Vocea Covurluiului, martie 1887 (Anul 15, nr. 3287-3311)
1887-03-01 / nr. 3287
VOCEA COVURLUIULUÎ tr gerea a’a făcut după tfri cu vînt de ordine. D*eft este așa, #j|uvernul. trebue să aibă francheț» și hotărfrea a le primi demisiune* și * ortfona noue alegeri Dacă nul place qposițiunea câtă a rămas în consiliu, să disolve, și cetățenii vor şei să răspundă. Dar a lăsa aceasta stare de lucruri mal mult este cu neputință, câcî ar însemna a’şi rîde cineva de toate interesele cele mal vitale ale unul oraş mare ca Galaţii, care şi el ca tot restul ţâre! contribue cu mari sacrifieie la toate sarcinele publice, şi in schimb are dreptul să’i fie îngrijite şi servite la timp şi interesele sale. Csoini-la, intexlexa, — Cetim în Epoca : Discursul D lui Fleva a produs o impresiune adâncă mai ales asupra ministrului justiţiei, care nu sa simţit în stare să râspunită imediat. D-sea a invitat asearà la data un mare număr de magistral credincioşi, cu cari să se afâtuesea asupra răspunsului de făcut D-lui Fleva și pe care l’a amânat pe astăzi* — Se vorbesce de intrarea mai multor ofițeri austriaci în rândurile armatei bulgare. — Șcrii ce primim din Sofia ne informeazà că o scrisoare din partea unui comitet insurecțional, ce nu ’şi are sediul în România, dar care a fost depusă la un dială din România, a fost trimisă regenţilor. Printr'insa s ar face cunoscut regenţilor că ei sunt osândiţi la aarte de comitetul revoluţionar. — Iată textual depeşa pe erre » priviit’o guvernul privitor la executarea sub-ofiţerilor în Bulgaria . Astfel de diminaţa, la orele 4, au fost împuşcaţi 7 sergenţi şi 7 caporali. Toţi visitezâ mormintele şi plâng mult. Soldaţii au fost toţi achitaţi. La orele 12 sosit trupele de aici cari plecaseră la Silistra. Populaţiunea le a făcut o primire oplendită. — Numire» lui Stefan St. Sihleanu, actualul director al contribuţiunilor directe, în locul vacant de secretar general al ministerului finanţelor, este considerata, în biurourile acestui minister, ca aproape sigură. — Intre ultimele comande de arme făcute acum în urmă de ministrul de resboi este, se 4^ce? «M no număr de mitraliese Nordenfeld. In tot cașul representantul în Buenrfsci al casei Nordenfeld a avut mal multe întâlniri cu D. general A. Anghelescu. 1 — Este vorba de Docang D-lui deputat Wilner în postul de prefect al județului Bacău, D. Radu rămâind să fie chiemat în altă funcţiune. — Se vorbeşte din nou despre disolvarea in curând a consliului comunal de Turnu-Severin, după stăruinţa prefectului Ghelmegeanu. Acesta va fi răspunsul guvernului la repetatele plângeri adresate lui de majoritatea Severinenilor contra D lul Ghebacgeanu. — Aflăm că guvernul austro-ungar este cel care se arată mai mult supărat de atitudinea guvernului nostru în afacerile bulgare. Din aceasta causă există dresare receia între ambele guverne. — D. Chirculescu, prefectul județului Ialomița, care este foarte rev venut de D. Ioan Poenaru-Biu ceea ce a şi pricinuit în mare parte iritaţiunea D-lui Poenaru Bordes contra guvernului, a fost chiemat de D. prim-ministru în Bucureşci. D. Britianu a invitat sa caute a se împica cu represenentul judeţului său sau să se aştepte a fi transferat. Primul-ministru nâdăjdueşte si potolesci astfel pe D. Poenaru Bordea şi să evite despărţirea iminentă a acestuia de majoritatea guvernamentală . In urma incidentului de joi de la Cameră, D. gen Leca a trimis martori D-lui Cozadini. I°n diminaţa martorii ambelor părţi s’au întrunit spre a discuta afacerea. Martorii Dul Coaadini al declarat în numele clientului lor că, prin cuvintele pronunţate în şedinţa Camerei, D. Coaadini n a înţeles a insulta pe D. general Leaa nici d a pune în Indoiela onorabilitatea sea. In urma acestei decoraţîuni, toţi martorii au fost de acord spre a declara că nu este loc da da urmare afacerii. — A fost un moment vorbă să se trimită generalul Cantili înaintea unui consiliu de reformă. Adi e absolut hotărît că generalul Cantili va fi dat în judecată. — Soirile din Bulgaria ne anunță că starea lucrurilor devine din 40j în 4 mai critică. Liniştea pe care o anunţă depeşile oficiale este aparantă. — Extragem dintr’o scrisoare ce ni se adresasă din Rueciuk: Militarii de grade inferiore condamnaţi de curtea marţială au fost porniţi parte spre Sofia, parte spre Vidin. — Majorul Petreff a refuzat să vaize de latitudinea ce i-a lăsat regenţa de modifica pedepsele pronunţate de curtea marţială; toate graţierile şi reducerile de pedepse de cari au beneficiat unii osândiţi au fost făcute direct de regenţă. — Se zice că