Vocea Covurluiului, august 1887 (Anul 15, nr. 3411-3434)
1887-08-05 / nr. 3414
VUUZÂ OOVURLUIULUI C^onloă lrLtæxlex& — Cetim în Epoca : Generalul Grossen', «Cofetarul general »1 ministerului tflsbei a fost Vineri la Predeal pempu fise Informa prin el însumi asupriţiM^rejurărilor încălcărel teritoriulul t^stra de către păzitori! de graniță urgfinintâmplata Joi. — Se dă ca sigur că cu ocasuine* manevrelor de tomnfr taie reservere corpurilor de trupă cari vor lua parte la aceste manevre vor fi chemate. Ragele ar fi semnat decretul relativ. — Generalul Fâlcoianu este dfj». sătul de direcţiunea societăţii de con* strucţiuni, direcţiune cu care s’a însftrainat în urma demisiunei D-lui Se. Varnau D sea a cerut consiliului de administraţiune să numească de urgenţă un director căci nu poate continua mai mult să ţină locul. — înainte de plecarea sea în Bulgaria prinţul Ferdinand de Coburg a contractat cu o societate germană o asigurare pe viaţă. Capitalul asigurat este de 300 mii mărci sau 375 mii franci. Prinţul voise să se asigure pentru 800 mii mărci si un milion de franci dar societatea care nu pare a avea mare încredere în securitatea de care noul Suveran al Bulgariei se va bucura in mijlocul supuşilor săi, a refusat. — Cetim în Lupta : Cu toate desfiinţările pe cari de sigur câ ni le va da „Voinţa*, afirmăm că guvernul a dat în din urmă mai multe instrucţiuni comandantului divisiunei din Dobrogea în ceea ce priveşte ivirea unor evenimente mai grave pe graniţa Română dinspre Bulgaria. Mai ăfiam că şi D. R*du M h*suoara a plecat în inspecţiune Dobrogea duce noue instrucţiuni pentru comandantul divisiunel din Dobrogea. — Ştirea răspândită de câte v* 4!-e şi care pare a se adeveri, in privinţ* ideii! ce are guvernul d'a prestata un proiect de lege pentru înfiinţarea monopolului băuturilor spirtoase, a ridicat o mare furtună printre comercianții de aceasta branşă. Dacă guvernul vrea să cadă de sigur la viitoarele «leger», a spus o persoana care ocupă oarecare potiţiune n’are decât sa facă să i se voteze monopolul băuturilor. — Guvernul ne mal avead bani proiecteazS a face nouă emiteri de rentă. Se mai zice că guvernul vrea să convoace negreșit Camerele, în sesiune extraordinară, pentru a le cere votarea de nouă credite de milioane. — In unele cercuri se interpreteazS mult măsur* luată de consiliul de miniștri de a se concentra reserviştl pe timpul ttrelor manevre. — Regele şi Re?»a *d acordat «baltă-ier! m*I multe audienţe la castelul Pereş. Principesa da Hohetzollern mume Regelui a făcut cu acestft octsiune cunoseiit* diferitelor peraoane cari au fost primite. — Sosirea D-lui Vârnav Liteanu ministrul ţărei la Berlin, în capitală ar fi după cum se pr.'cea î Q legătură cu evenimentele din afară şi pute chiar în cestiunea bulgară. — Spitalul află că D. profesor Sergiu, directorul general al serviciului sanitar, va lua disposiţiune ca, locuinţele ţeranilor să se construeaca după un anumit model, pe care D-sea îl va supune consiliului sanitar superior, şi după care, toţi locuitorii ruralii vor fi obligaţi să şi construescft casele; acesta ar fi una din disposiţionile cele mai salutarii igienei ţeranului. — Acelaşi’*r este ÎDCunoşliinţit că sa deschis un credit pentru înfiinţarea unui local de anatomia patolo gică. Importanţa «CfSîuI muziv, reclamă o realisare imediată. — Se spune că negocierile cu Turcia pentru îm hilirea coavetţiunel comerciale sunt terminate. Nu se poate şti dacă Aceste negociări s’*a terminat cum a vrut representanții români sin el au trebuit să facă noue concesiuni. Ia ori ce cas n’ar fi rău dacă gazetele oficioase ar spune un cuvînt. — In comuna Bradetu din districtul Argeș, oara este proprietatea St* telui, s’ar fi descoperit nisce isvoare de ape minerale care fa ce mult bine suferinţîlor de diferite boli. — Se vorbesce de înfiţrţtraa în ţară unei a doua fabrici de zahăr De astă dată aceasta fabrică va ave»a profita de înlesnirile ce se acord« prin legea industriilor naţonale. *■' - \ rj- n ,* -■* &'j6U. ; h w* . — Preşedintele consiliului este aşteptat pe asta astamâne diminaţa în capitală. După sosirea mea se va întruni un consiliu de miniştri sub preşedict Regelui. — Aflăm că cu ocasiunea ducerei mele la Iaşi, D. Gheorghian, ministru domeniilor, a fost informat că viile de la Cotnari sunt atinse de filoxeră Dorim ca acastă scrie să nu se confirme. — A-Taită-ieri şi ieri o lungă corespondenţă telegrafică sa ţinut între Bucureşci şi Florica în privinţa evenimentelor din Bastria care intereseaza mult pe guvernanţii noştri. — Societatea de medici şi naturalişti din Iaşî trimite pe preşedintele ei, colonel dr. Otremba, şi pe primul ei secret ,dr. S. Cocya, ca să o represinte în congresul internaţional