Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-01-13 / nr. 588

Anul II nr. 588 Marți 13 ianuarie 1970 Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean 4 pagini 30 bani D­acă în domeniul indus­triei, unitățile vasluiene au obținut, în anul 1969, succese însemnate, reabi­ducție zedi, de exemplu, o pro­morfă suplimentară în valoare de peste 51.000.000 de lei, sectorul de investiții-con­­strucții nu a reușit nici măcar să-și realizeze sarcinile prevă­zute. Au existat, desigur, foarte multe greutăți, ca lipsa de ca­dre tehnice, de muncitori cali­ficați, de utilaje, tînăra între­prindere de construcții-montaj Vaslui pornind la drum cu for­țe mult sub minimum necesar. La toate acestea, s-a mai adă­ugat și nefolosirea completă a forței de muncă existentă, re­­luarea măsurilor necesare exe­cutării lucrărilor pe timp frigu­ros pe șantiere etc. Restanțelor din 1968 li s-au adaugat alte restanțe și mai mari în 1969. Din cele 85 de­ obiective și lu­crări care trebuiau să fie date în folosință anul trecut (din ca­re se reduc locuințele), doar 47 au fost realizate. Lipsa de supraveghere a lu­crărilor pe șantiere, nerespec­­tarea planurilor operative întoc­mite cu beneficiarii și inspec­torii băncii de investiții și-au spus cuvîntul la închiderea bi­lanțului pe 1969. Procentul de realizare a planului de inves­tiții a fost îndeplinit doar în proporție de 91,5 la sută, iar la construcții-montaj, de 95,4 la sută. Din cele 1.178 de apar­tamente planificate a fi date în folosință în 1969 au fost pre­date beneficiarilor numai 970 . Trebuie arătat, de asemenea, că stadiul fizic la o serie de obiective este mult sub preve­deri ca, de exemplu, la Casa de cultură din Bîrlad, Policli­nica din Vaslui, depozitele de mărfuri ale U. J. C. C. și ale O.C.L. „Mixt" Vaslui, centrele de vinificație de la Puiești, Bîr­lad, Hoceni, Vaslui, Complexul de sensindustrializare a legume­lor și fructelor etc. Frontul de lucru pentru 1969- 1970, prevăzut pentru 701 apar­tamente, nu a fost realizat mul­țumitor dacă ținem seama că 80 de apartamente nici nu au fost încă atacate . Nesatisfăcătoare este, desi­gur, și situația financiară a în­treprinderii. Valoarea creditelor restante se ridică la peste 12 milioane lei, lucru care majo­r­rează prețul de cost cu circa milion lei dobînzi penaliza­toare . La această deficiență se mai adaugă și 1.900 mii de lei pierderi față de cheltuielile planificate, o producție execu­tată și neîncasată în valoare de 700 de mii de lei, ca urma­re a litigiilor cu beneficiarii din pricina lucrărilor necorespunză­toare calitativ, și 138 de mii de lei pierderi provenite din lipsuri și degradări de materiale . De­sigur, organele de control fi­nanciare vor trebui să stabileas­că aici răspunderi pecuniare pentru cei care se fac vinovați dar, deocamdată, fondurile sta­tului au fost blocate, irosite. Am prezentat pe scurt o si­tuație cu totul nesatisfăcătoare din acest sector de activitate, de o deosebită importanță pentru economia județului Vas­lui. Anul 1970 s-a început, așa­ C. H. VASLUIANU (continuare in pag a 3 a) ÎN ANUL 1970 Realizarea integrală a planului de investiții cere eliminarea tuturor neajunsurilor existente LA BIRLAD Noi apartamente repartizate cetățenilor Chiar din primele zile ale anului, un număr de 28 de cetățeni din orașul Bîrlad au primit repartiție pentru noile apartamente de pe strada Re­publicii, ce se vor da în cu­­rînd în folosință. In anul 1970 se vor construi în municipiul Bîrlad încă 350 de aparta­mente, cu 50 mai multe fată de lucru 1969. In vederea acestui s-au cerut deja tutu­ror instituțiilor și întreprinde­rilor din muncipiu listele cu propuneri pentru viitorii lo­catari ai noilor apartamente. Plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Ieri, a avut loc plenara U­­niunii județene a cooperati­velor agricole de producție la care au participat membri ai biroului executiv și ai con­siliului uniunii județene, în calitate de invitați, au mai luat parte secretari ai comite­telor comunale de