumut de 600 mii lei spre a con­strui un palat administrativ și casarme — Senatul s’a ocupat cu mai multe cestiuni de mică importanță. CONSTANTINOPOLE, 1 Februa-1 rie. — Cale indirectă. — Negociările cu sir Wolff nu s’au început încă. Sir Wolff aştepta o audienţă din par­tea sultanului, care probabil i se va acorda Vineri după ceremonia selam­­lâkuluî. ~ Negociările bulgăresci staîi pe loc. 7?-iiiî' Grekoff şi Stoiloff, sosiţi ieri, au visitat pe marele vizir şi pe mi­nistrul afacerilor străine şi au conferit I sera cu sir White. D. Rak­eff, al 3-le delegat, e aş­teptat Vineri de la Filipopole. Se confirmă că D. Zank­off a ho­­tărît să modifice mult proiectul său privitor la soluţiunea cestiunii bul­­găresci Se asigură că câte­va puteri au­ sondat disposiţiunile Porţii în privinţa măsurilor militare eventuale de luat ^Bulgaria. Marele vizir ar fi decla­ra® că în nici-un cas trupele turcescî nu vor întră în Rumelia sau în Bul­garia, pentru că Turcia e hotărîtă a nu face nimic fără acţiunea colectivă a puterilor. ROMA, 3 Februarie — piarul Ri­orma spune că expediţiunea Salim­beni, atrasă într'o cursă, a căzut în mânile lui Ras-Alula. Acesta trateza pe prisonieriî se­ cu multă cuviinţă. De aceea membrii expediţiunii au scris familielor lor la 26 ianuarie, pen­tru a ’i asigura asupra sartei ce li­­ s’a făcut. Aceste şcrii au ajuns la cu­­noşcinţa guvernului înainte de a se cunoste bătălia de la Şahi­ti, semna­lată în depeşile din­­jilele trecute. Se consideră că presenţa membrilor ex-­ pediţiuniî Salimbenî în lagerul lui Ras-Alula constitue pentru acesta un zălog preţios şi de cea mai mare im­portanţă. ROMA, 3 Februarie.P­ier­­s a fă­cut o demonstraţiune populară, ca­li­sată de recentele evenimente ce s’au petrecut împrejurul oraşului Massuach, în faţa Camerei deputaţilor. Ea a fost împrăştiată fără multă resistenţă de cătră poliţie, care n a făcut de cât puţine arestări. Se cre­de în general că discuţiunea în Ca­meră a creditului cerut de guvern pen­tru afacerile din Abisinia nu se va termina mâne și că va fi închisă prin­­tr’un vot politic. PETERSBURG, 3 Februarie. — Un uriaș imperial interzice pănă la un nou ordin exportul cailor prin fruntariile europene și transcaucasiane. CONSTANTINOPOLE. 3 Februa­rie. — D. Kab­ef va sosi Vineri sera. AGENTIA LIBERA. VIENA, 3 Februarie. — Se crede că publicarea decretului interzicend exportarea căilor în afară de hota­rele imperiului austro-ungar se va face în curentul septămânei. In cercurile oficiose se spune că în anul trecut s’au exportat 6,000 cai mai mult de cât în ceia­l’alţi ani. NEAPOLE, 3 Februarie. — Cele d’întăi trupe ce se trimit la Abisinia au plecat ieri. PETERSBURG, 3 Februarie. — Ministrul finanţelor examină acum un proiect presentat de o societate franco­­rusă pentru rădicarea şi desvoltarea culturei vinicole în Basarabia, în Cri­mea şi in Caucas. GENUA, 3 Februarie. — Escadra spaniolă ce se află în portul nostru a plecat ieri la Spezzia. MADRID, 3 Februarie. — S’a răspândit scriea că se fac mari cum­părări de cal şi de catâri în Spania pe seama guvernului frances. PETERSBURG, 3­­Februarie. — Ziarele rusesci anunţă că este vorba d a se înlocui pe toţi­i consulii ruşi, din căii două treimi sunt străini, prin funcţionari ruşi. Aceasta măsură a fost aplicată acum în privinţa consulilor cari funcţionază în Anglitera. VIENA, 3 Februarie. — Se tele­­grafieaza din Sofia că maiorul Panitza, în capul voluntarilor macedoneni, a făcut o intrare solemnă în acest oraș. PARIS, 3 Februarie. — Principele de Hohenzollern a sosit la Paris și a tras la otelul de Bristol. BERLIN, 3 Februarie.—După No­­r voe Vremia, toate forturile și lucrările înaintate de pe hotarele apusane ale imperiului rusesc, adecă de la Var­şovia, Osovtze şi Kovno, pot fi pri­vite ca terminate. VIENA, 3 Februarie.