Vocea Covurluiului, iulie 1887 (Anul 15, nr. 3385-3410)
1887-07-22 / nr. 3402
de sorbitore, la întinatori, brâuri şi mite dansuri ale lor, în parc şi în faţa otelului, la sunetul musicei militare şi a lăutarilor ce le au pus la disposiţiune administraţiunea bailor. Era un spectacol foarte încântător. — Cetim în Naţiunea : La începutul septemâail acesteia Monitorul oficial va publica mutările şi numirile ce se fac în administraţia judeţului Covurlui, şi cari au fost cerute de D. Peridi. Mergâam la parchetul tribunalului Brăila atât soţia D lui Sânge Alb, cât şi familia D-lui Senti, ambii deţinuţi în arestul preventiv de acolo, spre a obţinea permisiunea de a’l putea visita, au fost retusaţi. Odată instrucţiunea terminată şi camera de punere sub acusaţiune pronunţându’şi dacisiunea ei de punere sub acusaţiune, mai pate avea raţiune faptul de a nu se permite familiilor deţinuţilor şi advocaţilor de a visita şi comunica cu dînşii ? Protestăm contra acestor persecuţiuni nejustificate şi nelegale, şi cerem celor în drept a face să se înceteze cu asemeni măsuri arbitrarie, lăsând familiile deţinuţilor, pe avocaţii şi amicii lor de a’l putea visita. — Suntem informaţi că D. I Brudin, coruptabil la Primarie, este înlocuit prin O. M Rodocalat. — Poimâne Joi 23 iulie, este convult nousMlui comunal în şedinţă la orele 3 p. m. ordineazilei este votarea budgetului. — D. Donato uuicipnotisator Universal care a avut cel mai frumos suc cea în lata Europa şi acum în urnă în Bucureşti, după cum ne aduce sorre jurnalele Bucureş cene a sosit în oraşul nostru, şi va da cu trecerea sea prin acest oraş o singură représentée Joi 23 c. în grădina Universel ?DUHA VOTURLUIULUI CxoraJLcss. l33.tarlór& — Cetim în Epoca : Sâmbătă la 10 ore de diminaţă s’a întrunit consiliul miniştrilor sub preşedenţia D-lui Ioan Bratianu sosit cu o jumătate de ora înainte de la Fiorica. — Colonelul Pastia pregăteşte o însămnată mişcare în personalul telegrafo-poştal, mişcare al cărui scop este a trimite pe fiecare funcţionar in localitatea unde, prin relaţiunile sale, se crede că poate exercita o influenţă asupra alegătorilor. D. Pustia a spus unei persoane al cărui nume îl putem cita la trebuinţa, că D-sea voeşce ca, în viitoarele alegeri generale legislative care n’ar fi de mirare sa aibă loc înainte de termenul legal, funcţionari! sub ordinele seie să fie de un ajutor puternic guvernului. — Aproape toata şedinţa de Sâmbătă a consiliului miniştrilor a fost consacrată politicei exteriore. Ni se spune că din piesele de care au luat cunoscinţă miniştrii s’au putut convinge că alegerea prinţului de Coburg departe d’a pune un capăt crişei bulgare va fi punctul de plecare al unor nouă codpiicaţiuni. Consiliul s a ocupat asemene de convenţiunea de comerciu româno turcă, fără însă a lua vre-o altă hotărîre de cât acea d’a se convoca pentru Luni comisiunea convenţiunilor comerciale. — Îndată ce convențiunea de comerciu româno turca va fi semnată D. Ioan Balaceanu, ministrul plenipotențiar al României la Constantinople va lua un nou concediu pentru a merge în sudul Franciei unde se află o parte a familiei sale. — Cetim în Lupta Nu este nimic până acum încă decis asupra datei când principele de Coburg va trece prin România spre a merge în Bulgaria. Setice in cercurile bine informate, că principele de Coburg Înainte de a întra în Sofia este decis de a face un voiaj prin diferite oraşe din Bulgaria pentru a studia spiritele. — Regele va merge pe la finele lunei August să visiteze exposiţiunea cooperatorilor din Craiova. Cu acesta ocasiune, Regele va inspecta şi trupele din garnisonă, cari după cum se ştie vor lua parte la marele manevre. — In privinţa echipamentului necesar armatei, aflăm că D. ministru de resbel a primit autorizațiunea conciliului de miniștrii spre a începe să se îngrijeasca de timpuriu de aceasta cestiune, rămâind ca imediat, ce se vor deschide Corpurile leguitoare se cere un credit de mai multe milioane. — Planul general al marilor manevre din acest an va fi supus in curând Regelui, care are facultatea de a Introduce orice modificare va crede de cuviinţă. — Şapte ctapi de soldaţ bolnavi din diferite regimente au părăsit Sâmbătă capitala, dutându-sa pe comptai ministerului de resbel la Govora spre a face o cură, D. Major doctor Popescu-Zorileanu care se află deja la Govora, va îngriji pe aceşti soldaţi. Cele patru baterii de artilerie din capitală precum şi regimentul al 2 le de roşiori cari vor lua parte la marele manevre din acest an au primit