guvernul, solicitat de D. Hasnaş să spui nu propunerea făcută în Cameră pentru a i se »acorda o pensiune, n a făgăduit concursul seu decât după ce D. Nisuaş a luat angajeamentul că, îndată dupa votarea pensiunii, îşi va da de misiunea din postul de primar al Botoşanilor. — La direcţiunea telegrafelor şi poştelor se fac mereu cumpărări de aparate necesare în timp de campanii. — Cetim în Lupta. Se 4ic° că cu începere din săptămâna viitoare se vor ţinea două şedinţe la Cameră, intre cari şi una de noapte. Guvernul vrea ca budgetele să fie votate ca fulgerul şi în întunerecul nopţii. Il e frică de lumină ! — In aptimâna viitoare se va depune pe biuroul Camerei raportul și proiectul de lege pentru reducerea numărului sub-prefecturilor. Acești lega va fi cât de curând discutată, pentru a se şti cum să se formeze budgetul ministerului de interne. — Se ende că și regele Milan al Serbiei va merge la Berlin pentru a asista la aniversara nașterii împăratului Germaniei. Se mai vorbesce în unele cercuri bine informate că de aceea sa revocat mai acum câtva timp venirea regelui Milan in Bucuresci, pentru că Regele nostru avea a se întâlni cu dânsul la Berlin. — Cu toate desaiințirile ce se dau, aflăm din o sorgintă bună că sănătatea împăratului Germaniei este forte slabă. — Circulă sgomotul în unele cercuri că primul ministru va însoţi pe Regele la Berlin. Dacă acestă scrie sar adeveri, atunci putem fi siguri că cestiuni importante pentru România se vor rezolvă. — Primul-ministru nu mai are ruşine de mult. După ce tot colectiviştii fac scandal, apoi tot el se supără. Joi sora D. I. Brătianu, tunus proposiţiunea din Cameră, abi» în gun mare cătră câţiva fideli . Aştept el încă o lună pănă se vor vota budgetele, şi dacă este linişte, apoi an să disolv Camera, și se văd dacă vreunul din Dior vor mai pune picioru în Cameră. Am să’mi aduc oamet cari nici să se mișce. — Aflăm din o sorgintă sigură c plecarea delegaților români la Vien a fost din nou amânată pentru vr doue săptemâni. — Negociările pentru rescumpenrea liniei Roman-Iași vor fi reluați * N ai fericirea intimă ? .. Ca ai nevoe sa te amesteci in furtunile ce preveni ?... Nu cum va vrei sa fii deputat, prefect, ministru ? — Pentru ce nu, scumpă amică? — George, stăl aci ! le rog, nu r^a părăsi... Când vei fi departe de âăi lie y Ata mea va ti atât de trista, în iu tie care (Ji voi don sa mor. — Iți repet, scumpa mea Diana, da. absența mea nu va fi probabil de lungă durată, și afara de aceste e îns iispensabilă. — Astfel peraiști ? — Trebue. D-na Herbert șterse lacrimele ce'i curgeau din ochi cu toate silințele sale spre a le opri. — Vai ! își z'se ea, nu mă mai iubesce... ar rămânea dacă mar iubi Ine*. Apoi Întrebă tarei — Când ai să pleci, amicul meu ? — Mâne... răspunse George. Diana tăcu. N’avem nevoe a spune că restul acelei zile și dimineța de a doua 4* fură torțe triste. D-na Herbert își abandona sufletul celor mai negre presimţiri. In zadar se sili aşi proba că absența bărbatului său va fi de scurtă durată Involuntar îşi răspundea : — Nu, nu... nu mă înşel, vai!... piecă, şi nui voi mai revedea... George pleca după dejun. Caii sel il conduseră la Toulon, unde sl propunea a pleca cu posta. Diana şi Blanca ar fi voit sal insoţeaea cel puţin păna la oraş, darei reiusiae, spre a nu prelungi scena tot-o auna ptmbiiâ a despriţini. Cu féte ausie primi ca Raul să Suioţască. Pe drum vorbi de tot felul de lucruri cu o perfectă libertate de spirit şi chiar cu un fel de veselia. Dar un observator mai puţin tiner şi mai mult experimentat decât D. de Simeusa ar fi descoperit uşor că acea veselia nu era decât o mască mincinosă ce ascundea o durere profundă. Raul nu vena nimic. E adevarat că Georgei vorbia de Blanca, şi ascultândul junele se absorbia complect in miragiul radios ce oferia spiritului seu amintirea farmecelor şi a perfecţiunilor mult iubitei sale. Sosiră la Toulon. Caii lui George fură deshrimaţi şi înlocuiţi cu cal de poată. Surugiul se puse pe şea şi plesni din biciu ca un om sigur de a avea un bacşiş princiar. Raul, în picare pe scară, strîngu pentru a 20-a oră mâna Iul Georg. — Adio, amicul meu. .îl 4‘®o act din urmă. — Nu adio, ci la revedere L.stril Raul. — Cine șcie ? Viitorul este necnoscut. — In fine când te vel interce ? — Nie -o dată... Trăsura se puse îo mișcare lăsâft pe Raul încremenit de ultimul e 1 vînt ce auzise... II pilele rele George Herbert spusese adevH exact femeii sale afirmându’i că i viața avusese opiniuni, dacă nu 1 pnbiioane, cel puțin extrem de liber Opniunile lui George nu st m Leasers.