Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)
1970-01-13 / nr. 588
Anul II nr. 588 Marți 13 ianuarie 1970 Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean 4 pagini 30 bani Dacă în domeniul industriei, unitățile vasluiene au obținut, în anul 1969, succese însemnate, reabiducție zedi, de exemplu, o promorfă suplimentară în valoare de peste 51.000.000 de lei, sectorul de investiții-construcții nu a reușit nici măcar să-și realizeze sarcinile prevăzute. Au existat, desigur, foarte multe greutăți, ca lipsa de cadre tehnice, de muncitori calificați, de utilaje, tînăra întreprindere de construcții-montaj Vaslui pornind la drum cu forțe mult sub minimum necesar. La toate acestea, s-a mai adăugat și nefolosirea completă a forței de muncă existentă, reluarea măsurilor necesare executării lucrărilor pe timp friguros pe șantiere etc. Restanțelor din 1968 li s-au adaugat alte restanțe și mai mari în 1969. Din cele 85 de obiective și lucrări care trebuiau să fie date în folosință anul trecut (din care se reduc locuințele), doar 47 au fost realizate. Lipsa de supraveghere a lucrărilor pe șantiere, nerespectarea planurilor operative întocmite cu beneficiarii și inspectorii băncii de investiții și-au spus cuvîntul la închiderea bilanțului pe 1969. Procentul de realizare a planului de investiții a fost îndeplinit doar în proporție de 91,5 la sută, iar la construcții-montaj, de 95,4 la sută. Din cele 1.178 de apartamente planificate a fi date în folosință în 1969 au fost predate beneficiarilor numai 970 . Trebuie arătat, de asemenea, că stadiul fizic la o serie de obiective este mult sub prevederi ca, de exemplu, la Casa de cultură din Bîrlad, Policlinica din Vaslui, depozitele de mărfuri ale U. J. C. C. și ale O.C.L. „Mixt" Vaslui, centrele de vinificație de la Puiești, Bîrlad, Hoceni, Vaslui, Complexul de sensindustrializare a legumelor și fructelor etc. Frontul de lucru pentru 1969- 1970, prevăzut pentru 701 apartamente, nu a fost realizat mulțumitor dacă ținem seama că 80 de apartamente nici nu au fost încă atacate . Nesatisfăcătoare este, desigur, și situația financiară a întreprinderii. Valoarea creditelor restante se ridică la peste 12 milioane lei, lucru care majorrează prețul de cost cu circa milion lei dobînzi penalizatoare . La această deficiență se mai adaugă și 1.900 mii de lei pierderi față de cheltuielile planificate, o producție executată și neîncasată în valoare de 700 de mii de lei, ca urmare a litigiilor cu beneficiarii din pricina lucrărilor necorespunzătoare calitativ, și 138 de mii de lei pierderi provenite din lipsuri și degradări de materiale . Desigur, organele de control financiare vor trebui să stabilească aici răspunderi pecuniare pentru cei care se fac vinovați dar, deocamdată, fondurile statului au fost blocate, irosite. Am prezentat pe scurt o situație cu totul nesatisfăcătoare din acest sector de activitate, de o deosebită importanță pentru economia județului Vaslui. Anul 1970 s-a început, așa C. H. VASLUIANU (continuare in pag a 3 a) ÎN ANUL 1970 Realizarea integrală a planului de investiții cere eliminarea tuturor neajunsurilor existente LA BIRLAD Noi apartamente repartizate cetățenilor Chiar din primele zile ale anului, un număr de 28 de cetățeni din orașul Bîrlad au primit repartiție pentru noile apartamente de pe strada Republicii, ce se vor da în curînd în folosință. In anul 1970 se vor construi în municipiul Bîrlad încă 350 de apartamente, cu 50 mai multe fată de lucru 1969. In vederea acestui s-au cerut deja tuturor instituțiilor și întreprinderilor din muncipiu listele cu propuneri pentru viitorii locatari ai noilor apartamente. Plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Ieri, a avut loc plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție la care au participat membri ai biroului executiv și ai consiliului uniunii județene, în calitate de invitați, au mai luat parte secretari ai comitetelor comunale de partid, președinți și contabili șefi ai cooperativelor agricole de producție. A participat tovarășul Gheorghe Tănase, membru al Comitetului Central al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Pentru îmbunătățirea continuă a activității Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție, la primul punct de pe ordinea de zi, plenara a adoptat unele măsuri organizatorice. A fost eliberat din funcția de președinte al Uniunii județene a C.A.P., tovarășul Gheorghe Conoro, urmînd să fie trecut în altă muncă de răspundere. Plenaru a ales ca președinte al Uniunii județene a C.A.P. pe