ordin de la corpul de armată de a părăsi capitala, iniţiut de 5 Septembrie. Destinaţiunea lor li se va arăta mai în urmă. — Corespondentul nostru din Bulgaria ne scrie uremătorele în privinţa zgomotelor ce circulă relativ la prinţul de Coburg şi revoluţia ce se spune că va isbucni în mai multe oraşe din Bulgaria. Toate zgomotele ce se răspândesc şi prin Cart se arăta că prinţul de Coburg nu va veni în Bulgaria, sunt pure născociri de ale agenţilor ruseşti, ce ar dori să vadă iscându-şi QOUD neînţelegeri în Bulgaria. Lucru pentru care luptă el, de altmintrelea fără preget. Prinţul de Coburg nu va ţine aic o socoteala de decisiunea ce va lui Rusia, îl ajunge consimţimîntul celor l’alte puteri Şi nici nu are de ce să ’ fie târnă prinţului, câci în starea de alţ* * Europei, fiecare puteri trebue să se gândască mult la pasul ce ’1 face, o singurâ scântee poate da nascere la un foc îngrozitor. In curând dar prinţul va sosi şi lucrurile de sigur sa vor liniști definitiv, dacă nu cumva Rusia va face imprudența să tragă spada. — D. Brătianu, președintele cabinetului, a ordonat a nu se acorda nici un congedt ofițerilor cari cer. Măsura aceasta e de natură a ne îngriji. — Ia curând negocierile oficiale cu Austria, pentru închearea unei conventual comerciale vor fi reluate de guvernul nostru. Seţice că guvernul Austriei ar fi exprimat încă o dată dorinţa sea de a vedea mai curând terminată aceasta afacere. Dificultăţile însă pentru încheiarea convenţiunel n’au dispărut încă cu totul. — Setice că, graţia opunere! D-tu! Aureliu, guvernul nu vrea să cedeze aşa lesne la pretenţiunile Austriei. — Ni se comunică de un călâtois că Vineri diminaţă era cât p’ac!să sa ciopnoacă aproape da gara Titu, două trenuri din causa unor neglijenţe Iatr’unul din aceste trenuri era şi D. Ridu M.hai, care se ducea la Florie». — Conform ordinului ministerului de resbel, comandamentul corpuluiui 2 de armată a dispus concentrarea tuturor ofiţerilor de reservă din acest corp pentru instrucţie pe timp de 20zile. _________ — Cum te gândesci ! L\ acesta era ! D-^óra nici nu s a sculat de oare ce n’a sunat. — Voi aștepta respunse amica lui Menadeck — Na aai, replică camerista. Vino în budoarul D-*órei. Amadone femeile intrară în taica cameră frumos mobilată ce servea de budoar Arianei și acolo se puseră la vorbă, așteptând deșteptarea D-șdrel de MilUnges, Ariana In adevăr nu se sculase. Ea petrecuse mal tdtă noaptea parte a se gândi la termenii scrisorii ce trebuia să scrie Iul Edgar de Cordouan parte a o scrie. In timpul conversațiunei camerista ceru junei modiste să veciâ pălăria adusă. — Dar e întocmai ca ieri, iuise camerista Luisa. — Te înșeli. E o modificare, dar e impeneptibilă. O violentă lovitură de clopoțel ră- sună. — D sora b * deșteptat. Mă duc să te anunț. Și servitoarea intră« — A venit cineva de la modistă? o întrebă Arian». — Da, e juna fată de ieri. — Introdu-o. Luisa se Intoarse. — D sora te întrăbă! ttise ea. Apoi ad*ose rlițe^d: — Trebue a crede că pălăria sea o preocupa mult, câd primul seu cuvint, v6(Je idu iuă, a test acesta . Modista e aci ? — Da, răspunse Blueta ; m’a făcut să ’i promit a veni de vreme. — Intră atunci. Blueta și reluase cutia și dispăru in cameră. Ariana era în piciore, cu totul fe- brilă ca pârul la desordine, numai cu un capot aruncat pe ea, cu ochii mai mari decât totd’auna, cu o nuanță de tristeță ce le dădea un farmec cu totul particular. Ea se duse să închidă ușa după lucrătore și să se asigure că nu erau spionate. Blueta scosese din cutie pălăria ce adusese. — Iată pălăria, D-ș0rft. — Bine, bine, ș ț'83 Ariana fără a o privi. Pune-o colo. Se întorsese lângă luna fetA, după ce pusese zăvorul la ușă. — Ai ceva nou? -ț’88 ®* iu18* — Da, D șdră. — Ai vetjut... Ariana se opri și roși. — Da, D-corà, am vântat pe înamoratul UUU. — Și ai reușit? — Da. Va face ce voi voi. 4 Ariana avu o mișcare de bucuriă* — O ! cum voi putea recunojuo vreo dată serviciul ce 'ml faci ? — Să nu vorbim de acesta, eti*® Blueta cu totul lucurestâ. — Da, da, din contra, să vorbim. Eu am petrecut o noapte teribilă .. visurile cele mai negre..» apoi gândul că voi putea puate coorăspunde cu el.«. — M ri»de«k va face tot posibilul» Trebue săi dau scrisoarea. Ariana scoase o hârtiă din sîn. — Iată-o cu totul preparată. Cam voi șoi dacă a fost dată ? — Nu pot scrie D-ștrei ? — Imposibil... Tatăl meu primește toate scrisorile... — Atunci voi avea plăcerea de a revedea pe D-cora. — Când? — îndată ce voi avea lucru inii' retint a spune D-carel.