Vocea Covurluiului, mai 1887 (Anul 15, nr. 3335-3360)

1887-05-01 / nr. 3335

INUL XV.­­ Nr. 3.325 abonament pentru România Pe an an . . . 20 lei . 6 luni ... 10 * Vezi IV premiul event abonajilor pentru strainaute Pe un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonamente­ se fac in Gulati la Ad­ministra­­mnea siaju­­ni, in districte U bru­venie postale. Redacțiunea : 15 str. Mare BANI EXEMPLARUL, APARE IN TOATE piLELE DE LUCRU.­­ Administraţiunea : str. Mare. Telegrame Serviciul part. al .Vocii Covurluiului« AGENTIA HAVAS. ATENA, 11 Maia. — Sultanul t a făcut ea 86 exprime mulțumirile sele guvernului nostru pentru modul prin care 0’» silit sà repotoleascà »piritele în timpul recentelor evenimente din Creţ». VIENA, 11 Marti. — Dupâ Conres­­pondinţa politicăt lume» se miră le berlin cu cotatele Audrey 41 D. Ti a» s’ar ti crezut bresaţi de ceea ce s’* publicat de cătra Gazeta Ger­maniei de Nord asupra istoriculu ocupării Bosnie» şi * Eiţegovinei. Sco­pul acestor publicări e de a respinge falsele aserţiuni &ie 45*reior ruBefcl cari propsgă simţionnte de ură con­tra Germaniei. ACKciNTÂA LIBERA PARIS, 11 Mfciv. — Redeschide­rea Camerei s a făcut în cea mai mare Unisce cu un mare număr de deputaţi. LONDRA, 11 M*in. — Coorespon­­demui pansian »­ if-^rului limes a nonţă ca precisul comisa-rului Schaa­­ebele şi al consorţilor sei ce va avea loc la Losca va avea un mare răsunet. Actul de acus&ţiune ar con­ţinea 500 pagini şi cetirea iul va dura 4 ore. PARIS, 11 Mtitt. — I­­arul Les Lé­ nits 4’ce ca Parlamentul angles nu mai pale sa meargâ înainte din caua* obstrucționismului Irlandei, care este ca o baricadă ce opreșce țara întreaga în mersul el. D. Gladstone, atât de mult atacat, preveijuse cu toate aceste sceastâ stare de lucruri. la faț» unei »semeni situațiuaT, adaogă foa­ia franceau, Franci» nu tre­bue sà fie prea severă pentru difi­cultsțile ce ie întâmpină ea însăși în aplicarea regimului parlamentar. CONST­ANTINOPOLE li Maitt. — Sultanul a primit Vineri în audi­ență pe D. Nelidorf, ambasadorul Ru­siei. la ac­es’a audiență s’a discutat ieri de aproape cris» bulgară. PETERSBURG, llM­an. Jskub kh«u și fiul seu Mosa­kh*n s’»a de­clarat gata de a renunţa la tronul Afganistanului în favoarea lui Eyub. PETERSBURG, 11 Main.­­ Ne­­gociările între delegaţii anglesi şi ruşi în privinţa fruntariilor afgane nu ştau tocmai aşa de rea după cum se răs­pândise sgomotul din partea anglesă. Anglia caută sa ajungă răpide la un arangeament înfiate ca grave com­­plic acţiuni să nu se iveacâ în Afga­nistan. VIENA, 10 Main, — ţ­­arul Neue Freie Presse, din faptul că D. M­eli­­doff a avut o audienţă la Bulton şi generalul Kaulbars o conferenţă cu principele de Bismark, precum și din întoarcerea comtelui Schonwaloff la Berlin, conchide că cesiciunea bul­gară este din nod pusă pe cale de a fi deslegată. PESTA, 11 M id. — Comtek An­­drasy sa întors ieri după ameza aici. — De astă noapte a început a că­dea și în orașul nostru o plee încetă și măruntă, dia cele mai binefacetoare pentru agricultura. E* a ţinut tot* diua şi promite a continua. De »lt­­mintrele aflăm că ploile sunt gene­rale în toată ţară. —■* Ieri *a sosit în port vaporul postal Sofia din sasul Dunării, va­porul postal Friedrich de la Tulcea- Ismsi’, vaporul de comerciu­ angles Borderolin din josul Dunării, vapo­rul italian Paler­ina din josul Dunării. Cronica. locali —­tar e zor şi nevoe printre co­lectiviştii noştri. Paşa de Tecocid s venit din nou aspru să i pună la cale. VINERI, 1 MAIU 188?. ANUNCIB linia petit Pagina IV . 40 baa * III . io t I­N­S­E­R­T­I tT N I ti RECLAME Pagina III : Soltan La Cronică : 2 ici Repejiriîe se fac cu rabat însemnat. Scrisori neirancac* se reiusă. — Artico­lele nepublicate ua sus inapoesc. Cronica Intoxl^za -— Cetim în Epoca : D. Alix. Beldiman, agentul diplo­matic al Români«! 