tovarășul Nicolae Mihalache, membru al biroului Comitetului județean de partid. în continuarea lucrărilor, a fost supus discuțiilor ansamblul de măsuri organizatorice, adoptat de plenara U.N.C.A.P., pentru perfecționarea activității și dezvoltarea cooperativelor agricole de producție. ★ După încheierea lucrărilor plenarei, președinții, inginerii șefi și contabilii șefi din unitățile agricole cooperatiste vor studia, timp de trei zile, măsurile de organizare, normare și retribuire a muncii cooperatorilor, urmînd ca imediat să treacă la înfăptuirea practică a acestora. Ședință de lucru cu directorii de școli și secretarii organizațiilor de partid ale cadrelor didactice din județ In sala Consiliului județean al sindicatelor, a avut loc, la sfîrșitul săptămînii trecute, o ședință de lucru, la care au participat directorii liceelor, școlilor profesionale, precum și ai școlilor generale de la orașe și directorii coordonatori ai școlilor generale din comune. La lucrările ședinței, au luat parte tovarășii : Constantin Amariei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, și Aurel Țolescu, secretar al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. In prima parte a lucrărilor ședinței, tovarășul Aurel Țolescu a prezentat concluziile ședinței biroului Comitetului județean Vaslui al P.C.R., care a analizat preocupările organelor și organizațiilor de partid, ale Inspectoratului școlar județean și ale conducerii școlilor pentru îmbunătățirea continuă a conținutului ideologic al procesului de învățămînt. In continuare, a fost expus planul de măsuri adoptat, cu acest prilej, de către biroul Comitetului județean Vaslui al P.C.R. După expunerea referatului privind activitatea de organizare și desfășurare a procesului instructiv-educativ în trimestrul I al anului școlar 1969—1970, a rezultatelor obținute și a măsurilor ce se impun a fi luate pentru îmbunătățirea muncii, participanții la discuții au subliniat preocupările colectivelor didactice ale școlilor din județ pentru instruirea și educarea elevilor, precum și neajunsurile, cauzele care au generat unele rezultate nesatisfăcătoare la învățătură, în această primă etapă a anului școlar. Totodată, au fost formulate propuneri în scopul îmbunătățirii întregii activități școlare. In încheierea lucrărilor ședinței, a luat cuvîntul tovarășul Constantin Amariei, care, subliniind importanța îndeplinirii obiectivelor care stau în fața organizațiilor de partid din școli, a conducerilor acestora, a spus: „Fiecare organizație de partid și fiecare comunist, directorii de școli, cadrele didactice din județul nostru trebuie să poarte răspunderea pentru modul cum se desfășoară activitatea instructiv-educativă in cadrul școlii în care activează, să se preocupe permanent de îmbunătățirea muncii proprii și sporirea contribuției sale la rezolvarea problemelor pe care le ridică îndeplinirea cu cinste a misiunii de educator". . Una scrie pe hîrtie, alta mănîncă vacile în grajduri ără îndoială, creșterea producției animaliere se poate realiza numai în condițiile unei alimentații raționale, din care nu trebuie să lipsească furajele concentrate, bogate în albumină digestibilă, atît de necesare corectării raportului proteic din rații. De asemenea, este absolut necesar, în același timp, să se includă, în alimentația animalelor, mai ales pentru vacile gestante, creta furajeră, pentru a furniza fetusului calciul necesar procesului de osificare, prevenindu-se astfel fenomenele de decalcifiere a organismului matern. Ținînd seama de aceste principii de hrănire, se va contribui la stimularea în primul rînd a producției de lapte, precum și la obținerea unor descendenți viguroși. Am precizat aceste cîteva adevăruri științifice, îndeobște cunoscute de specialiști, din dorința de a le reaminti cititorilor și a le facilita lecturarea în continuare a articolului. Recent, am vizitat cîteva cooperative agricole pentru a vedea dacă, în acțiunea de furajare a animalelor, se respectă sau nu aceste reguli la întocmirea rațiilor. Am putut constata, cu acest prilej, și nu fără surprindere, că în unele unități, alimentația animalelor se face, în actualul sezon, într-un mod cu totul neștiintific. In cele mai multe din cooperativele agricole există specialiști. Cum se explică atunci empirismul unor atari procedee de hrănire a animalelor de producție ? Să încercăm să explicăm. La cooperativa agricolă Munteni de Jos, rațiile furajere sînt afișate doar de formă. ..Ce dați astăzi în hrana animalelor?" am întrebat: „Coconi și fînuri" — ne-au răspuns