Vocea Covurluiului, august 1887 (Anul 15, nr. 3411-3434)

1887-08-05 / nr. 3414

VUUZÂ OOVURLUIULUI C^onloă lrLtæxlex& — Cetim în Epoca : Generalul Grossen', «Cofetarul ge­neral »1 ministerului tflsbei a fost Vineri la Predeal pempu fise Informa prin el însumi asupriţiM^rejurărilor încălcărel teritoriulul t^stra de către păzitori! de graniță urgfinintâmplata Joi. — Se dă ca sigur că cu ocasuine* manevrelor de tomnfr taie reservere corpurilor de trupă cari vor lua parte la aceste manevre vor fi chemate. Ragele ar fi semnat decretul­ relativ. — Generalul Fâlcoianu este dfj». sătul de direcţiunea societăţii de con* strucţiuni, direcţiune cu care s’a în­sftrainat în urma demisiunei D-lui Se. Varnau D sea a cerut consiliului de administraţiune să numească de ur­genţă un director căci nu poate con­tinua mai mult să ţină locul. — înainte de plecarea sea în Bul­garia prinţul Ferdinand de Coburg a contractat cu o societate germană o asigurare pe viaţă. Capitalul asi­gurat este de 300 mii mărci sau 375 mii franci. Prinţul voise să se asigure pentru 800 mii mărci si­ un milion de franci dar societatea care nu pare a avea mare încredere în securitatea de care noul Suveran al Bulgariei se va bucura in mijlocul supuşilor săi, a refusat. — Cetim în Lupta : Cu toate desfiinţările pe cari de si­gur câ ni le va da „Voinţa*, afir­măm că guvernul a dat în din urmă mai multe instrucţiuni coman­dantului divisiunei din Dobrogea în ceea ce priveşte ivirea unor eveni­mente mai grave pe graniţa Română din­spre Bulgaria. Mai ăfiam că şi D. R*du M h*su­oara a plecat în inspecţiune Dobro­gea duce noue instrucţiuni pentru co­mandantul divisiunel din Dobrogea. — Ştirea răspândită de câte v* 4!-e şi care pare a se adeveri, in privinţ* ideii! ce are guvernul d'a prestata un proiect de lege pentru înfiinţarea monopolului băuturilor spirtoase, a ri­dicat o mare furtună printre comer­cianții de aceasta branşă. Dacă guvernul vrea să cadă de si­gur la viitoarele «leger», a spus o persoana care ocupă oare­care potiţiune n’are de­cât sa facă să i se voteze monopolul băuturilor. — Guvernul ne mal avead bani proiecteazS a face nouă emiteri de rentă. Se mai zice că guvernul vrea să convoace negreșit Camerele, în sesiune extra­ordinară, pentru a le cere vo­tarea de nouă credite de milioane. — In unele cercuri se interpreteazS mult măsur* luată de consiliul de miniștri de a se concentra reservişt­l pe timpul ttrelor manevre. — Regele şi R­e?»a *d acordat «b­altă-ier! m*I multe audienţe la cas­telul Pereş. Principesa da Hohet­zollern mume Regelui a făcut cu acestft octsiune cunoseiit* diferitelor peraoane cari au fost primite. — Sosirea D-lui Vârnav Liteanu ministrul ţărei la Berlin, în capitală ar fi după cum se pr.'cea î Q legătură cu evenimentele din afară şi pute chiar în cestiunea bulgară. — Spitalul află că D. profesor Ser­­giu, directorul general al serviciului sanitar, va lua disposiţiune ca, locu­­inţele ţeranilor să se construeaca după un anumit model, pe care D-sea îl va supune consiliului sanitar supe­rior, şi după care, toţi locuitorii ru­ralii vor fi obligaţi să şi construescft casele; acesta ar fi una din disposi­ţionile cele mai salutarii igienei