1» Sofia, este aș­teptat în capitală. Se f*ce că D-sea va înlocui pe D. Aurelian în comisiunea pentru negociaţiune» convenţ’uniîor de comercid. — D. ministru »l cultelor şi in­strucţiunii publice a cerut D-luî in­spector şcolar St. Mihailescu un ra­­port general asupra înveţăm­întuluî privat în România, întemeiat pe re­­sul­tul inspecţîunilor ce a făcut Bad va face diferitelor stabilimente. Documentul va fi interesant, dacă nepărtinirea va presida, precum nă­dăjduim, la alcătuirea lui. — Tribunalul Ilfov a respins apelul D-lui Panu, mânţinead sentenţa prin care D-sea e condamnat la 2 ani închi­dore, 5.000 lei amendă și 5 lei chel­­tueli de procedură. — Cetim în Lupta : Ieri Regele a semnat decretul pen­tru următoarea remaniere ministerială : D. Ra du M­iVa trece­­ interne, D. Aurelian este numit ministru al lucrărilor publice. D Gheorghea este numit minis­tru domenielor. Se zice că C. Brătianu va rămâ­ne* numai preşedinte al consiliului, fără portofoliu, şi că în curând va lua portofoliul ministerialul de res­­bel. —- D I. C. Brătianu, preşedintele consiliului, care nu mai dădea nici un semn de viaţi de câte­va 4^®i 8’ft îators Mbrţi în capitală de la Fio­­rica. — D. Bâlăteanu, ministrul Ro­mâniei la Constantinopole, a amânat încă cu câte­va ore plecarea la pos­tul său. — Ni se comunică ca exposiţiunea cooperatorilor dr. U Cr'jiova dia anul acesta va avea cu totul un in­teres general, din causa mulţimii de obiecte cari vor fi expuse. — Cu începere de la 15 M* d­ se deschide sasouul băilor din ţară. C­i to­te asiate până ajun direcţiu­nea regiia a căilor ferate n'a anunţat încă dacă preţurile de transport a câ­­lătorilor vor fi reduse. — Direcţ unea serviciului sanitar face cunoscut că guvernul eliu « su­primat carantina de II d­­e care se aplica contra provenienţelor din S­­­cilia şi a înlocuito cu o simplă vir­sită medicală. Asemene­a suprimat ori­ce masări de Oferantână pentru provenienţele du*­nărene şi ale mării Negre. Folio!» .VOCII COVURLUIULUI, 45 .demohii roue. PARTEA II OTRAVA XXIX (Urmare) O urmă bună. Acest portar nu cunduce und­ 8 eminentul sta stăpân, sau a primit ordinul de a ţinea acest timbagiu murmură el. Cum să aflu unde e ? Şi spiritul seu rătăcit făcu o mul­­ţime da suposiţiuni, care taie îl n­presentară pe acea pe care o iubi? turturată de cei doui scelerați ce”voi»ti pună n­oua pe av ere»ași persoana e:. — A! (J*ae oi cu un strigăt de du­rere, mergând la întâmplare prin stra­dele din centrul orașului, voi deveni nebun, dacă neliniştile mele dureză încă opt 4^o. i ore și jumătate se Intoarse la Minerva spre a primi pe ce! trei ca­­mar»ul de scula: un sculptor un ar­chitect, un gravor, pe a c&ror concura era sa’l reclame, și la 5 ore îl venu intrând în camera ses. — Ce te aduce? Cum te a! putut întorce la Roma? Ce vrei să faci aci? Junii îi făcură aceste întrebări fără *’și da timpul de a respira, încân­­cați de a’i revedea şi impacienţi de « primi confidenţele sale. Răspunse tuturor povestind viaţ* *ea de la (Xpulsiunea sea şi până la ntorcere, până la visita de la casa ui V-dentin’, şi termină astfel: — M’a© întors spre a scăpa pe D-^era Donatello sau su per, şi ve rog a me »juta. Am nevoe a afk unde au dus pe logodica mea pre­latul şi comtele. Ca acestâ informa­­ţiune îmi trebue hârtii cari să’mi par­­mită a circula în provinciele biseri­cei ; în fine, spre a facilita reuşita mea, trebue ca opiniunea publică să fie din nou­ pusă în curent de neo­meniile lui Scarsilia şi a lui Valen­tini şi ca protestările sale sa influ­enţeze guvernul papal. Acesta se va face, declarată în cor cei trii elevi cu o asigurare juvenilă. —- T ne, începu architectul sco­țând din posunar portofoliul seul iată pssportul meu și alte diferite hârtii timbrate. Ca aceste esci autorisat a spune gendarmilor ce te vor întreba că te duci să reconstituesc! nişce mo­numente antice dio nisce ruine art­­cari. — Cât despre cuibul bandiţilor, vei afla mâne unde este situat, afir­mă sculptorul. — Pentru rest, ad40se gravorul, să n’ai nicî-o neliuişce ; vom rădica un ast­fel de murmur contra scelera­ților tot, în­căt chiar Pius IX va fi abur­it. — Vă țin cu mina, reluă Patriciu­ întărit prin aceste probe de devotament; vom prânzi la locanta M strețului ; poate că pe când vom fi U meca tre­nul de Livorno va aduce pe­ Fontcana, Sunsa 6 ore. Cei patru carnali scoborîră scara, ieşiră din otel, după ce pictorul con­sultă f­ata căletoritor afişată la intrare şi se duseră la locanda sus menţio­nată, unde prânziră bine, după care se gândiră a vagabonda prin locurile pe unde risciu mai p­ţin a întâlni pe umenii poliţiei, spre a vorbi, fără t

Next