Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)

1887-07-22 / nr. 3402

de sorbitore, la întina­tori, brâuri şi mite dansuri ale lor, în parc şi în faţa otelului, la sunetul musicei mi­litare şi a lăutarilor ce le au pus la disposiţiune administraţiunea bailor. Era un spectacol foarte încântător. — Cetim în Naţiunea : La începutul septemâail acesteia Monitorul oficial va publica mutările şi numirile ce se fac în administra­ţia judeţului Covurlui, şi cari au fost cerute de D. Peridi.­­ Mergâam la parchetul tribuna­lului Brăila atât soţia D lui Sânge Alb, cât şi familia D-lui Senti, am­bii deţinuţi în arestul preventiv de acolo, spre a obţinea permisiunea de a’l putea visita, au fost retusaţi. Odată instrucţiunea terminată şi camera de punere sub acusaţiune pro­­nunţându’şi dacisiunea ei de punere sub acusaţiune, mai pate avea raţiu­ne faptul de a nu se permite fami­liilor deţinuţilor şi advocaţilor de a visita şi comunica cu dînşii ? Protestăm contra acestor persecu­­ţiuni nejustificate şi nelegale, şi ce­rem celor în drept a face să se în­ceteze cu asemeni măsuri arbitrarie, lăsând familiile deţinuţilor, pe avo­caţii şi amicii lor de a’l putea visita. — Suntem informaţi că D. I Bru­din, coruptabil la Primarie, este în­locuit prin O. M Rodocalat. — Poimâne Joi 23 iulie, este con­­vult nousMlui comunal în şedinţă la orele 3 p. m. ordinea­­zilei este votarea budgetului. — D. Donato uuic­ipnotisator Uni­­versal care a avut cel mai frumos suc­ cea în lata Europa şi acum în urn­ă în Bucureşti, după cum ne aduce sorre jurnalele Bucureş cene a sosit în oraşul nostru, şi va da cu trecerea sea prin acest oraş o singură repré­sentée Joi 23 c. în grădina Universel ?DUHA VOTURLUIULUI CxoraJLcss. l33.tarlór& — Cetim în Epoca : Sâmbătă la 10 ore de diminaţă s’a întrunit consiliul miniştrilor sub pre­­şedenţia D-lui Ioan Bratianu sosit cu o jumătate de ora înainte de la Fiorica. — Colonelul Pastia pregăteşte o însămnată mişcare în personalul te­­legrafo-poştal, mişcare al cărui scop este­­ a trimite pe fie­care funcţionar in localitatea unde, prin relaţiunile sale, se crede că poate exercita o in­fluenţă asupra alegătorilor. D. Pustia a spus unei persoane al cărui nume îl putem cita la trebuinţa, că D-sea voeşce ca, în viitoarele alegeri gene­rale legislative care n’ar fi de mirare sa aibă loc înainte de termenul le­gal, funcţionari! sub ordinele seie să fie de un ajutor puternic guvernului. — Aproape toata şedinţa de Sâmbătă a consiliului miniştrilor a fost con­sacrată politicei exteriore. Ni se spune că din piesele de care au luat cu­­noscinţă miniştrii s’au putut convin­ge că alegerea prinţului de Coburg de­parte d’a pune un capăt crişei bul­gare va fi punctul de plecare al unor nouă cod­piicaţiuni. Consiliul s a ocupat asemene de convenţiunea de comerciu româno turcă, fără însă a lua vre-o altă ho­­tărîre de cât acea d’a se convoca pentru Luni comisiunea convenţiu­­nilor comerciale. — Îndată ce convențiunea de co­merciu româno turca va fi semnată D. Ioan Balaceanu, ministrul pleni­potențiar al României la Constanti­nople va lua un nou concediu pen­tru a merge în sudul Franciei unde se află o parte a familiei sale. — Cetim în Lupta Nu este nimic până acum încă de­cis asupra datei când principele de Coburg va trece prin România spre a merge în Bulgaria. Se­­tice in cercurile bine informate, că principele de Coburg Înainte de a întra în Sofia este decis de a face un voiaj prin diferite oraşe din Bul­garia pentru a studia spiritele. —­ Regele va merge pe la finele lunei August să visiteze exposiţiunea cooperatorilor din Craiova. Cu acesta ocasiune, Regele va in­specta şi trupele din garnisonă, cari după cum se ştie vor lua parte la marele manevre. — In privinţa echipamentului ne­cesar armatei, aflăm că D. ministru de resbel a primit autorizațiunea con­ciliului de miniștrii spre a începe să se îngrijeasca de timpuriu de aceasta cestiune, rămâind ca imediat, ce se vor deschide Corpurile leg­uitoare se cere un credit de mai multe milioane. — Planul general al marilor ma­nevre din acest an va fi supus in curând Regelui, care are facultatea de a Introduce ori­ce modificare va crede de cuviinţă. — Şapte­ ctapi de soldaţ bolnavi din diferite regimente au părăsit Sâm­bătă capitala, dutându-sa pe comptai ministerului de resbel la Govora spre a face o cură, D. Major doctor Popescu-Zorileanu care se află deja la Govora, va în­griji pe aceşti soldaţi.