Vocea Covurluiului, octombrie 1887 (Anul 15, nr. 3460-3485)
1887-10-14 / nr. 3471
ANUL XV. — Nr 3 471. abonament pentru România Pe un an . . . 20 Ici « 6 Ioni . . .io * Ve^i pap. IV prtaiul dent abonaților pentru grr&inatate Pe un an ... 34 iei . 6 luni ... 17 * Abonamente! se tac m Gaiați la Ad«ir.iîtrațiutiea ^iaruui.in districte la biuu orile postaie, MERCURT, 14 OCTOMBRIE 1887. ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani , III : 80 , I N S E R T I U N Ii RECLAME Pagina III . So bant La Cronica : 2 lei Repedune se fac cu rabat însemnat. Scrisori nebancare se reiasă. — Articolele nepublicate nu se Redacțiunea : 15 atr. Marc. APARh IN IQAiE piLi: L£ LUCRU. ;] Administrațiunea : la, str. Maro. X©l«ig.xa.2aa.© ierriciu! part. al »Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. 10 bANI EXEMI LABI'L. CONSTANTINOPOLE, 22 Octombrie. — (Cale indirectă) Nemişcarea Tereiei şi « Rusiei continu« în privinţa Bulgariei ; acest lucru confirmă indiciile de^temporizare calculată mai dinainte. Toate celealte cestiuni sunt asemene staţionare. Nu e prin urmare nici-o scrie, afară da acea privire la audienţa acordată ieri lui Djevdetpaşa, ministrul justiţie , în cursul Caii reia sultanul i-a remis intr un mod !|#demn marele cordon al Imitazului VIENA, 24 Octombrie. — După informațiunile din Consantinopole, Djevdet-pașa fiind socotit de mulț ani ca viitorul^mare-v zr, noua favoare a cărei obiect a fost pace, dupat obiceiu nleprietale, a prevesti o schimbare ministeriala apropiată. Totuși trebue sa se țină seama de aceasta că ministerul actual, ce dureaza de mai mult de dom ani, grațiă supunerii absolute câlri. ii unU««ul, fiA«aU nVr nnlai dă «St su [ per^a în schimbul acesta. OaoareaL- d cuta lui Djevdet-pașa ar avea dec ‘iciumai de scop să inspire o tema s - tatală ministerului actual, ceea ce e de sigur nefolositor pentru a confirma perfecta mea supunere cătră sultanul. ROMA, 24 Octombrie. — După Inbuna, ducele de Aosta, noul inspector general de cavaleria, va începe în Novembrie o inspecţiune minutoasa a tuturor regimentelor de cavaleria. Va merge în urmă la Berlin pentru a continua studiile sale asupra reorganisarii cavaleriei germane BERLIN, 24 Octombrie. — Ia primele ședințe ale Reichstagului se aș* *epta ca D. de Bismarck să facă a fi interpelat de imul din principalii oratori, pentru a avea astfel ocasiu*nea de a se explica asupra politicei străine. VIENâ, 24 Octombrie. — Ier! regele Milan al Serbiei a'* dus să facă o visita de plecare împăratului Fran«z Ioseph Imparatul i a întors imediat visita. R gele Milan a plecat »,tl dimicatâ la Belgrad. A se vedea ultime soiri telegrafice pag. 1K. GALANI, 13 Octombrie 1887 Consiliul judeţan şi camera de comerţ vor începe filele aceste întrunirile şi desbaterile lor asupra intereselor mari economice şi comerciale ale acestor regiuni a ţerei. Ne place a crede că una din cestiunile marî asupra căreia îşi vor pironi atenţiunea şi activitatea va f Gestiunea legării portum huniiu pun o linie ferată directă cu Bârladul. Un atare proiect a fost depus în sesiunea trecută de guvern Corpurile legiuitoare. Camera a admis proiectul in secţiuni, a numit raportor pe D. C. Dumitrescu, care a presentat raportul şi s a înscris la ordinea zilei. El dar nu aşteptă decât votul Camerei, dar acest vot nu va veni dacă toţi Gălăţenii, toate autorităţile lor constituite, cu autoritatea ce au de a şi trece cuvîntul în cauză, nu vor arăta importanţa unei atari cestiuni şi pentru ţară şi pentru portul nostru. In prima liniă se cuvine ca consiliul judeţului să ia în manele seu cestiunea şi să facă prin inginerii se studiul lungimea liniei, un studiu statistic de produsele ce se vor transporta pe ea, dovedind astfel remarca liniei, şi cu aceste date studiate să dea votul său unanim, cerând guvernului grăbirea votării liniei Galaţi- Bârlad. Camera de comerţ la rândul său, care cunoste cât de mult este isolată pieţa Galaţilor, din cauză că un aşa oraş comercial, în loc să fie direct pus pe linia ferată, este legat prin ambranşament, trebue să grăbescă a da un vot solemn, cerând în numele comerţului legarea cu o oră mai curând a Galaţilor cu Bârladul, când prin aceasta legătură se va pune în mod firesc Galaţii în contact cu Moldova de sus şi va deveni astfel debuşeul firesc al produselor Moldovei, rol ''are astăzi îl jocă Odesa sad nnu ^ l ocupa cf ră nici-tin probt mare pengni HniscițtQj.