—i ziarul Ba­dische Landeszeitun­­ reaminteşte că în timp d­e pace oraşul Kehl a fost ocupat de trupele lui Ludovic XIV. TRIEST, 3 Februarie.—­Arestarea căpitanului Scarpa din Lloydul aus­­triace a produs aici o mare sensa­­țiune. Se z­ice că aceasta arestare este pro­vocată de descoperirea ce s’a făcut anul trecut de fraude însemnate con­statate prin examinarea comptabili­­tățiî administraţiunii Lloyd dar. VIENA, 3 Februarie.—fiarele de aci anunţă că principele Alexandru de Battenberg se va duce la Bucureșci pentru a fi acolo când se va întruni Sobrania. Aceasta scrie, care sosește din So­fia, nu este confirmată de nicăire. BELGRAD, 3 Februarie. - D. Z. Stoianoff a sosit aici ieri. Dînsul a avut o lungă întrevedere cu regele Milan şi cu D. Ufaraşanin, preşedin­tele consiliului. A plecat astăzi la Sofia, unde a fost chiemat pentru a lua parte la deliberările Regenţei. CONSTANTINOPOLE, 3 Feruarie. *— Sir Drumond Wolff va fi primit mâne Vineri în audienţă de cătră sultanul. ROMA, 3 Februarie.—Oposiţiunea din Cameră a decis să voteze cre­ditele extraordinare cerute de cabi­net, stabilind inse că acest vot nu va însemna că oposiţiunea are încredere în politica cabinetului. foiîol» „vocii COVURLUIULUI­OMUL FATAL URTIRIOLULEI MAME PARTEA III­Bianca de Presles X. (urmare) Atonei ce însecioezâ acesta co- 1 pdiă sentimentală ce joi ! cu destul ' ^âogăcia, am regretul a țî-o spu­ne? Acest rol nu e pentru D-tea, te nailifz a’l părăsi iute! De 15 s*u de ani, scumpul meu vicomte, a­­îeteci loLe Amărăciunile imaginabile y'4** 0 léle! Dacă n’a­u de letristire de (Jece ori, nu e grebla D-téle! Și iată că de o dată la ultimul moment, când nu e vor­ba de cât de a întinde mâna spre a apuca un milion, desminți în mod prostesc și ridicol și faptele și prin­cipiale D-téle ! Se pare că în inima D-téle mil» părintască se moaft cu fie­­rea de aloeş, care se­­jdice că nu se desfăşură de­cât la 100 de ani. Lasă aceste fleacuri absurde, te rog, şi re­­devine vicomtele Gontran de Presles, adecă jucătorul desfrânat, gentilomul îndeplinit care, când e lipsit de bani, şi-ar vinde sufletul dracului pentru un pumn de aur! Tatăl D-teleinter­zis îți lasă o avere ! Mâne vei pre­scota cererea. Ne am înțeles ? — Nu. — Esutezi ? — Nu estitz, refus. Pentru a doua oara D. de Po­rt avu pe buze un zimbet de o copre­siune diabolică, zimbetul lui Mefigo­cofeles legând la picioarele lui Ifaust grelele inele a lanțului răului. — Să evităm neînțelegerile, scumpul meu vicomte, chise el apoi. Imi pare rău, îți jur, că mă împingi tot d'a­una fără voea mea la extremități pe cari blândeța caracterului meu mă face să le găsesc forte penibile.. De orea ce mă forsezi, mă văd silit a proceda cu D-tea altmintrele de­cât cu con­­siliul... Ascultă-mă dar cu atenţiune şi cântăresce cu îngrijire cuvintele mele... Trebue, mă auzi bine, trebue ca interdicţiunea generalului comte de Presles să fie pronunţată ! Trebue! O voesc ! —­ Sunt în dependenţa D-réle ! mur­mură Gontran palid şi cu dinţii strînşi, și mă fac­ să simt cu cruzime aceasta ! Dar în ce interes e acest ordin ce’mi da­ ? — In interesul creanței mele, la dracu ! Uiți că’mî datorescl 50 mii fr.? — Consimțisesî a aștepta­t. — Fără îndoieiâ, pentru că cre­deam că nu pot face altmintrele.,, Astăzi văd că me înseara, și natu­­ralmente îmi schimb părerea şi voesc să fiu­ plătit îndată... Ei, D --ul meu, scumpul meu vicomte, şi D-tea ti face asemene în locul meu Afară de aceste de ce te ai plânge ?... Mi se pare că ideea ce’ţi dau îţi va profita mai mult D-tele de­cât m­ie... O dată ce'mi vei plăti cel 50 mii fr. al mei, știi bine că ți vor rămânea din mi­lionul D-téle 950 mii fr., ceea ce e o sumă frumoasâ ! .. Fiind­că Gontran nu răspundea D. de Polart reluă : — Afară de aceste voințele sunt libere, și nu pretind a influența pe a D-tele .. Iți acord trei Zile spre a 72

Next