de igienă ce Întrunesce îl luna viitoare la Vilna. — Cetim în Naţiunea : Reînceperea negocierilor convenţiunei comerciale cu Austrie, parc din Dcu a fi amânată, din causa cestimei bulgare, care după cum se şi o preocupă mult pe guvernul nostru. — D. Vârnav Liteanu ministrul României la Berlin, a plecat la Sinaia spre a se presenta M. S. Regelui precum şi principesei Hohenzollern, pe care o va însoţi la plecarea ei. — Consiliul permanent al instrucţiune! publice, va fi convocat In septem âu»v »rest*, dar Sturz«, ministrul cultelor, pen»ru a’l cere «visul asupra m*I multor ccstiuul. — Duminecă a fost mare recepţiune la castelul Periş. Membrii corpului diplomatic, ^cari se află la Sinaia, precum şi alte persoane de distincțiune au fost presentate mumei M. S. Regelui. — Aflăm că d’abia în iulie, anul viitor, linia Târgovişte — Pucioasa va fi terminată și dată în circulațiune. — Se crede că Regele va veni chiar astă seara îa capitală însoțit de muma Sea. Cu acâstă 03*siune, consiliul de miniștrii se va întruni sub preşedinţ« Sea în capitală, car nu la Sinaia. Iu css încă când Regele n’ar veni Ia capitală, miniştrii vor merge la Sinaia. — Aflăm că este din nod vorba că D. Sturdza, ministru ad-interior la extmc, să retragă subvenţiunea ce o dă Agenţiei Havas. Se 4.CQ că «hi** D. Sturdza vrea să ia iniţiativă de a înfiinţa o altă agenţia da depeş», bineînţeles ca acesta să fia cu trup şi suflet a guvernului. Atitudinea sinceră a Agenţiei Hamvas cu privire la evenimentele de Bulgaria ar fi displăcut cu roiul ministrului da Curte care ţine şi firul afacerilor străine. — Cetim în România liberă : Teatrul N tonal din Iaţi va fi derimat, şi în locul lui Statul va clodi Universitatea. — O bandă de hoţi a fost adusă Duminică cu trenul de Piteşci şi transportată U Vacăreşci. Banda era exportată da 20 jandarm», trasă cu voce tare. Se plecă spre «V mişca hârtiile, «șteptând 8* producu tot efectul seu, apoi vorbi de Edgar, de onestirea sea, de buna sea inimă ; cită despre el fapte ce’i faceau cea mai mare onoare. Spuse amorul seu pentru bunicul aed, sufletul sed mare și mândru, apoi întorcându-se spre ministeriul public, după ce aruncă o privire juraţilor şi salei întregi, ca spre a’l lua de martori de ceea ce era să facă : — Pe acest om, strigă el cu o voce vechementă, aţi îndrfisnit a’l târî pe aceste bănci, aţi îndrăsnit a’l acuş» de crima cea mal odiosa, cea mal laşă, cea mal infamă : asasinarea anei femei ! Şi avocatul ficn o nouă pasă. Sala părea dija intoarsă, câştigată cu totul lui Edgar, și măiestrul curând, ceşi cunoscea publicul, ce’i gâcia spre a 4*ce *9* toate impresiunile, radia. Privirea se* lua, când mergea asupra avocatului general, un aer stât de desprețuitor, atât de sarcastic, în cât deveni» de rîs. Apărătorul «junse a discuta sarcinele ce aposta asupra clientului se. — Ce ni se impută ? strigă el. Ca un mărturisim? Dar putem mărturisi ceea ce nu e? Putem spune că suntem criminal, când suntem inocent ? Lovi cu foiță pe bară. — Câci suntem inocent . .. totul o declară, totul o demonstra, totul o probeaza! A trebuit să se recunoscâ inocența noastrâ după protestările noastre indignate, după vocea cuaire, după accentul nostru! Onorabilitatea noastră personală, acea a familiei noastre o proclamă, o strigă !..« Ni se mai spune încă : — Dacă, ești inocent, unde erai când s’a copis crima ?... Unde eram, Dor ? Și măiestrul Durând privi pe jurați. — Unde eram ? dar clientul meu v’a spus o, și n’ăr fi spuso fiți siguri dacă n’ar fi așa. Când cineva minte își dă osteneala a căuta minciuni potrivite. Eram iu dulapul unde nenorocita Delfina, înebunise prin sosirea neașteptată a D-lui Fernandiz, ne închisese. Avocatul general făcend aci un gest de protestare și de Indouéz, apărătorul se întoarse iute spre el. — Da, îmi aduc aminte, D-le avocat general, vorbind de acest incident, de aceasta parte a depunerel clientului meu, ai rîs. Magistratul protestă cu gestul. — Da, sprijini măiestrul curând, ai rîs .. Și pentru ce ? Pentru că aceata nu’ți părea ftdevărat. Dar tocmai aceasta neverosimilitate proteza că acest detalii e adevărat. Nu inventeaza cineva lucruri absurde ! Și ateasta trasă aruncată avocatolul general cu o expresiune^ de dispreț suveran, făcut pe măiestrul Durand să facă o nouă posa. Trecu răpide asupra celor-l’alte argumente desvoltate de ministerul public, ca și cum n’ar fi meritat măcar onoarea de a le reaminti și a Ie discuta, apoi reluă cu o crescere de energiă, cu ochii !n foc, cu sudoare pe frunte : — Nu fi putut dar rădica contra noatra nimic serios, căci nu admit ca senase depunerile unul D, Tartas »supra căruia »ţi avut înformațiuune ce sciţ». Tartas se înfiorase in mulțime unde era disimulat.