^ și cu perderea jurnal el s:a Oalațil0r. I^a. CaUsele bune Mndă ei c ----- ------t—~ ile ce li a---------------------iooaiâ - a TTantem informaţi că judecătorul de instrucţiune de pe lângă tribunului nostru a chiemat în cabinetul seu pe toţi txposanţii din oraşul nostru ce au depus obiecte . Exposiţiunea cooperatorilor de la Craiova. N’acn aflat înse in ce scop. — Prefectul judeţului nostru se află la Bucureşci. oţioşi lLt«Mc!L0:*at — Cetim în Epoca . Unul din prefecţii regimului ce mal intimi cu D. R du Mihil ne a spus că Camerele nu vor fi pute convocate înainte de termen, dar că desigur ele vor fi disolvate curând după convocare. El ne a spus asemene că instrucţiunia 40 şi dat în vederea alegerior ce ar fi să se facă pe la sfârşitul lui Decembrie sau la începutul lui ianuarie. Ce vor spune generalul Lecca şi prințul Dim. Ghica ? — Aflăm că D. Eu, Gabi a primit autorisaţiunea de a se reintoarce in ţară. Aiesta autorissț une i-a dado D. Stătescu cu ocasiunea căletoriei sale U Paris. Iată cuprinsul unei telegrame pn care o primim prin poştă de la Viena : Alergând după inforimțiuni, am aflat că e vorba aci de o căletoriă ce ,7 « ai ------Aceasta câletoria ar avea de scop alipirea definitivă a României de puterile centrale. — Pe de altă parte Correspondance de Paris publică următoarele scîri din Bucureșei : ,V’am spus că cabinetul Brătianu a luat angageamente față cu Germania în cas de resbel. Cu alte cuvinte, în cas de resbel, România va fi cu Austria în contra Rusiei. „Guvernul s’a angageat la aresta și se pregătesce in acest scop. Pentru acest motiv chiar se studizâ cesirFonida „VOCII COVURLUIULUI6 103 NAPAST DIVOTAMENTUL UNEI LOGODNICE PARTEA IV. fugarul XIII (Urmare) Comisarul arăta pe Bec-d’Aml ey... .... Al arestat dar pe acest om pentru că este acusat da a fi voit să înece pe un tînăr lucrător brutar cu numele Meriadeik. if ^*1 P-le. Și însuși D. Meriadeck a făcut plângerea. Șciu, dar inculpatul susține că erere, îneînțelegere. Era fcebuit căzut împreună în apă, așa din întâmplare. D. Bressier se uită la amicul lui Tortas. — Domnul va putea să spună așa judecătorilor, dar nu va fi crezut. — Dar pentru ce ? — Pentru că Tam autfit însumi , Volet-Vert lăudându-se la început de a fi reușit să scape pe amicul seu de un individ parei gen», plângeadu-și mai pe urmă și fiind forte desperat când i se spuse de cineva că tânărul nu murise și că lovitura prin urmare nu reușise. De altmintrele amicul seu, adăogat agentul arătând pe Tartas, părea mai desolat și mai furios decât el. — Și pentru aceasta poate ai adus și pe D. Tartas. — Numai pentru ista. — Bănuescl dar că acești doul oamenî au lucrat în complicitate ? — Nu bănuesc. După cuvintele ce am autjft, sunt sigur. Tartas și Bec-d’Ambès erau galbeni, tremur- ți. — Totul este fals ! strigă cel din urmă. Nu scifi ce s’a petrecut. Eram bet. Vrea să mă nenproredere, și de aceea spune așa. — Cât pentru mine, strigă Tartas, afirm că nici nu cunosc pe omul pe care sunt acuzat de a fi pus să'l înece Nu șoi ce a putut să facă Bee-d’Ame, care nici-odată nu este în toate mințile ; dar pentru că beti de multe ori cu dinsul nu trebue să fiu vinovat de prostiile sale. Comisarul nu răspunse. Intrase un aprod șii presentase o hârtie. — Bine, ei, să între. Și Miriadeik, după care fusese trimis, cum ne aducem aminte, un agent, fu introdus în cabinetul comisarului. Meriadeik, cum stim, trebuia să se întâlnească acum cu Blueta la otelul de Millanges, dar fusese nevoit să se ducă U comisiă, și apoi agentul nu dăduse versiune» să se fondeseft, ci ’i adusese într’o trăsură. De almintrele acest drum putea să fie foarte însemnat pentru șirul evenimentelor, câci Meriadeth putea să afle ceva &mCnunte importante în întrevederea ce avea să aibă cu cel douî miserabili Ctrl încercaserâ sa’l trimită pe lumea ceea-daltă. Tmorul nu se lăsase da r eă fie prea mult rugat. Când întră un biurou, ochii ssl nu putură distmnge aproape nimic din causa luminei, dsr se restabili îndată și stinse pe oamenii cari erau de țâță. Recunoscu îndată pe Bec-d’Apulès, apoi pe Tartas.