ţe­ranului. — Acelaş­i’*r este ÎDCunoşliinţit că sa deschis un credit pentru înfiin­ţarea unui local de anatomia patolo gică. Importanţa «CfSîuI muziv, re­clamă o realisare imediată. — Se spune că negocierile cu Tur­cia pentru îm h­ilirea coavet­ţiunel co­merciale sunt terminate. Nu se poate şti dacă Aceste nego­ciări s’*a terminat cum a vrut repre­sentanții români sin el au trebuit să facă noue concesiuni. Ia ori ce cas n’ar fi rău dacă ga­zetele oficioase ar spune un cuvînt. — In comuna Bradetu din distric­tul Arge­ș, oara este proprietatea St* telui, s’ar fi descoperit nisce isvoare de ape minerale care fa ce mult bine suferinţîlor de diferite boli. — Se vorbesce de înfiţrţtraa în ţară unei a doua fabrici de zahăr De astă dată aceasta fabrică va ave»­a profita de înlesnirile ce se acord« prin legea industriilor naţonale. *■' - \ rj- n ,* -■* &'j6U. ; h w* . — Preşedintele consiliului este aş­teptat pe asta a­­sta­mâne di­mi­naţa în capitală. După sosirea mea se va întruni un consiliu de miniştri sub preşedict Regelui. — Aflăm că cu ocasiunea ducerei mele la Iaşi, D. Gheorghian, ministru domeniilor, a fost informat că viile de la Cotnari sunt atinse de filoxeră Dorim ca acastă scrie să nu se confirme. — A-Taită-ieri şi ieri o lungă co­­respondenţă telegrafică sa ţinut în­tre Bucureşci şi Florica în privinţa evenimentelor din Ba­stria care in­­tereseaza mult pe guvernanţii noştri. — Societatea de medici şi na­turalişti din I­aşî trimite pe pre­şedintele ei, colonel dr. Otremba, şi pe primul ei secre­t ,dr. S. Cocya, ca să o represinte în congresul inter­naţional de igienă ce Întrunesce îl luna viitoare la Vilna. — Cetim în Naţiunea : Reînceperea negocierilor conven­ţiunei comerciale cu Austrie, parc din Dcu a fi amânată, din causa cestim­ei bulgare, care după cum se şi o preocupă mult pe guvernul nostru. — D. Vârnav Liteanu ministrul Ro­mâniei la Berlin, a plecat la Sinaia spre a se presenta M. S. Regelui precum şi principesei Hohenzollern, pe care o va însoţi la plecarea ei. — Consiliul permanent al instruc­ţiune! publice, va fi convocat In sep­­tem âu»v »rest*, da­r Sturz«, minis­trul cultelor, pen»ru a’l cere «visul asupra m*I multor ccstiuul. — Duminecă a fost mare recep­­ţiune la castelul Periş. Membrii corpului diplomatic, ^cari se află la Sinaia, precum şi alte per­­soane de distincțiune au fost presen­­tate mumei M. S. Regelui. — Aflăm că d’abia în iulie, anul viitor, linia Târgovişte — Pucioasa va fi terminată și dată în circulațiune. — Se crede că Regele va veni chiar astă seara îa capitală însoțit de mu­ma Sea. Cu acâstă 03*siune, consiliul de miniștrii se va întruni sub preşedinţ« Sea în capitală, car nu la Sinaia. Iu css încă când Regele n’ar veni Ia capitală, miniştrii vor merge la Sinaia. — Aflăm că este din nod vorba că D. Sturdza, ministru ad-interior la extmc, să retragă subvenţiunea ce o dă Agenţiei Havas. Se 4.CQ că «hi** D. Sturdza vrea să ia iniţiativă de a înfiinţa o altă agenţia da depeş», bine­înţeles ca a­cesta să fia cu trup şi suflet a gu­vernului. Atitudinea sinceră a Agenţiei Ham­vas cu privire la evenimentele d­e Bulgaria ar fi displăcut cu roiul mi­nistrului da Curte care ţine şi firul