Vocea Covurluiului, decembrie 1887 (Anul 15, nr. 3512-3535)
1887-12-04 / nr. 3514
ANUL XV. Nr. 3,5H ABONAMENT pentru România : un an . . . 20 le! 6 luni ... 10 « sSî pag. IV premiul crit abonaților pentru străinătate : un an ... 34 le! 6 luni ... 17 * Abonamentel sec în Galați la Admistra punea ziaru* , in district* la binarile postale. la BANBXfiMi’LARUl.. V1NERI, 1 DECEMBRIE 1887. ■MÉ ANUNCIU linia petit Pagina IV : 40 bani , III ; 80 . | N S T u N 1 fi RECLAME Pagina III : 80 bani La Cronică : 2 lei Repcjirile se fac cu rabat însemnat. Scrisori nefrancate se refusă. — Articolele nepubiicate nu se inapoesc. Redacțiunea: 15 atr. Mare. ||. APARE TOATE PILELE DE, LUCRU.: Administraţiunea: 15, str. Mare. Xelegxa.aap.© Serviciul part.al ,Vocii Covurluiului* AGENŢIA HAVAS. BUCURESCI, 14 Decembrie. C amara aatătft a votat un credite milioaae destinate spre a veni în autorul sătenilor lipsiţi. — Senatul a votat mai multe migenata. PARIS, 14 Decembrie. — Corner? î punere ia acusare a dat o oido* iot& da neurmârire în Uverea D-lui tilson. Avisul camerei da punara în acure ar fi conform aceluia al promisului general. VIENA, 14 Decembrie. — Frem’nblatt constată din nou și la chill cel mal positiv că soirea reproîă de mai multe 4iftrii 1° privinţapropiatei demisiuni a comtelui Kaiky, e o simplă manoperă de bursă. BELGRAD, 14 Decembrie. — Deiterările Scupcinei s’au început ®4! ’in discuţiunea raportului present de comitetul de verificare a sleirilor. Raportul a fost aprobat în unaniitate. AGENȚIA LIBERA PARIS, 14 Decembrie. — Comianea de anchetă n a fâcut până sim ult!o descoperire, cu toate aceste •mezâ a iu acționa PARIS, 14 Decembrie. —Le Soleil iblică o depeșă din Niza, în care tjice că s’ar fi făcut propuneri din irtea Germaniei adjutantului Châtain de a preda acestei puteri planurile fortificaţiumior de la Antibes şi secretar fortificaţiunilor puşpei Kdâdki s ar fi oferit suma de 200 mii lei. PARIS, 14 Decembrie. — ziarele apărute si* diminaţl găsesc că mes^.giul preşedintelui republice! prezintă prea mare asemănare cu deci*. fÂţ'unQaa cabinetului. Unele organe 4*° chiar că D. Carnot a trecut dreptul seu constitutional, VIENA, 14 Decembrie. — In sferele guvernamentale nu se dă înarmărilor ruse caracterul amenințător ce l»u avut în cercurile din Berlin. In consiliul militar împăratul Franz Josef a declarat că sede că intenţiunile ţarului nu sunt de fel pentru resbel. Negociări au fost directe începute între Viena și Petersburg în vederea unei înțelegeri în Gestiunea bulgară. Se crede că principele de Coburg va părăsi in curând Sofia. PARIS, 14 Decembrie. — Se telestrafieis* i,|5ifcr8h*,,af msiH principelui de Bismarck a sosit tocmai la vreme pentru a opri pe principe să răspundă la nota privitoare la Bulgaria, PESTA, 14 Decembrie. — Pester Lloyd »firmă că posițiunea contelor KAiaoky este solida, politica ses privitoare i» Rusia este împărtășită de corona. PETERSBURG, 14 Dacembrie. ~~ Mâac guvernul va publica o decîr-raţiune psc«f că relativ h concentrările militera de la fruntaria Galiţieii. VIENA, 14 Decembrie. — Astăzi avut loc un nou consilii militar mic preşedenţia M. S. împăratului. Situsţiunea se consideră ca torte seriosă. STOKHOLM, 14 Decembrie.—Ministerul și-a dat demisiunea. SOFIA, 14 Decembrie. — D.Vukovici a plecat la Constantinopole. VIENA, 14 Decembrie. — Austria e ste recunoscutore guvernului german ie au recunoscut pericolul comun. BELGRAD, 14 Decembrie. — Regele Milan, primind Scupsiaa, a somat pe deputați în termeni aspri de a nu se atinge de drepturile coroanei PESTA, 14 Decembrie. — Sa descoperit autorul forturilor de medalii din museul național. Autorul este un impiegat subaltern al museuluî, BRUXELA, 14 Decembrie. — Rusia ngocieazâ în acest moment cu un consorțu franco-belgian-olandes un imprimant de 750 milioaae franci. -----/ '- redea aliene sciri telegofice peg- III. G AL AJ., 3 Deceembrie 1887. Și adecă la ce cred cârmuitorii noştri că au să le servescă întrunirile ce au fabricat Dumineca trecută în Bucureşci şi în unele din oraşele districtelor ? Voesc oare să arăte ţereî şi străinătăţii că eî încă se bucură de încrederea naţiunii? In ceea ce priveşce străinătatea, daca înscenările de Duminecă au fost făcute