partid, pre­ședinți și contabili șefi ai co­operativelor agricole de pro­ducție. A participat tovarășul Gheor­­ghe Tănase, membru al Comi­tetului Central al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­țean de partid, președintele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean. Pentru îmbunătățirea conti­nuă a activității Uniunii jude­țene a cooperativelor agricole de producție, la primul punct de pe ordinea de zi, plenara a adoptat unele măsuri orga­nizatorice. A fost eliberat din funcția de președinte al Uniu­nii județene a C.A.P., tovară­șul Gheorghe Conoro, urmînd să fie trecut în altă muncă de răspundere. Plenaru a ales ca președinte al Uniunii ju­dețene a C.A.P. pe tovarășul Nicolae Mihalache, membru al biroului Comitetului jude­țean de partid. în continuarea lucrărilor, a fost supus discuțiilor ansam­blul de măsuri organizatori­ce, adoptat de plenara U.N.C.A.P., pentru perfecțio­narea activității și dezvolta­rea cooperativelor agricole de producție. ★ După încheierea lucrărilor plenarei, președinții, inginerii șefi și contabilii șefi din uni­tățile agricole cooperatiste vor studia, timp de trei zile, măsurile de organizare, nor­mare și retribuire a muncii cooperatorilor, urmînd ca ime­diat să treacă la înfăptuirea practică a acestora. Ședință de lucru cu directorii de școli și secretarii organizațiilor de partid ale cadrelor didactice din județ In sala Consiliului județean al sindicatelor, a avut loc, la sfîrșitul săptămînii trecute, o ședință de lucru, la care au participat directorii liceelor, școlilor profesionale, precum și ai școlilor generale de la o­­rașe și directorii coordonatori ai școlilor generale din comu­ne. La lucrările ședinței, au luat parte tovarășii : Constantin A­­mariei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-vicepreșe­­dinte al Comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean, și Aurel Țolescu, secre­tar al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. In prima parte a lucrărilor ședinței, tovarășul Aurel Țo­lescu a prezentat concluziile ședinței biroului Comitetului județean Vaslui al P.C.R., care a analizat preocupările orga­nelor și organizațiilor de partid, ale Inspectoratului șco­lar județean și ale conducerii școlilor pentru îmbunătățirea continuă a conținutului ideo­logic al procesului de învăță­­mînt. In continuare, a fost expus planul de măsuri adoptat, cu acest prilej, de către biroul Comitetului județean Vaslui al P.C.R. După expunerea referatului privind activitatea de organi­zare și desfășurare a procesu­lui instructiv-educativ în tri­mestrul I al anului școlar­­ 1969—1970, a rezultatelor obți­nute și a măsurilor ce se im­pun a fi luate pentru îmbu­nătățirea muncii, participanții la discuții au subliniat preo­cupările colectivelor didactice ale școlilor din județ pentru instruirea și educarea elevilor, precum și neajunsurile, cauzele care au generat unele rezulta­te nesatisfăcătoare la învăță­tură, în această primă etapă a anului școlar. Totodată, au fost formulate propuneri în scopul îmbunătățirii întregii activități școlare. In încheierea lucrărilor șe­dinței, a luat cuvîntul tovară­șul Constantin Amariei, care, subliniind importanța îndeplini­rii obiectivelor care stau în fața organizațiilor de partid din școli, a conducerilor acestora, a spus: „Fiecare organizație de partid și fiecare comunist, directorii de școli, cadrele di­dactice din județul nostru tre­buie să poarte răspunderea pentru modul cum se desfășoa­ră activitatea instructiv-educa­­tivă in cadrul școlii în care activează, să se preocupe per­manent de îmbunătățirea mun­cii proprii și sporirea contri­buției sale la rezolvarea pro­blemelor pe care le ridică în­deplinirea cu cinste a misiu­nii de educator". . Una scrie pe hîrtie, alta mănîncă vacile în grajduri­ ără îndoială, creșterea producției animaliere se poate realiza numai în condițiile unei alimentații raționale, din care nu trebuie să lipsească furajele concentrate, bogate în albu­­mină digestibilă, atît de