afacerilor străine. — Cetim în România liberă : Teatrul N t­onal din Iaţi va fi de­rimat, şi în locul lui Statul va clo­di U­niversitatea. — O bandă de hoţi a fost adusă Duminică cu trenul de Piteşci şi transportată U Vacăreşci. Banda era exportată da 20 jandarm», trasă cu voce tare. Se plecă spre «V mişca hârtiile, «șteptând 8* producu tot efectul seu, apoi vorbi de Edgar, de onestirea sea, de buna sea inimă ; cită despre el fapte ce’i faceau cea mai mare onoare. Spuse amorul seu pentru bunicul aed, sufletul sed mare și mândru, apoi întorcându-se spre ministeriul public, după ce aruncă o privire juraţilor şi salei întregi, ca spre a’l lua de martori de ceea ce era să facă : — Pe acest om, strigă el cu o voce vechementă, aţi îndrfisnit a’l târî pe aceste bănci, aţi îndrăsnit a’l acuş» de crima cea mal odiosa, cea mal laşă, cea mal infamă : asasinarea anei femei ! Şi avocatul ficn o nouă pasă. Sala părea dija intoarsă, câştigată cu totul lui Edgar, și măiestrul cu­rând, ceşi cunoscea publicul, ce’i gâ­cia spr­e a 4*ce *9* toate impresiunile, radia. Privirea se* lua, când mergea a­­supra avocatului general, un aer stât de desprețuitor, atât de sarcastic, în cât deveni» de rîs. Apărătorul «junse a discuta sarci­­nele ce aposta asupra clientului se. — Ce ni se impută ? strigă el. Ca un mărturisim? Dar putem mărturisi ceea ce nu e? Putem spune că sun­tem criminal, când suntem inocent ? Lovi cu foiță pe bară. — Câci suntem inocent . .. totul o declară, totul o demonstra, totul o probeaza! A trebuit să se recunoscâ inocența noastrâ după protestările noas­­tre indignate, după vocea cuaire, după accentul nostru! Onorabilitatea noas­­tră personală, acea a familiei noastre o proclamă, o strigă !..« Ni se mai spune încă : — Dacă, ești inocent, unde erai când s’a cop­is crima ?... Unde eram, D­­­or ? Și măiestrul Durând privi pe ju­rați. — Und­e eram ? dar clientul meu v’a spus o, și n’ăr fi spuso fiți siguri dacă n’ar fi așa. Când cine­va minte își dă osteneala a căuta minciuni po­trivite. Eram iu dulapul unde neno­­rocita Delfina, înebunise prin sosirea neașteptată a D-lui Fernandi­z, ne în­chisese. Avocatul general făc­end aci un gest de protestare și de Indouéz, apără­torul se întoarse iute spre el. — Da, îmi aduc aminte, D-le a­­vocat general, vorbind de acest inci­dent, de aceasta parte a depunerel cli­entului meu, ai rîs. Magistratul protestă cu gestul. — Da, sprijini măiestrul curând, ai rîs .. Și pentru ce ? Pentru că a­­ceata nu’ți părea ftdevărat. Dar toc­mai aceasta neverosimilitate proteza că acest detal­ii e adevărat. Nu in­venteaza cine­va lucruri absurde ! Și ateasta trasă aruncată avocatolul general cu o expresiune^ de dispreț suveran, făcut pe măiestrul Durand să facă o nouă posa. Trecu răpide asupra celor-l’alte ar­gumente desvoltate de ministerul pu­blic, ca și cum n’ar fi meritat mă­car onoarea de a le reaminti și a Ie discuta, apoi reluă cu o crescere de energiă, cu ochii !n foc, cu sudoare pe frunte : — N­u­ fi putut dar rădica contra noatra nimic serios, căci nu admit ca senase depunerile unul D, Tartas »supra căruia »­ţi avut înformațiuun­e ce sciţ». Tartas se înfiorase in mulțime unde era disimulat.

Next