în vederea de a dovedi că eî sunt încă mari şi tari în acestâ ţară, nu’î felicităm că se servesc de asemeni mijloace spre a se pune în vază în faţa străinului. Ii putem vi se asigura că şi vor ajunge tocmai scopul contrar. Străinătatea cundsce maî bine de cât noi situaţiunea nostrâ interiorâ. Voit’au cârmuitorii noştri să arunce pulbere în ochii ţereî ? In privinţa aceasta ii'au putut înşela de cât pe cei naivi. Ţera de mult ştie ce trebue să crediu despre guvernul actual. Voim să vorbim vise de adevărata ţeră, de ţera muncitoare, producătoare, nu de părăsiţii ce încunjură orice guvern, nu de îmbuibaţii puternicilor aidei. Cautat’au puternicii dilei să demonstre capului Statului că națiunea e cu ei şi că de ei nu trebue să se despartă. Ar fi din parte-le o mare naivitate. Ar fi putut crede acesta despre Maj. Sea când a pus pentru prima oră piciorul pe pamîntul țereî ce l a ales în fruntea destinelor sale. Astăzi vise când Regele, după o domniă de 21 ani, cunosce foarte bine şi omenii şi lucrurile din ţera noastra, nu mai e permis a crede că ar fi înşelat prin asemeni înscenări. In adever M. Sea Regele s ar putea întreba cum se face că, la aceeaşizi şi oră, cetăţenii din diferite unghiuri —l-- w w r-n nn n magia, şi spontanen să exprime încrederea lor în guvernul actual şi să condamne 'atitudinea nepatriotică a oposiţiunii ? M. Sea cu drept cuvînt s'ar putea mira despre o asemene instantaneă manifestaţiune a ţereî şi s'ar putea întreba dacă nu cum-va ^a comandat’o vr’o baghetă magică. Deci ce a avut în vedere guvernul cu manifestaţiunile de Duminecă a pacinicilor şi indignaţilor cetăţeni ? Un viitor apropiat are să ne o spună. 3BE889C5~Conida .VOCII COVâRLUiuLUI 21 Trad.-u.cere2d.e Jb*. C. PARTEA I. XIII {Urmare). Se sili aă’şi ascundă neliniştea, să le arăta calm. Blanca întră. Era într’o toaletă de preumblare frte simplă și de colors închisă. Merse drept la Robert fără ca *ista să fi arătat că observase întrăsa el. ' Când fu aproape de dinsul, rădic» ipnli —■ Tu escz, scump® moa DUnco !.. (jleti el. — D* ! sa'am lator.?, răspunse juna femes. Dar ce’ți este ? Eșoî gáláén ? Ejoi bolos»v? — No, Robert. Știi că nu mi a fost bine saU4'- Ka e mmm. O enervare, atâta tot ! Dar nu mi-ai spus câ vei pleca de acasă. — Intr’adever, 4:8e D-na Thomery turburându-se, dar acesta turbimr® ou scăpă din vedere luij Robert [care o observa, într’adevăr a trebuit să mă duc în armatea să văd pe D-na Noireterre, buna mea prietenă. Mi s’a spus, tocmai după ce plecaseși, că nu este bine și că doresce să mă veda. — A ! 418e junele. Și cum îi este ? — Val ! nu’l merge bine, răspunse Blanca. Sărmana este atacată, precum sci. Este perdută ! Bărbatul seu, care o adores!, este despera^ — Sărmană femee ! 4^s® D. Tho mery. — O ! bărbatul este și mai de plâns 4ise juna feme. V» rămânea singur. Și, când cineva se iubește c* ei, când moare unul din douî trebue să deplângi goarta aceluia care rămâne îa viaț6, O I a perde astfel pe acela pe care’1 iubesc! ! A fi condamnat săţi îâsreeci singur pe acest pămînt prefetesa existența î Ce înfricoșâtore tortură! Ee cel puțin n’ss! suporta-o mult timp. — A !... zise Robert, tu n’ai suport»-o mult timp !... — Te mai îndoescî ? raBpunse Bl»ac» duiosa. Fără a te ținea de rou acum, Robert,, tu, bucuria mea, fericirea mea, orgoliul meu, vieața mea... am suferit amar cât am trăit departe de tine câtva timp.. Dar cunoscean inima tea, iubite Robert... speram ! Scisas că te veî intoarce la mine. . Aceastâ speranță m’a susținut... Fără aceastâ speranță n’o duceam mult... muriam ! O ! da, negreşit mariam ! — Me robage! dar mult, scumpa mea ? — A ! Robert, dacă te iubesc !.. Te iubesc !... te venerea, te respectez, te ador !... Eşti pentru mine cea mai scumpă fiinţă din lume !... cea mai scumpă !.. îmi umpli inima... Mi-aşî da viaţă pentru a te scăpa de o supărare... de o indisposiţiune... de o nemulţumire !... şi o ştii foarte bine. Este numai o fiinţă pe acest pămînt pe care o iubesc ca pe tine, dar nu trebue să fii gelos . Este fiica nostrâ, mica ndstră Edvir*, scumpa şi dulcea creatură cae ne va înveseli, tr ^ bătrâneţele, gagiul junei noastre iubiri, pe care o reînviază mereu. Robert se smulse de o dată din strîngerea ei. O B HUI