îngrijitorii. „Atît „Da". Ne-am uitat apoi la rația stabilită de specialiști pe tabelul întocmit în acest scop și afișat pe unul din stîlpii grajdului. Da, întocmirea „documentului" s-a făcut cu toata priceperea, cu toată competența specialistului. Dar numai cu atît, animalele nu se îngrașă. Ce scrie pe hîrtie trebuie, în primul rînd, respectat. Au afișat oare rațiile numai pentru a fi văzute de cei care vin să controleze ? Insumînd numărul unităților nutritive pe care le conțin cocenii și fumnirile, se poate ajunge oare la suma totală prevăzută pentru o unitate ipotetică (TJ. V. M.) ? Firește că nu. Dacă însă s-ar fi dat așa, cum bine scria pe tabelul furajelor, cele 1,5 kg. de uruieli de porumb, 0,750 kg. de șroturi și cele 10 kg. de borhot, ar fi fost cu totul altceva. Suprimarea completă a unei categorii de furaje sau a mai multor categorii, nu înseamnă economie de furaje. Economia se face reducînd din cantitatea zilnică concentratele, înjumătățindu-le sau suplinindu-le, dar în nici un caz excluzîndu-le. In felul acesta organismul animalului nu înregistrează brusc schimbările din alimentație care se pot repercuta asupra producției într-un mod nedorit. — De ce nu respectați cele prevăzute în rații ? CORIOLAN PAUNESCU (continuare în pag. a 3-a) : „fi credeți pe ei sau pe mine ?“ 0 Furajarea și importanța ei (uitată, adeseori) în creșterea producției HI Ștacheta realizărilor poate urca mai sus pe verticala producției, dar... 0 Numai cu competența specialistului, animalele nu se îngrașă In pagina a 2-a Hai să facem un... festival FOTBAL Ecouri după tragerea la sorti de la Ciudad de Mexico PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU. A PRIMIT PE MINISTRUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR AL FRANȚEI Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, primii luni la amiază, la Preadeal, pe ministrul economiei și finanțelor al Franței, Valery Giscard d'Estaing, președintele delegației franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, științifică și tehnică. Oaspetele a fost însoțit de Pierre Pelen, ambasadorul Franței la București. La primire au luat parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, președintele delegației române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d'Estaing a transmis președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mesajul de salut, cordial al președintelui Franței, Georges Pompidou, precum și urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român și dorința ca relațiile dintre România și Franța să se dezvolte și în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două țări. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mulțumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa președintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace și progres pentru poporul francez și hotărîrea României de a dezvolta relațiile multilaterale cu Franța in interesul celor două popoare, al înțelegerii internaționale, al păcii și securității în Europa și în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacția comună că relațiile de colaborare, cooperare economică, științifică tehnică, schimburile comerciaste dintre România și Franța înregistrează o evoluție ascendentă în interesul colaborării și avantajului reciproc, al cooperării internaționale și păcii între popoare. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în R. S. F. Iugoslavia BELGRAD 12.—Trimișii speciali Agerpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit: Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul, român , este însoțit în vizita pe care o întreprinde în R. S. F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorhe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării, Dunav din Belgrad, împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Bibicici, președintele Vecei Executive Federale, Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale,, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, președintele Skupștinei Orașului Belgrad, Aleksandar Bakocevici, vicepreședinte al Vecei Executive a R. S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Cercetărilor Științifice, Hasan Șiliac, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și ambasadorul Iugoslaviei la București, Iso Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de asemenea, prezenți membri ai ambasadei române și ai agenției econoPreședintele Vechi Executive Federale, Mitia Bibicici, a oferit, luni la amiază, un dejun în onoarea președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer. Din partea română la dejun au participat Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu, Grigore Bîrgăoanu, Ion Morega, Ion Mincu și Vasile Șandru. Din partea iugoslavă au participat Gustav Vlahov, vicepreședinte al Skupștinei Federale, Mika Șpiliak, președintele Vecei Popoarelor a Skupștinei Federale, S. Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, memorie, ziariști iugoslavi și străini. In dimineața aceleiași zile, premierul Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Emil Drăganescu, Gheorghe Buzdugan,, Nicolae Ecobescu și ambasadorul Vasile Șandru, a făcut o vizită protocolară președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, la sediul guvernului iugoslav. La convorbirea cordială care a avut loc cu acest prilej au luat parte Dușan Gligorievici, S. Marușici, Anton Vratușa, și ambasadorul Iso Njegovan, bru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Miran Mejak, Miiriana Krstinici și Franjo Nadi, membri ai Vecei Executive Federale, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, și alte persoane oficiale. In cursul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de prietenie și cordialitate, premierii celor două țări au rostit toasturi. Ar Seara, oaspeții români au fost invitați să vizioneze filmul „Bătălia de pe Neretva”, o recentă producție a studiourilor iugoslave, în care este prezentat un moment dramatic al luptei partizanilor iugoslavi împotriva ocupanților hitleriști. Dejun oferit de tovarășul Mitia Bibicici Pe harta ligilor - peretea spiritului gospota și ofelii Omul sfințește locul" — spune proverbul. Și cine nu-și dorește ca localitatea în care trăiește și muncește să fie cit mai frumoasă ? Să imprimi pecetea spiritului tău gospodăresc, să reușești să se observe în tot ceea ce faci strălucirea caratelor muncii autentice, entuziaste, pentru propășirea societății socialiste — iată motive de autentică mîndrie patriotică, de manifestare a simțului etic și estetic reprezentative pentru omul zilelor mai mare însemnătate, care creează imaginea de permanent proaspăt pe care locuitorii o dăruie comunei lor. Discutam, recent, cu tovarăși cu munci de răspundere din comună, conducători ai instituțiilor și unităților economice de aici,, cu locuitori ai Murgeniului și ai satelor comunei. De la primii interlocutori enumerați, am aflat cum s-a procedat, încît a fost cucerit primul loc pe județ în întrecerea pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a comunelor, de la vecinii celor din comuna Murgeni culegeam aprecieri pentru succesul înregistrat, precum și hotărîrea de a le urma exemplul, eventual de a-i în C. S. VINATORU (continuare în pag. a 2-a) Reportajul nostru noastre. Locuitorii comunei Murgeni și-au făcut din aceasta o preocupare de fiecare zi. O dovedesc, dacă mai este nevoie de așa ceva, o mulțime de fapte, de mai mică ori de La Vaslui sau la Bîrlad, la Huși sau la Negrești ca pretutindeni In celelalte localități din țară, in dimineața zilei de 12 ianuarie a.c., clopoțelul a sunat pentru intrarea la prima oră de curs din trimestrul al Il-lea al anului școlar. Reintilnirea, la „locul de muncă", a elevilor cu dascălii lor, după o vacanță reconfortantă și plină de surprize plăcute, constituie continuarea activității începute cu luni în urmă, întreaga populație școlară și-a alcătuit, de pe acum, planurile de activități extra și intrașcolare. Peste tot animație, seriozitate. Am stat de vorbă, în aceste zile, premergătoare reînceperii activității, cu profesori și învățători, cu elevi mai mari și mai mici, care-și mărturiseau același gînd: să fie cu mai folositori țării, să-i dea tot prinosul lor, întreaga capacitate de muncă și energie. — Am simțit nevoia constituirii unei societăți literare — ne spunea Mihai Ogrinji, elev în clasa a XI-a a Liceului „M. Kogălniceanu“ din Vaslui — și-am creat-o. Cinci suntem mai mulți, cu aceleași preocupări, ne simțim mai puternici și mai utili. Aceeași idee ne-au comunicat-o și colegii săi, Liliana Istrate, din cl. a XII-a, sau Eugen Mihnevici și Vasile Hondru, dintr-a IX-a. — Noi vrem să am ca înaintașii noștri — ne spunea Constantin Cringanu, elev din clasa a XI-a de la Liceul nr. 2 din Bîrlad — care au urmat cursurile acestei prestigioase instituții școlare, ce va număra, în curînd, 125 de ani. Elevii școlilor generale din județ, care sînt in număr de peste 83.000, vor să M. COLDUMIR (continuare in pag. a 2-a) Povestiri din vacantă. (Elevi de la Liceul nr. 1 „M. Kogălniceanu" din Vaslui). Foto : V. Botoșanu ...Din nou a sunat clopoțelul