nece­sare corectării raportului pro­teic din rații. De asemenea, este absolut necesar, în același timp, să se includă, în alimen­tația animalelor, mai ales pentru vacile gestante, creta furajeră, pentru a furniza fe­tusului calciul necesar pro­cesului de osificare, prevenin­­du-se astfel fenomenele de decalcifiere a organismului matern. Ținînd seama de aces­te principii de hrănire, se va contribui la stimularea în pri­mul rînd a producției de lap­te, precum și la obținerea u­­nor descendenți viguroși. Am precizat aceste cîteva adevă­ruri științifice, îndeobște cu­noscute de specialiști, din do­rința de a le reaminti citito­rilor și a le facilita lecturarea în continuare a articolului. Recent, am vizitat cîteva cooperative agricole pentru a vedea dacă, în acțiunea de furajare a animalelor, se res­pectă sau nu aceste reguli la întocmirea rațiilor. Am putut constata, cu acest prilej, și nu fără surprindere, că în unele unități, alimentația animalelor se face, în actualul sezon, într-un mod cu totul neștiin­­tific. In cele mai multe din cooperativele agricole există specialiști. Cum se explică a­­tunci empirismul unor atari pro­cedee de hrănire a animalelor de producție ? Să încercăm să explicăm. La cooperativa a­­gricolă Munteni de Jos, ra­țiile furajere sînt afișate doar de formă. ..Ce dați astăzi în hrana animalelor?" am între­bat: „Coconi și fînuri" — ne-au răspuns îngrijitorii. „Atît „Da". Ne-am uitat apoi la ra­ția stabilită de specialiști pe tabelul întocmit în acest scop și afișat pe unul din stîlpii grajdului. Da, întocmirea „do­cumentului" s-a făcut cu toata priceperea, cu toată compe­tența specialistului. Dar numai cu atît, animalele nu se îngrașă. Ce scrie pe hîrtie tre­buie, în primul rînd, respec­tat. Au afișat oare­ rațiile nu­mai pentru a fi văzute de cei care vin să controleze ? In­­sumînd numărul unităților nu­tritive pe care le conțin co­cenii și fumnirile, se poate a­­junge oare la suma totală pre­văzută pentru o unitate ipo­tetică (TJ. V. M.) ? Firește că nu. Dacă însă s-ar fi dat așa, cum bine scria pe tabelul fu­rajelor, cele 1,5 kg. de uru­­ieli de porumb, 0,750 kg. de șroturi și cele 10 kg. de bor­hot, ar fi fost cu totul altceva. Suprimarea completă a unei categorii de furaje sau a mai multor categorii, nu înseam­nă economie de furaje. Eco­nomia se face reducînd din cantitatea zilnică concentra­tele, înjumătățindu-le­­ sau su­­plinindu-le, dar în nici un caz excluzîndu-le. In felul acesta organismul animalului nu în­registrează brusc schimbările din alimentație care se pot repercuta asupra producției într-un mod nedorit. — De ce nu respectați cele prevăzute în rații ? CORIOLAN PAUNESCU (continuare în pag. a 3-a) : „fi credeți pe ei sau pe mine ?“ 0 Fu­rajarea și importanța ei (uitată, adeseori) în creșterea producției HI Ștacheta rea­lizărilor poate urca mai sus pe verticala producției, dar... 0 Numai cu compe­tența specialistului, animalele nu se îngrașă In pagina a 2-a Hai să facem un... festival FOTBAL Ecouri după tragerea la sorti de la Ciudad de Mexico PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU. A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR AL FRANȚEI Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, primii luni la amiază, la Pre­a­deal, pe ministrul economiei și finanțelor al Franței, Valery Giscard d'Estaing, președinte­le delegației franceze la lu­crările celei de-a doua sesi­uni a Comisiei mixte guver­namentale româno-franceze de cooperare economică, științifică și tehnică. Oaspetele a fost însoțit de Pierre Pelen, ambasadorul Franței la București. La primire au luat­ parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, preșe­dintele delegației române la sesiunea Comisiei mixte gu­vernamentale româno-franceze și Constantin Flitan, amba­sadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d'Estaing a transmis președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, me­sajul de salut, cordial al pre­ședintelui Franței, Georges Pompidou, precum și urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român și do­rința ca relațiile dintre Româ­nia și Franța să se dezvolte și în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două țări. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mul­țumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmi­tă din partea sa președintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperi­tate, pace și progres pentru poporul francez și hotărîrea României de a dezvolta rela­țiile multilaterale cu Franța in interesul celor două popoare, al înțelegerii internaționale, al păcii și securității în Europa și în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacția comună că relațiile de colaborare, coope­rare economică, științifică tehnică, schimburile comercia­st­­e dintre România și Franța înregistrează o evoluție as­cendentă în interesul colabo­rării și avantajului reciproc, al cooperării internaționale și păcii între popoare. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în R. S. F. Iugoslavia BELGRAD 12.­­—Trimișii spe­ciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit: Preșe­dintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste Româ­nia, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Bel­grad, la invitația președinte­lui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul, român , este înso­țit în vizita pe care o între­prinde în R. S. F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții ro­mâne în Comisia mixtă româ­­no-iugoslavă de colaborare e­­conomică, Gheorhe Buzdugan, președintele Consiliului Nați­onal­­ al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreșe­dinte al Comisiei guvernamen­tale de colaborare și coope­rare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministru­lui industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consi­lieri și experți. Pe peronul gării, Dunav din Belgrad, împodobit cu drape­lele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Bibicici, pre­ședintele Vecei­ Executive Fe­derale, Stepan Marușici, pre­ședintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socia­liste Voivodina, Dușan Gligo­­rievici, membru al Vecei E­­xecutive Federale,, președintele părții iugoslave în Comisia­­ mixtă­ româno-iugoslavă de­­ colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretaru­lui de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, preșe­dintele Skupștinei Orașului Belgrad, Aleksandar Bakoce­­vici, vicepreședinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Consi­liului Federal pentru Coordo­narea Cercetărilor Științifice, Hasan Șiliac, adjunct al se­cretarului federal pentru pro­blemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și am­basadorul Iugoslaviei la Bucu­rești, Iso Njegovan, au înso­țit pe președintele Consiliului­­ de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe te­ritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de asemenea, prezenți membri ai ambasadei române și ai agenției econo­Președintele Vechi Execu­tive Federale, Mitia Bibicici, a oferit, luni la amiază, un dejun în onoarea președinte­lui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. Din partea română la dejun au participat Emil Drăgănes­cu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mix­tă româno-iugoslavă de cola­borare economică, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu, Grigore Bîrgăoanu, Ion Mo­rega, Ion Mincu și Vasile Șandru. Din partea iugoslavă au par­ticipat Gustav Vlahov, vice­președinte al Skupștinei Fede­rale,­­ Mika Șpiliak, pre­ședintele Vecei Popoare­lor a Skupștinei Fede­rale, S. Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivo­dina, Dușan Gligorievici, mem­orie, ziariști iugoslavi și stră­ini. In dimineața aceleiași zile, premierul Ion Gheorghe Mau­rer, însoțit­ de Emil Drăga­­nescu,­­ Gheorghe Buzdugan,, Nicolae Ecobescu și ambasa­dorul Vasile Șandru, a făcut o vizită protocolară președin­telui Vecei Executive Fede­rale, Mitia Ribicici, la sediul guvernului iugoslav. La convorbirea cordială ca­re a avut loc cu acest prilej au luat parte Dușan Gligo­­rievici, S. Marușici, Anton Vratușa, și ambasadorul Iso Njegovan, bru al Vecei Executive Fe­derale, președintele părții iu­goslave în Comisia mixtă iu­­goslavo-română de colaborare economică, Miran Mejak, Mii­riana Krstinici și Franjo Nadi, membri ai Vecei Executive Federale, Dolje Vogelnik, pre­ședintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activită­ții Științifice, și alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care s-a desfășu­rat într-o atmosferă de prietenie și cordialitate, premierii celor două țări au rostit toasturi. Ar Seara, oaspeții români au fost invitați să vizioneze fil­mul „Bătălia de pe Neretva”, o recentă producție a studio­urilor iugoslave, în care este prezentat un moment drama­tic al luptei partizanilor iu­goslavi împotriva ocupanților hitleriști. Dejun oferit de tovarășul Mitia Bibicici Pe harta ligilor - peretea spiritului gospota și o­felii O­mul sfințește locul" — spune proverbul. Și cine nu-și dorește ca locali­tatea în care trăiește și muncește să fie cit mai frumoasă ? Să imprimi pece­tea spiritului tău gospodăresc, să reușești să se observe în tot­ ceea ce faci strălucirea ca­ratelor muncii autentice, en­tuziaste, pentru propășirea so­cietății socialiste — iată mo­tive de autentică mîndrie pa­triotică, de manifestare a sim­țului etic și estetic reprezen­tative pentru omul zilelor mai mare însemnătate, care creează imaginea de permanent proaspăt pe care locuitorii o dăruie comunei lor. Discutam, recent, cu tovarăși cu munci de răspundere din comună, conducători ai instituțiilor și unităților economice de aici,, cu locuitori ai Murgeniului și ai satelor comunei. De la pri­mii interlocutori enumerați, am aflat cum s-a procedat, încît a fost cucerit primul loc pe județ în întrecerea pentru în­frumusețarea și buna gospodă­rire a comunelor, de la ve­cinii celor din comuna Mur­geni culegeam aprecieri pen­tru succesul înregistrat, pre­cum și hotărîrea de a le urma exemplul, eventual de a-i în­ C. S. VINATORU (continuare în pag. a 2-a) Reportajul nostru noastre. Locuitorii comunei Murgeni și-au făcut din aceas­ta o preocupare de fiecare zi. O dovedesc, dacă mai este ne­voie de așa ceva, o mulțime de fapte, de mai mică ori de L­a Vaslui sau la Bîr­lad, la Huși sau la Negrești ca pretutin­deni In celelalte lo­calități din țară, in dimineața zilei de 12 ia­nuarie a.c., clopoțelul a sunat pentru intrarea la prima oră de curs din tri­mestrul al Il-lea al anului școlar. Reintilnirea, la „lo­cul de muncă", a elevilor cu dascălii lor, după o va­canță reconfortantă și pli­nă de surprize plăcute, constituie continuarea acti­vității începute cu luni în urmă, întreaga populație șco­lară și-a alcătuit, de pe a­­cum, planurile de activități extra și intrașcolare. Peste tot animație, seriozitate. Am stat de vorbă, în a­­ceste zile, premergătoare reînceperii activității, cu profesori și învățători, cu elevi mai mari și mai mici, care-și mărturiseau același gînd: să fie cu­ mai folo­sitori țării, să-i dea tot pri­nosul lor, întreaga capaci­tate de muncă și energie. — Am simțit nevoia con­stituirii unei societăți lite­rare — ne spunea Mihai Ogrinji, elev în clasa a XI-a a Liceului „M. Kogăl­­niceanu“ din Vaslui — și-am creat-o. Cinci suntem­ mai mulți, cu aceleași pre­ocupări, ne simțim mai puternici și mai utili. Aceeași idee ne-au co­municat-o și colegii săi, Liliana Istrate, din cl. a XII-a, sau Eugen Mihnevici și Vasile Hondru, dintr-a IX-a. — Noi vrem să am ca înaintașii noștri — ne spu­nea Constantin Cringanu, elev din clasa a XI-a de la Liceul nr. 2 din Bîrlad — care au urmat cursurile a­­cestei prestigioase instituții școlare, ce va număra, în curînd, 125 de ani. Elevii școlilor generale din județ, care sînt in nu­măr de peste 83.000, vor să M. COLDUMIR (continuare in pag. a 2-a) Povestiri din vacan­tă. (Elevi de la Liceul nr. 1 „M. Kogălnicea­­nu" din Vaslui). Foto : V. Botoșanu ...Din nou a sunat clopoțelul

Next