­­ Cele patru baterii de artilerie din capitală precum şi regimentul al 2 le de roşiori cari vor lua parte la marele manevre din acest an au pri­mit ordin de la corpul de armată de a părăsi capitala, in­iţiut de 5 Sep­tembrie. Destinaţiunea lor li se va arăta mai în urmă. — Corespondentul nostru din Bul­garia ne scrie uremătorele în privinţa zgomotelor ce circulă relativ la prin­ţul de Coburg şi­­ revoluţia ce se spune că va isbucni în mai multe oraşe din Bulgaria. Toate zgomotele ce se răspândesc şi prin Cart se arăta că prinţul de Coburg nu va veni în Bulgaria, sunt pure născociri de ale agenţilor ru­seşti, ce ar dori să vadă iscându-şi QOUD neînţelegeri în Bulgaria. Lucru pentru care luptă el, de altmintrelea fără preget. Prinţul de Coburg nu va ţine aic o socoteala de decisiunea ce va lui Rusia, îl ajunge consimţimîntul ce­lor­ l’alte puteri Şi nici nu are de ce să ’­ fie târnă prinţului, câci în sta­rea de alţ* * Europei, fie­care puteri trebue să se gândască mult la pasul ce ’1 face, o singurâ scântee poate da nascere la un foc îngrozitor. In curând dar prinţul va sosi şi lucrurile de sigur sa vor liniști de­finitiv, dacă nu cum­va Rusia va face imprudența să tragă spada. — D. Brătianu, președintele cabi­netului, a ordonat a nu se acorda nici un conged­t ofițerilor cari cer. Măsura aceasta e de natură a ne îngriji. — Ia curând negocierile oficiale cu Austria, pentru închearea unei con­ventual comerciale vor fi reluate de guvernul nostru. Se­­ţice că guvernul Austriei ar fi exprimat încă o dată dorinţa sea de a vedea mai curând terminată aceasta afacere. Dificultăţile însă pentru încheiarea convenţiunel n’au dispărut încă cu totul. — Se­­tice că, graţia opunere! D-tu! Aureli­u, guvernul nu vrea să ce­deze aşa lesne la pretenţiunile Aus­triei. — Ni se comunică de un călâtois că Vineri diminaţă era cât p’ac!­să sa ciopnoacă aproape da gara Titu, două trenuri din causa unor negli­jenţe Iatr’unul din aceste trenuri era şi D. Ridu M.hai, care se ducea la Flo­rie». — Conform ordinului ministerului de resbel, comandamentul corpului­ui 2 de armată a dispus concentra­rea tuturor ofiţerilor de reservă din acest corp pentru instrucţie pe timp de 20­­zile. _________ — Cum te gândesci ! L\ acesta era ! D-^óra nici nu s a sculat de oare ce n’a sunat. — Voi aștepta respunse amica lui Menadeck — Na aai, replică camerista. Vino în budoarul D-*órei. Amadone fe­meile intrară în taica cameră frumos mobilată ce servea de budoar Arianei și acolo se puseră la vorbă, așteptând deșteptarea D-șdrel de MilUnges, Ariana In adevăr nu se sculase. Ea petrecuse mal tdtă noaptea parte a se gândi la termenii scrisorii ce trebuia să scrie Iul Edg­ar de Cordouan parte a o scrie. In timpul conversațiunei camerista ceru junei modiste să veciâ pălăria adusă. — Dar e întocmai ca ieri, iuise ca­merista Luisa. — Te înșeli. E o modificare, dar e impeneptibilă. O violentă lovitură de clopoțel ră-­ sună. — D sora b * deșteptat. Mă duc să te anunț. Și servitoarea intră« — A venit cine­va de la modistă? o întrebă Arian». — Da, e juna fată de ieri. — Introdu-o. Luisa se Intoarse. — D sora te întrăbă! ttise ea. Apoi ad*ose rlițe^d: — Trebue a crede că pălăria sea o preocupa mult, câd primul seu cu­­vint, v6(Je idu­ iuă, a test acesta . Mo­dista e aci ? — Da, răspunse Blueta ; m’a făcut să ’i promit a veni de vreme. — Intră atunci. Blueta și reluase cutia și dispăru in cameră. Ariana era în piciore, cu totul fe-­ brilă ca pârul la desordine, numai cu un capot aruncat pe ea, cu ochii mai mari de­cât tot­d’a­una, cu o nuanță de tristeță ce le dădea un farmec cu totul particular. Ea se duse să închidă ușa după lu­­crătore și să se asigure că nu erau spionate. Blueta scosese din cutie pălăria ce adusese. — Iată pălăria, D-ș0rft. — Bine, bine, ș ț'83 Ariana fără a o privi. Pune-o colo. Se întorsese lângă luna fetA, după ce pusese zăvorul la ușă. — Ai ce­va nou? -ț’88 ®* iu18* — Da, D șdră. — Ai vetjut... Ariana se opri și roși. — Da, D-corà, am vântat pe îna­moratul UUU. — Și ai reușit? — Da. Va face ce voi voi. 4 Ariana avu o mișcare de bucuriă* — O ! cum voi putea recunojuo vre­o dată serviciul ce 'ml faci ? — Să nu vorbim de acesta, eti*® Blueta cu totul lucurestâ. — Da, da, din contra, să vorbim. Eu am petrecut o noapte teribilă .. vi­surile cele mai negre..» apoi gândul că voi putea puate coorăspunde cu el.«. — M ri»de«k va face tot posibilul» Trebue săi dau scrisoarea. Ariana scoase o hârtiă din sîn. — Iată-o cu totul preparată. Cam voi șoi dacă a fost dată ? — Nu pot scrie D-ștrei ? — Imposibil... Tatăl meu primește toate scrisorile... — Atunci voi avea plăcerea de a revedea pe D-cora. — Când? — îndată ce voi avea lucru inii' retint a spune D-carel.

Next